Tema 1: Conţinutul finanţelor

întreprinderii
Planul lecţiei:
1. Esenţa şi rolul finanţelor întreprinderii.
Obiectivele financiare ale întreprinderii
2. Funcţiile finanţelor întreprinderii
3. Principii și particularități de organizare a activităţii
financiare
4. Factorii care influenţează procesul de organizare a
activităţii financiare la întreprindere
Rolul finanţelor întreprinderii
Finanţele întreprinderii reprezintă veriga principală, primară a
sistemului financiar, deoarece majoritatea fondurilor băneşti care se
formează la diferite niveluri (bugetul de stat, bugete locale) provin
din veniturile create la întreprinderi.
Întreprinderea este o combinaţie de factori materiali (economic),
umani şi financiari,
care activează şi evoluează într-un mediu complex,
format din patru universuri:
Universul economic
Universul financiar
Universul social
Universul statal
Procesele de transformare care au loc în legătură cu
producerea şi vânzarea bunurilor şi serviciilor reflectă
multitudinea de fluxuri care se desfăşoară continuu
la întreprindere.
Fluxurile sunt de două tipuri:
1. fluxuri reale:
aprovizionarea cu materii prime şi vânzarea
produselor,
achiziţionarea mijloacelor fixe, etc.
2. fluxuri financiare:
•achiziţionarea capitalului financiar necesar
finanţării mijloacelor materiale,
•încasarea contravalorii produselor livrate,
•efectuarea plăţilor către acţionari, salariaţi,
stat şi alte persoane terţe, etc.
fluxuri reale + fluxuri financiare = circuitul
economic
 Exprimarea valorică (bănească) a fluxurilor
reale de intrări şi ieşiri de bunuri, servicii şi
informaţie, precum şi mijloacele utilizate pentru
producerea lor, formează conţinutul finanţelor
întreprinderii.
Finanţele întreprinderii cuprind ansamblul de relaţii economice
care îmbracă forma bănească, ce apar în legătură cu
formarea şi repartizarea fondurilor băneşti necesare
procesului de producţie, în scopul obţinerii profitului maxim,
satisfacerii unor nevoi sociale ale salariaţilor şi
formării fondurilor financiare la dispoziţia statului.
 Finanţele întreprinderii, ca parte integrantă, de bază a finanţelor publice,
au ca obiectiv constituirea, repartizarea şi gestionarea resurselor financiare
necesare îndeplinirii obiectivelor sale economice, financiare şi sociale,
concretizate în:
•producerea de bunuri şi servicii în vederea satisfacerii cerinţelor consumatorilor
şi furnizarea lor la timpul oportun şi în cantităţi optime;
•asigurarea echilibrului financiar;
• obţinerea profitului necesar dezvoltării activităţii şi remunerării acţionarilor;
ocuparea forţei de muncă;
•completarea veniturilor bugetului public prin plata impozitelor şi taxelor
conform legislaţiei fiscale.
Obiectivele finanţelor întreprinderii
 Constituirea şi lărgirea capitalului statutar ;
 Crearea/atragerea mijloacelor financiare necesare derulării ritmice
şi eficiente a activităţii;
 constituirea unei structuri financiare optime;
 Asigurarea circuitului fondurilor constituite ;
 Mobilizarea creanţelor şi efectuarea plăţilor;
 Plasarea eficientă a mijloacelor băneşti excedentare;
 Formarea şi repartizarea profitului, remunerarea acţionarilor şi
finanţarea creşterii economice.
Funcţiile finanţelor
întreprinderii
1. Funcţia de asigurare presupune asigurarea întreprinderii, în
cantitate optimă şi la timpul oportun, cu resursele financiare
necesare, prin apelarea la o gamă largă de surse.
2. Funcţia de repartiţie constă în alocarea resurselor acumulate şi
constituirea unui sistem de fonduri necesare îndeplinirii programelor
economice, financiare şi sociale ale întreprinderii
3. Funcţia de control urmăreşte:
• modul de constituire şi de repartizare a fondurilor băneşti,
• asigurarea integrităţii şi utilizării eficiente a capitalului,
• asigurarea echilibrului financiar pe termen scurt prin supravegherea
permanentă a intrărilor şi ieşirilor de numerar,
• modul de executare a bugetelor întreprinderii,
• executarea legislaţiei în vigoare cu scopul prevenirii stării de
insolvabilitate şi ineficienţă a întreprinderii, de ruinare a
patrimoniului.
Tipuri de control financiar
• Control preventiv, se exercită asupra documentelor care angajează plăţi din
resursele financiare ale întreprinderii, având ca obiectiv încadrarea în
prevederile bugetare ale întreprinderii. El se execută înaintea efectuării
propriu-zise a operaţiunilor economico-financiare, astfel încât nici o cheltuială
să nu se efectueze până nu se aprobă şi nu este vizată de conducătorul
compartimentului financiar. Scopul controlului financiar preventiv este de a
împiedica efectuarea de operaţiuni, cheltuieli ilegale, preîntâmpinarea
imobilizării fondurilor.
• Control curent ( de gestiune) - se efectuează în timpul realizării obiectivelor
fixate în programele economice şi financiare cu scopul de a furniza informaţie
operativă asupra dereglărilor care apar în legătură cu nerespectarea
termenelor de încasări şi plăţi, utilizarea fondurilor în alte scopuri decât cele
iniţial prevăzute etc., în vederea luării deciziilor de înlăturare a deficienţelor
constatate.
• Control posterior are ca obiectiv analiza rezultatelor obţinute, analiza
îndeplinirii obiectivelor propuse, formularea concluziilor necesare luării
deciziilor privind activitatea de viitor a întreprinderii.
Forme de control financiar
 Controlul financiar intern se execută de persoane abilitate cu funcţii în
acest domeniu (contabil-şef, director financiar, manager general, acţionari,
comisia de cenzori etc.) şi are ca obiectiv evitarea imobilizării fondurilor,
depistarea dereglărilor ce se pot solda cu nerespectarea termenelor de
încasări şi plăţi, cu neîndeplinirea contractelor de producţie - vânzare,
irosirea patrimoniului etc. în vederea luării măsurilor operative de
lichidare a acestora.
 Controlul financiar extern se execută de către organele financiare
centrale şi locale care urmăresc veridicitatea calculării impozitelor şi
taxelor datorate statului, modul de aplicare a preţurilor şi tarifelor, calculul
salariilor etc.; de către bănci, alte instituţii de creditare în ceea ce priveşte
gradul de lichiditate şi de solvabilitate al întreprinderii, respectarea
regimurilor de decontare, a formelor şi instrumentelor de plată,
rambursarea la timp a împrumutului.
 Principii de organizare a activităţii
financiare

- Eficienţă şi raţionalitate
- Demarcarea netă a activităţilor de
previziune financiară de cele de execuţie
presupune diviziunea muncii între compartimente
şi posturi, astfel încât o singură persoană să nu
deţină controlul asupra unei tranzacţii.
 Factorii care influenţează organizarea activităţii
financiare la întreprindere

1. Forma de proprietate,
2. Particularităţile procesului de producţie,
3. Condiţiile pieţei, care se manifestă pe trei coordonate:
 piaţa de capital, care influenţează capacitatea de împrumut a întreprinderii
prin nivelul ratei dobânzii, prin condiţiile şi termenul de acordare;
 piaţa consumatorilor. Cererea influenţează nivelul vânzărilor întreprinderii,
iar oferta abundentă de bunuri şi servicii influenţează nivelul veniturilor şi,
în continuare, profitul, capacitatea de autofinanţare a activităţii economice.
 piaţa furnizorilor. Calitatea mărfurilor, materiei prime reprezintă un factor
esenţial al competitivităţii bunurilor produse de întreprindere, cu efecte
directe asupra rezultatului final şi, respectiv, a capacităţii de acumulare a
resurselor proprii.
4. Fiscalitatea; etc.
Tipuri de control financiar
• Care sunt asemănările şi deosebirile dintre finanţele publice şi
finanţele întreprinderii?
• Care este obiectul de studiu al disciplinei finanţele întreprinderii?
• Care este rolul finanţelor întreprinderii?
• Numiţi şi caracterizaţi funcţiile finanţelor întreprinderii?
• Care sunt tipurile de control financiar şi persoanele abilitate cu
funcţii în domeniul controlului la nivel de întreprindere?
• Enumeraţi principiile de organizare a activităţii financiare?
• Există diferenţă între relaţiile financiare şi relaţiile băneşti?
• Numiţi factorii ce influenţează organizarea activităţii financiare?
• Prin intermediul căror birouri are loc organizarea activităţii
financiare la întreprindere?