UTILIZAREA SULFATULUI DE

ALUMINIU

Russu Iana
Clasa a 9-a,,C’’
 Este utilizat în industria construcțiilor pentru a accelera fixarea
betonului. În plus, este utilizat în hidroizolarea clădirilor.

 În industria de săpun și grăsimi, este utilizat în producția de

glicerină.
 Se folosește în industria petrolieră pentru fabricarea catalizatorilor
sintetici pe care îi folosesc în timpul funcționării lor.

 Este utilizat în industria farmaceutică ca astringent în prepararea

medicamentelor și cosmeticelor.

 Intervine în producția de coloranți, cum ar fi carminul. Este, de

asemenea, utilizat ca colorant în fabricarea de cauciuc sintetic de
butadien stiren.
  Sulfatul de aluminiu este utilizat în curățarea apei din piscină
 Cu ajutorul sulfatului de aluminiu, apa este obținută fără turbiditate
și culoare, mărind capacitatea sa prin facilitarea curățării apei. Din
păcate, această metodă de purificare poate duce la o concentrație
ușor crescută de aluminiu în apă.

 Aluminiu este un metal foarte toxic care se acumulează în piele,

creier și plămâni, provocând tulburări grave. În plus, nu se știe ce
funcție îndeplinește în ființele vii.

 Uniunea Europeană solicită ca limita maximă permisă de aluminiu

în apă să nu depășească 0,2 mg / l.Între timp, Agenția pentru
Protecția Mediului din SUA solicită ca limita maximă de
contaminare a apei cu aluminiu să nu depășească 0,05-0,2 mg / l.
 Sulfatul de aluminiu ajută la controlul creșterii excesive a algelor în
iazuri, lacuri și în curenții de apă. Este, de asemenea, utilizat pentru
îndepărtarea moluștelor

 Grădinari folosesc acest compus pentru a acidifera solurile alcaline.

În contact cu apa din acesta, sulfatul de aluminiu este descompus
în hidroxid de aluminiu și acid sulfuric diluat. Apoi, precipită
hidroxidul de aluminiu, lăsând acidul sulfuric în soluție.

 Sulfatul de aluminiu intervine în dezvoltarea unei spume pentru

combaterea și controlul incendiului. Cum? Reacționează cu
bicarbonat de sodiu, producând eliberarea de . Acest gaz
blochează accesul la locul de ardere al materialului; și, în
consecință, încetarea focului care se dezvolta.