DEMOCRAȚIE ȘI

TOTALITARISM

STATE DEMOCRATICE ȘI
STATE TOTALITARE
 Caracteristicile perioadei
interbelice (1918-1939)
 Au existat două tipuri de regim politic:
1. Democrația și 2. Totalitarismul
 Cea mai mare putere economică și politică a lumii: SUA
 Apariția primului stat comunist în anul 1922: URSS

 Transformarea Europei prin:

1. Destrămarea imperiilor și 2. Apariția noilor state
 Profunda criză economică dintre anii 1929-1933:
pornește din SUA și afectează întreaga lume
Relațiile internaționale încordate generate de


prevederile: păcii încheiate în cadrul Sistemului de la

Versailles
 Statele democratice
 Democrație=regim politic în care puterea este
exercitată de către popor prin reprezentanții aleși
 Viața democratică s-a bazat pe:

 Separarea puterilor (executivă, legislativă, judecătorească)

 Pluralism politic și ideologic
 Alegeri libere (partidele ajung la putere în urma alegerilor
bazate pe vot universal)
 Libertatea presei, a cuvântului, a persoanei sunt respectate
 Cele trei mari democrații liberale sunt în această perioadă:

SUA, Marea Britanie și Franța

 Evoluția economică a lumii
 1918-1922: majoritatea statelor se găseau în criză din
cauza greutăților generate de război
- Doar Anglia și SUA, neatinse de linia frontului, s-au
putut dezvolta neîntrerupt
 1922-1928: cele mai multe state au cunoscut o
perioadă de creștere economică
 1929-1933: marea criză economică de supraproducție -
Criza a fost depășită prin intervenția statului în
economie, protecționism vamal etc. -
În SUA, F.D. Roosevelt a aplicat politica New Deal.
 1933-1939: o nouă perioadă de creștere economică
Marea criză economică din 1929-1933

Criza a pus în pericol întreg capitalismul, ajuns

în pragul colapsului
  În anul 1929, în magaziile fabricilor se
adunaseră mari cantități de produse
industriale, iar silozurile și hambarele erau
pline cu produse agrare. Oamenii nu le
puteau cumpăra din cauză că salariile și
veniturile lor erau prea mici.

În ciuda faptului că oamenii flămânzeau,

pentru a menține prețurile, în SUA au fost
arse mari cantități de grâne și bumbac,
milioane de porci au fost tăiați și
transformați în îngrășăminte, livezile au fost
lăsate neculese.
În Brazilia se ardeau zilnic vagoane de cafea
Numeroși patroni au închis fabricile,
milioane de muncitori rămânând șomeri.
 F.D.Roosevelt

Politica New Deal (Noul Curs) a fost gândită pentru relansarea industriei și reducerea șomajului prin inițierea unor
proiecte publice care au creat milioane de locuri de muncă: construirea de autostrăzi, industria cinematografică,
de automobile și, desigur, industria de armament.
 Democrația în perioada
interbelică
 SUA erau republică federativă, iar viața politică
a fost dominată de cele două mari partide:
republican și democrat.
Congresul american Casa Albă
 Democrația în Europa
 Franța avea formă de guvernământ
republicană și stăpânea al doilea mare
Imperiu colonial din lume.
 În viața politică, s-au manifestat atât
perioade de stabilitate, cât și de crize.
 Partidele de stânga au format coaliții (Frontul
Popular, în 1936), impunând măsuri de
protecție socială muncitorilor.
Evoluția Imperiului
colonial francez
 Marea Britanie
 Marea Britanie și-a păstrat forma de guvernământ
de monarhie constituțională.
 Parlamentul său a reprezentat un model pentru alte
regimuri democratice.
 Viața politică engleză era dominată de Partidul
Conservator și Partidul Laburist.
 Anglia a rămas, după 1918, țara cu cel mai întins
imperiu colonial.
 În 1931 s-a creat Commonwealth-ul (statele coloniale
îl recunosc ca șef pe regele Angliei).
Imperiul colonial britanic
Commonwealth
 Emanciparea femeii
 Perioada interbelică a fost marcată și de lupta
de emancipare a femeilor, care s-au implicat în
viața economică.
 Doar în unele țări acestea au obținut drepturi
politice egale cu bărbații.
 Femeile au primit drept de vot universal:
 în 1918, în Germania
 între anii 1918-1928, în Marea Britanie
 în 1920, în SUA etc.
Mișcarea feministă
 Statele totalitare
 Totalitarism=regim în care un partid unic exercită un
control strict asupra statului și poporului
 Desemnează regimuri de stânga (comuniste) sau de dreapta
(fasciste, cu varianta germană, nazismul)
 Trăsături comune:
 Existența unui singur partid (monopartidismul)
 Impunerea ideologiei partidului aflat la putere
 Instaurarea terorii asupra propriilor cetățeni
 Lichidarea opoziției politice
 Existența sistemului de lagăre de muncă și închisori
 Supravegherea populației de către poliția politică
 Limitarea sau suprimarea drepturilor și libertăților democratice
ale cetățenilor
 Controlul statului asupra economiei, a învățământului, a vieții
sociale în general
 Ideologia totalitară
 Ideologia comunistă  Cea fascistă
susținea că reprezenta accentua rolul
interesele statului și supunerea
proletariatului (clasei indivizilor față de
muncitoare), dar, în acesta.
realitate, era dictatura  Național-socialismul
partidului comunist, (nazismul) era o
a nomenclaturii ideologie
(conducătorii naționalistă, rasistă
partidului). și antisemită.
 Economia
 Comunismul a fost un
 În cadrul regimurilor regim politic de
de extremă-dreapta, extremă-stânga, în care
apărute ca reacție la economia de piață a
comunism, economia fost distrusă și s-a
de piață a continuat impus cea planificată
să existe, dar statul (prin planuri cincinale)
și centralizată.
intervenea în cadrul  Proprietatea particulară
ei, pentru a controla a fost înlocuită cu cu
tensiunile sociale. cea de stat sau
colectivă.
 Studiu de caz: URSS

 Bolșevicii (comuniștii) au preluat puterea în Rusia

prin revoluția din 1917, sub conducerea lui Lenin.
 A fost impusă teroarea de stat, prin organele de
represiune.
 În 1922 s-a creat URSS (Uniunea Republicilor
Sovietice Socialiste).
 Între 1924-1953, statul a fost condus de Stalin.
 În economie, au fost impuse colectivizarea
agriculturii și industrializarea forțată.
Lenin Stalin

SECERA ȘI CIOCANUL
simbolul comunismului
 Proletarul și
Industrializarea
colhoznica,
sculptura Verei
Muhina (1937),
simbolizând
alianța dintre
proletariat și
țărănime

Stahanovismul a fost o mișcare impusă muncitorilor din

URSS în vederea creșterii productivității muncii, inspirată
de exemplul minerului ucrainean Alexei Stahanov care a
realizat, într-o tură de 5 ore, de 14 ori cota de cărbune
cerută. Evenimentul petrecut în 1935 și folosit de
autoritățile sovietice pentru a arăta ce fapte mărețe
erau posibile în URSS, a fost dat ca exemplu
muncitorilor sovietici pentru a-și ridica mereu normele
de producție. Grație unui efort uriaș, URSS ajunge în
1940 a treia putere industrială a lumii, după SUA și
 ● Agricultura este colectivizată prin
exterminarea culacilor. Cooperativizarea
● Pământurile sunt lucrate în comun în
colhozuri și sovhozuri.

Culaci= țărani bogați în URSS

Colectivizare=desființarea proprietății private,
transformată în proprietate colectivă
Colhoz=cooperativă agricolă realizată prin punerea în
comun a mijloacelor de producție (pământ, unelte,
animale)
Sovhoz=fermă de stat în care lucrătorii agricoli primeau
salarii
 Gulagul
rusesc

Gulag=sistemul închisorilor
comuniste sovietice
 Fascismul
 Fascismul a etalat puterea extraordinară a
naționalismului și a statului modern ca instrument
de represiune.
 Din 1920 el a cuprins o mare parte a Europei:

Ungaria, Italia, Bulgaria, Portugalia etc.

 Dacă, în general, forțele democratice au împiedicat

instaurarea regimurilor fasciste în majoritatea țărilor

capitaliste, ele nu au putut înlătura declanșarea celei
de-a doua mari conflagrații a secolului al XX-lea.
 Italia
 În 1922, Mussolini a preluat puterea în Italia,
după marșul asupra Romei.
 A instaurat un regim dictatorial, ce a durat
până în 1943.
 Votul universal a fost desființat.
 Singurul partid politic existent era cel fascist.
 A suprimat libertățile, interzicând sindicatele,
partidele non-fasciste și eliminând pe opozanți.
 Statul practică autarhia (sistem economic ce se bazează pe utilizarea
exclusivă a resurselor naționale, suprimând pe cât posibil importurile)
Marșul asupra Romei
26 octombrie 1922
Mussolini și Hitler Fascie

SIMBOLURILE FASCISMULUI ȘI ALE NAZISMULUI

Zvastică
 Germania
 NSDAP (partidul nazist) a ajuns la putere
prin alegeri, Adolf Hitler devenind cancelar
în 1933.
 Libertățile cetățenești au fost desființate.
 Antisemitismul a devenit politică de stat.
 Evreii au pierdut drepturile civile prin legi
rasiale (ca Legile de la Nürnberg, din 1935),
fiind persecutați.
 Acest regim a durat până în anul 1945.
 Legile de la Nürnberg
(extrase):
 Art.1: Căsătoriile între evrei și supuși de
sânge german sau asimilat sunt interzise.
 Art.2: Raportul extramarital dintre evrei și
supuși de sânge german sau asimilat e
interzis.
 Art.5: Infracțiunile de la art.1 vor fi
sancționate cu muncă silnică. Infracțiunile
de la art.2 vor fi sancționate prin pedeapsa
cu închisoarea sau muncă silnică.
 Antisemitismul

Evreii sunt excluși din națiunea germană,

mulți fiind arestați și deportați
Conciliatorismul

Conciliatorism=îngăduința
Franței și Angliei față de
agresiunile săvârșite de
Germania între 1936-1939
► Cauză importantă a
celui de-al doilea război
mondial
 România

 În România,
între anii 1938-
1940, s-a
manifestat
autoritarismul
politic al regelui
Carol al II-lea
(1930-1940)
Carol al II-lea