Introducere

• Schimbările climatice sunt o schimbare în distribuția

statistică a modelelor meteorologice atunci când aceasta
durează o perioadă extinsă de timp. Încălzirea globală este
resimțită și în Republica Moldova manifestându-se prin
fenomene extreme legate de valuri de căldură și de frig,
inundații, ploi torențiale, furtuni, secetă, alunecări de teren.
 actualitatea
• Consider că tema dată este una destul de actuală, deoarece
tratează, curentă- modificările climatice reprezintă o problemă
globală care evoluează foarte rapid și consecvent. În acest
context, serviciul medical are un rol esențial pentru a diminua
impactul acestor schimbări dăunătoare organismului uman.
Aceștia sunt responsabili să mențină și să îmbunătățească
sănătatea prin prevenirea, diagnosticarea, tratarea, ameliorarea
bolilor, rănilor și a altor deficiențe fizice și mentale ce pot apărea,
să monitorizeze siguranța consumatorilor ceea ce include
siguranța alimentelor, a apei potabile și potențialele pericole
prezentate de anumite locuri publice, și nu în ultimul rând să
informeze populația referitor la riscurile la care sunt expuși.
 SCHIMBĂRILE CLIMATICE,
SĂNĂTATEA ȘI DEZVOLTAREA
UMANĂ
• Se aşteaptă că principalele efecte asupra sănătăţii se vor
produce prin:
• Efectele directe de temperaturi
• Condiţii meteorologice extreme
• Boli receptive la climă
• Calitatea aerului
• Disponibilitatea apei şi calitatea apei
• Impactul indirect prin schimbări în bunăstare
• Impactul indirect prin schimbări în ecosisteme (PNUD, 2009-
2010).
 IMPACTUL POTENȚIAL AL
SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
ASUPRA SĂNĂTĂȚII UMANE
ACȚIUNI DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
PENTRU A ABORDA
SCHIMBĂRILE CLIMATICE
 FUNCȚIILE DE BAZĂ ȘI SERVICIILE ESENȚIALE ALE SERVICILUI
MEDICAL ÎN REDUCEREA IMPACTULUI SCHIMBĂRILOR CLIMATICE
ASUPRA SĂNĂTĂȚII UMANE

• Evaluarea sănătății publice presupune colectarea de date și

analizarea, investigarea și identificarea problemelor de
sănătate publică. Atunci când este integrată cu cele zece
servicii esențiale de sănătate publică folosind o lentilă a
schimbărilor climatice, evaluarea implică : monitorizarea stării
de sănătate în ceea ce privește rezultatele sensibile la climă și
investigarea și diagnosticarea impactului asupra sănătății
legate de pericolele climatice.( Mary Fox, Christopher
Zuidema, , Bridget Bauman, Thomas Burke, Mary Sheehan,
2019)
• Monitorizarea stării de sănătate
• S-au identificat trei categorii de date necesare pentru a
monitoriza starea sănătății în contextul unei schimbări
climatice: riscul sau expunerea la mediul din jur (de exemplu,
condițiile climatice); vulnerabilitatea populației (de exemplu,
locația geografică); și supraveghere legată de boli (de
exemplu, boli sensibile la climă). (Mary Fox, Christopher
Zuidema, , Bridget Bauman, Thomas Burke, Mary Sheehan,
2019)
• Vulnerabilitatea
• Schimbarea climei nu afectează diferite grupuri de persoane în aceeaşi măsură: unele
grupuri sînt, evident, mai vulnerabile decît altele. De exemplu, infrastructura pentru
serviciile de asistenţă medicală este mult mai puţin accesibilă în zonele rurale, iar
populaţia de la sate are un număr mai mare de persoane care nu sunt înregistrate la
medicul de familie (62,0% din numărul total al persoanelor neînregistrate), precum şi
o cotă mai mare de persoane care nu deţin poliţă de asigurare medicală obligatorie
(27,3% din populaţia rurală comparativ cu 19,9% din populaţia urbană). Mai mult
decât atât, fiecare a treia persoană care nu deţine o poliţă de asigurare medicală face
parte din cea de-a cincea, cea mai săracă, chintilă. De asemenea, populaţia rurală
(circa 59% din numărul total) este mult mai dependentă de aprovizionarea
descentralizată cu apă, decît populaţia de la oraşe, iar degradarea calităţii apei va
afecta populaţia rurală (unul din cele mai vulnerabile grupuri la bolile intestinale sînt
copiii). (GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA, 2014). În cele ce urmează este
prezentată o listă a populaţiilor vulnerabile la schimbarea climei după rezultatele stării
de sănătate (Tabelul 6).
• Supravegherea bolii
• Supravegherea bolilor face parte din setul de instrumente
standard de sănătate publică. Coform Tabelului 2, prezentat
anterior, se poate observa că condițiile climatice duc la
dezvoltarea bolilor infecțioase precum și celor neinfecțioase,
de aceea ar trebui să fie supuse monitorizării bolile
respiratorii, cardiovasculare și infecțioase cu transmitere prin
aer, apă și produse alimentare, mai ales în legătură cu
condițiile socio-economice, locative, de asigurarea cu apă
sigură și acces la energie a persoanelor potențial expuse.
• 1.2 Investigarea și diagnosticarea
• Unul dintre rolurile de bază a angajaților din domeniul sănătății publice constă
în investigarea și intervenția asupra focarelor care pot apărea ca răspuns la
schimbările climatice. Un exemplu ar putea fi Boala Lyme, favorizată de
schimbările climatice, care este cea mai frecventă afecțiune cauzată de căpușe
din Europa și în Statele Unite ale Americiii. Supravegherea epidemiologică în
borrelioza Lyme include: monitorizarea incidenței și prevalenței îmbolnăvirilor,
stabilirea timpului, teritoriilor și contingentelor de risc, efectuarea cercetărilor
zoologice și microbiologice privitoare la arealul de răspândire, densitatea și
nivelul de infestare a artropodelor – vectori și gazde, studierea seroprevalenței
populației umane în diferite teritorii și contingente, determinarea nivelului de
cunoștințe al populației privind epidemiologia și măsurile de prevenire,
evaluarea măsurilor, pronosticarea situației epidemiogene, elaborarea
programelor pentru prevenirea și combaterea maladiei. (Viorel Prisăcaru, 2015)
• Dezvoltarea strategiilor
• Dezvoltarea strategiilor este a doua funcție de bază de sănătate
publică, și se bazează pe diagnosticul din apreciere și cuprinde
identificarea și planificarea acțiunilor care vor fi efectuate și
monitorizate în faza de asigurare. Când este integrată cu cele zece
esențiale serviciile de sănătate publică din perspectiva riscului
climatic, dezvoltarea strategiilor include: informarea, educarea și
permiterea oamenilor de a cunoaște despre problemele de sănătate,
mobilizarea parteneriatelor pentru a anticipa și a răspunde
amenințărilor asupra sănătății cauzate de schimbările climatice și
dezvoltarea politicilor de sănătate care sprijină atenuarea și
adaptarea la climă. (Mary Fox, Christopher Zuidema, , Bridget
Bauman, Thomas Burke, Mary Sheehan, 2019)
• Informarea și educarea
• Comunicarea eficientă a sănătății privind schimbările climatice va informa
publicul despre potențiale efecte asupra sănătății și despre măsurile care
pot fi luate pentru a reduce riscul. Comunicarea trebuie să fie direcționată
către grupuri specifice, luând în considerare diferitele niveluri de
înțelegere, diferențele culturale și etnice, vulnerabilitatea la efectele
schimbărilor climatice asupra sănătății și alți factori. Deoarece scenariile
înspăimântătoare pot provoca disperare și neajutorare, este important să se
conceapă mesaje care să minimizeze aceste răspunsuri și care să conducă
în schimb la comportamente constructive. Această acțiune se poate
manifesta prin organizarea campaniilor de informare, prin inițierea unui
dialog public, prin publicitate, mass-media etc. (Mary Fox, Christopher
Zuidema, , Bridget Bauman, Thomas Burke, Mary Sheehan, 2019)
• 2.2 Mobilizarea parteneriatelor
• Răspunsul la provocările de sănătate pe care le reprezintă schimbările climatice
necesită un răspuns la mai multe niveluri, interdisciplinar și integrat, astfel încât
eforturile ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea de parteneriate între agențiile
guvernamentale de stat și locale, mediul academic, organizațiile
neguvernamentale și sectorul privat. Multe dintre aceste parteneriate trebuie să
evolueze la nivel local și de stat, deoarece identificarea amenințărilor pentru
sănătate și a populațiilor vulnerabile, proiectarea și implementarea măsurilor de
adaptare și răspunsul la situații de urgență au loc în mare măsură la aceste scări.
Exemplele de frunte includ colaborări cu arhitecți și urbaniști (a căror activitate
de proiectare poate reduce cererea de energie și poate limita vulnerabilitatea la
căldură, inundații și alte riscuri), planificatori de transport (care pot proiecta
sisteme de transport care reduc emisiile de gaze cu efect de seră și promovează
călătoriile sigure și sănătoase) etc. (Mary Fox, Christopher Zuidema, , Bridget
Bauman, Thomas Burke, Mary Sheehan, 2019)
• 2.3 Elaborarea de strategii și planuri
• Deși responsabilitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră este în afara arenei
sănătății, aportul sănătății este adecvat, amenajarea teritoriului în orașe și capacitatea
acestora de a furniza servicii este destul de important atât pentru atenuarea emisiilor
de gaze, cât și sporirea capacității de adaptare la fenomenele meteo extreme. (Valeriu
Goncear, 2015). Sectorul sănătății ar trebui să joace un rol major în dezvoltarea
planurilor care să abordeze amenințările pentru sănătate legate de schimbările
climatice. De exemplu, orașele expuse riscului de valuri de căldură au nevoie de
planuri de pregătire care să ofere avertismente timpurii, să educe publicul și furnizorii
de servicii medicale, să identifice persoanele și locurile vulnerabile, să implementeze
supravegherea sănătății, să creeze sisteme de colaborare și alte planuri de salvare, să
identifice adăposturi, să pregătească mijloace de transport și evacuare și să
pregătească unitățile clinice pentru a oferi îngrijiri adecvate. Sunt necesare planuri
similare pentru evenimente meteorologice severe, focare de boli infecțioase și alte
amenințări pentru sănătate. (Mary Fox, Christopher Zuidema, , Bridget Bauman,
Thomas Burke, Mary Sheehan, 2019)
• Asigurarea
• Asigurarea este a treia funcție de de bază , este o fază de
implementare care se dezvoltă din dezvoltarea strategiilor, în care
strategiile sunt puse în practică prin reglementări, programe,
formarea forței de muncă și alte activități. Când este integrată cu
cele zece esențiale serviciile de sănătate publică din perspectiva
riscului climatic, asigurarea implică: aplicarea legilor referitoare la
boli și efecte susceptibile la climă, conectarea și furnizarea de
îngrijire în contextul pericolelor climatice, asigurarea unei forțe de
muncă competente pentru a răspunde amenințărilor pentru sănătate
legate de climă, și evaluarea intervențiilor privind sănătatea. (Mary
Fox, Christopher Zuidema, , Bridget Bauman, Thomas Burke, Mary
Sheehan, 2019)
• 3.1 Aplicarea legilor și reglementărilor care protejează
sănătatea și asigură siguranța
• Puține legi și reglementări privind sănătatea publică au o influență
directă asupra schimbărilor climatice. Cu toate acestea, sănătatea
publică poate oferi informații bazate pe știință cu privire la legile și
reglementările în domeniul mediului, al transporturilor și al energiei.
Pe măsură ce politicile sunt codificate, agențiile de sănătate publică
de stat și locale pot avea roluri în aplicarea unor astfel de politici
precum codurile de construcție, reglementările privind calitatea apei
și legile privind calitatea aerului. (Howard Frumkin, MD, DrPH,
Jeremy Hess, MD, MPH, George Luber, PhD, Josephine Malilay,
PhD, MPH, and Michael McGeehin, PhD, MSPH, 2015)
• 3.2 Conectarea oamenilor la serviciile de sănătate necesare
• O infrastructură puternică pentru furnizarea de servicii de îngrijire a sănătății
trebuie să facă parte din răspunsul sănătății la schimbările climatice. Deși
planificarea medicală în caz de dezastru se concentrează adesea pe îngrijirea
traumei, dezastrele pot întrerupe îngrijirea continuă pentru boli precum infecția
cu HIV, tuberculoza, teste de laborator de rutină, cum ar fi screening-ul nou-
născuților și alte servicii, toate acestea trebuie restabilite. De asemenea, în
contextul schimbărilor climatice, serviciile de sănătate mintală pot fi o
componentă importantă a furnizării serviciilor de sănătate. Povara pentru
sănătatea mintală în urma dezastrelor acute este considerabilă , în special pentru
grupurile cu risc ridicat, cum ar fi copiii. Sistemul de sănătate are nevoie de
capacitatea de evaluare rapidă a nevoilor, de furnizare de servicii de sănătate
mintală și de urmărire pe termen lung. (Howard Frumkin, MD, DrPH, Jeremy
Hess, MD, MPH, George Luber, PhD, Josephine Malilay, PhD, MPH, and
Michael McGeehin, PhD, MSPH, 2015).
• 3.3 Asigurarea unei forțe de muncă competentă în domeniul sănătății publice
• O forță de muncă instruită și competentă este esențială pentru succesul sistemului de sănătate.
Pregătirea forței de muncă din domeniul sănătății pentru impactul potențial al schimbărilor
climatice și pentru o serie de alte provocări în următoarele decenii va necesita un efort concertat la
nivel local, de stat. Va implica asigurarea unui set de bază de competențe în întregul sistem și
dezvoltarea unui cadru de oameni de știință cu abilități multidisciplinare, specializate în domenii
netradiționale.
• Furnizorii de asistență medicală ar trebui să fie instruiți să recunoască și să gestioneze amenințările
emergente pentru sănătate care pot fi asociate cu schimbările climatice. Pentru profesioniștii din
domeniul sănătății publice, rețelele de formare trebuie să ofere o abordare sistematică a formării,
legată direct de serviciile și nevoile esențiale identificate de oficialii locali și de stat din domeniul
sănătății. Ar trebui dezvoltate parteneriate între școlile de științe ale sănătății și alte instituții
academice pentru a oferi educație de ultimă oră profesioniștilor din domeniul sănătății în discipline
netradiționale, cum ar fi economie, evaluări de impact asupra sănătății, ecologie, sănătate urbană și
modelarea vulnerabilității. Este esențial ca sistemul de sănătate să dezvolte o gamă mai largă de
expertiză la fiecare nivel pentru a răspunde în mod adecvat provocărilor schimbărilor climatice.
(Howard Frumkin, MD, DrPH, Jeremy Hess, MD, MPH, George Luber, PhD, Josephine Malilay,
PhD, MPH, and Michael McGeehin, PhD, MSPH, 2015).
• 3.4 Evaluarea eficacității, accesibilității și calității serviciilor de sănătate
• Pe măsură ce lucrează pentru a reduce impactul schimbărilor climatice asupra sănătății,
profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să demonstreze responsabilitate pentru eficacitatea,
accesibilitatea și calitatea programelor și intervențiilor. Evaluarea planurilor de pregătire, a
strategiilor de comunicare în domeniul sănătății și a altor inițiative nu numai că ajută la
îmbunătățirea eforturilor de sănătate publică, dar poate, de asemenea, să faciliteze comunicarea
cu părțile interesate ale comunității.
• Evaluarea necesită o capacitate robustă de supraveghere, o forță de muncă bine pregătită în
domeniul sănătății publice și sisteme stabilite, eficiente și fiabile pentru schimbul de informații
între diferite niveluri de guvernare și părți ale sectorului sănătății. De asemenea, necesită un
inventar periodic al serviciilor disponibile și o evaluare a gradului în care aceste servicii sunt
accesibile celor mai vulnerabile populații pe care sunt proiectate să le deservească. Ca și în
cazul multor alte servicii esențiale de sănătate publică, activitățile de evaluare legate de
schimbările climatice și sănătate vor avea cobeneficii cu alte activități importante de sănătate
publică și vor avea probabil efecte sinergice în consolidarea sistemului de sănătate publică al
națiunii. (Howard Frumkin, MD, DrPH, Jeremy Hess, MD, MPH, George Luber, PhD,
Josephine Malilay, PhD, MPH, and Michael McGeehin, PhD, MSPH, 2015).
• 3.5 Cercetarea pentru noi perspective și soluții inovatoare
• Nevoile de cercetare au inclus dezvoltarea relației dintre pericolele climatice
și rezultatele asupra sănătății, prognozarea impactului asupra sănătății,
identificarea vulnerabilității populației și definirea strategiilor de reducere a
riscurilor, inclusiv eficacitatea și costul acestora. De atunci, mai multe studii
au încercat să ofere o imagine de ansamblu asupra eforturilor și nevoilor de
cercetare în domeniu. OMS a identificat cinci domenii de cercetare necesare
pentru a proteja sănătatea de schimbările climatice: evaluarea riscurilor pentru
sănătate, identificarea celor mai eficiente intervenții, ghidarea atenuării și a
adaptării care promovează sănătatea în alte sectoare, îmbunătățirea suportului
decizional cu instrumente adecvate și estimarea costurilor protejării sănătății
împotriva schimbărilor climatice. (Howard Frumkin, MD, DrPH, Jeremy
Hess, MD, MPH, George Luber, PhD, Josephine Malilay, PhD, MPH, and
Michael McGeehin, PhD, MSPH, 2015).
• CONCLUZII
• În această lucrare am analizat și am adus argumente referitoare la tema ,, Rolul
serviciului medical în reducerea impactului schimbărilor climatice asupra
sănătății umane". În concluzie, pot să afirm cu certitudine că abordarea
schimbărilor climatice este o provocare presantă pentru serviciul de sănătate
publică. Deși amploarea și complexitatea provocării sunt fără precedent, cadrul
conceptual pentru răspuns se bazează pe gândirea de lungă durată în domeniul
sănătății publice. Un răspuns eficient la schimbările climatice este esențial
pentru prevenirea bolilor și reducerea riscurilor. Luarea deciziilor bazate pe
știință și medicină, va ajuta la gestionarea incertitudinii și la optimizarea
rezultatelor în materie de sănătate, de mediu și economice. Astfel, cele trei
funcții de bază ale sistemului medical: aprecierea, dezvoltarea strategiilor și
siguranța, precum și cele zece serviciile esențiale de sănătate publică servesc ca
un cadru util pentru planificarea și implementarea unui răspuns și a unor acțiuni
care vor diminua influiența factorilor de mediu.
ŢĂRANU. „ STRATEGIA
NAŢIONALĂ DE ADAPTARE LA
SCHIMBĂRILE CLIMATICE PENTRU
REPUBLICA MOLDOVA PROIECT
PENTRU CONSULTĂRI ”. Chișinău,
2011, 80p.
Howard Frumkin, MD, DrPH, Jeremy
Hess, MD, MPH, George Luber, PhD,
Josephine Malilay, PhD, MPH, and
Michael McGeehin, PhD, MSPH.
”Climate Change: The Public Health
Response.” În: American Journal of
Public Health. Vol 98, No. 3. 2015. 435-
445
Mary Fox, Christopher Zuidema, ,
Bridget Bauman, Thomas Burke,
Mary Sheehan. „Integrating Public
Health into Climate Change Policy
and Planning: State of Practice
Update.” În: International Journal of
Environmental Research and Public
Health. 2019.
doi.org/10.3390/ijerph16183232
Nicolae Sfetcu. „Climate Change -
Global Warming.” 2018, 241 p.