Sunteți pe pagina 1din 15

Crima împotriva umanității:

HOLOCAUST
A realizat: Mandea Elena, grupa 32 șc
Ce este Holocaustul?
Holocaustul reprezintă unul dintre cele mai cumplite genociduri din istoria
umanităţii. Termenul de Holocaust vine de la „holos” („totul” în greacă) şi kaein („a
arde” în greacă). Acesta definea în Antichitate jertfirea unui sacrificiu oferit zeilor prin
ardere.
Holocaustul, a avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1939-1945),
fiind întreprins de către Germania nazistă a lui Adolf Hitler, astăzi definit ca genocid.
Cum se întâmpla?
Ţinta acestui genocid au fost evreii,
consideraţi a fi o rasă inferioară (sub-
umană) de către regimul nazist. Aceştia
erau duşi în aşa-zisele lagăre de
concentrare, unde erau ucişi, de cele
mai multe ori utilizându-se metode
extrem de crude. În timpul Holocaustului
se estimează că ar fi murit aproximativ 6
milioane de evrei, de toate vârstele,
majoritatea acestora provenind din state
europene.
Încă din 1919, Adolf Hitler scria: „Totuși,
antisemitismul(atitudine ostila evreilor)
rațional trebuie să ducă la o opoziție
legală sistematică... Obiectivul său final
trebuie să fie neabătut, înlăturarea
totală a evreilor”
La alegerile din noiembrie 1932, Partidul Național
Socialist Muncitoresc a primit mai mult de o treime
din voturi. Politicienii conservatori l-au convins pe
președintele german, Paul von Hindenburg, să îl
pună pe Adolf Hitler în fruntea unui guvern
minoritar, format din partidele conservatoare și
naționaliste.
Noile legi de excludere a evreilor din societate au
fost adoptate aproape imediat după preluarea
puterii. Cu timpul au apărut sute de astfel de legi.
Unele dintre acestea interziceau evreilor să
viziteze băile publice, parcurile sau restaurantele,
altele le îngrădeau dreptul de a lucra în guvern, în
presă sau în instituții de cultură. Discriminarea s-
a acutizat treptat. Curând, copiii evrei nu au mai
Dr. Michael Siegel, avocat evreu, este umilit în public pe străzile din putut merge la școală, medicii și avocații de
München, Germania, după ce și-a pus încrederea în sistemul juridic. origine evreiască nu au mai putut trata sau pleda
Naziștii l-au ras în cap și l-au obligat să meargă desculț. Textul de pe pentru ne-evrei.
pancardă spune: “Nu mă voi mai plânge niciodată poliției.”
Una dintre familiile afectate de aceaste
decizii a fost familia Grynszpan. Ei trăiau
în Germania din anul 1911. Când fiul lor,
Herschel, în vârstă de 17 ani, a auzit că
părinții și sora lui trăiau în condiții foarte
grele într-o tabără de refugiați, a făcut
rost de o armă, după care s-a dus la
Ambasada Germaniei și a împușcat un
diplomat. Ministrul Propagandei, Joseph
Goebbels, a folosit această faptă ca o
scuză să înceapă o campanie organizată
împotriva evreilor din Germania, pentru
a “răzbuna” crima comisă.

În seara zilei de 9 noiembrie 1938, un atac


violent și sângeros a fost lansat împotriva
populației evreiești din Germania, așa-
numitul Pogrom din Noiembrie.
Violențele au durat câteva zile.
History
În scurt timp, s-au realizat planuri
de evacuare a evreilor din mediul
rural și de trimitere spre orașe.
Autoritățile au vrut să creeze zone
speciale, în care evreii să fie forțați
să trăiască, respectiv așa-numitele
ghetouri.
Toți evreii au fost forțați să poarte
un semn distinctiv pe haine, pentru
a putea fi identificați ca evrei. Acest
însemn putea fi o stea galbenă cu
șase colțuri, o banderolă galbenă
purtată pe braț sau o panglică albă
cu o stea albastră cu șase colțuri.
Evreilor le era strict interzis să iasă
din ghetou.
● Crimele împotriva evreilor și
romilor începuseră deja prin
acțiuni de ucidere în masă. Au
fost făcute experimente în
vehicule special construite
pentru asta. Gaze de eșapament
au fost introduse într-un spațiu
închis, construit în partea din
spate a unui camion, gazul
ucigând astfel persoanele aflate
în acel compartiment. Înainte de
a fi utilizate pe o scară mai largă,
în primul lagăr de exterminare
din Chelmno, la nord de Lodz,
aceste furgonete cu gaz au fost
testate în Ucraina și în alte
locuri.
Lagărele de concentrare
Clădirea lagărului de exterminare de la Belzecin, din Polonia, a fost construită, de asemenea,
înainte de reuniunea de la Wannsee. Alte două lagăre, cel din Sobibor și din Treblinka, au
fost construite în primăvara anului 1942. Toate au fost construite cu un singur scop:
exterminarea a cât mai mulți oameni posibil, în timpul cel mai scurt posibil.
Două lagăre, Auschwitz-Birkenau și Majdanek, au fost construite pentru a servi atât ca
lagăre de exterminare cât și ca lagăre de concentrare, unde oamenii urmau să fie uciși sau
închiși.
Evadarea din unul din aceste lagăre a fost practic imposibil. În lagărele de exterminare de la
Sobibor și Treblinka prizonierii au încercat să se revolte. Câteva zeci de deținuți au reușit să
evadeze, dar cei mai mulți dintre ei au fost prinși, torturați și uciși.
Auschwitz-Birkenau
Lagărul de concentrare de la Auschwitz
a fos înființat în 1940, în orașul polonez
Oswiecim, un lagăr de exterminare cu
camere de gazare. Începând cu primăvara
anului 1942, Auschwitz-Birkenau a fost o
combinație de lagăr de muncă și lagăr de
exterminare. Aproximativ patruzeci de lagăre
de muncă forțată au fost construite în jurul
Auschwitz-ului și multe firme germane au
profitat de pe urma acestei forțe de muncă
ieftine. Condițiile de la Auschwitz-Birkenau au
fost atât de grele încât mulți deținuți au
supraviețuit doar câteva săptămâni. Camerele
de gazare au funcționat până în noiembrie 1944,
timp în care aproximativ un milion de evrei au
fost uciși la Auschwitz-Birkenau.
Majdanek
La Majdanek, aflat în afara orașului Lublin, în estul
Poloniei ocupate de germani, aproape de granița cu
Uniunea Sovietică, a fost construit un lagăr de
concentrare și exterminare similar. Un număr mare de
intelectuali polonezi, oponenți politici și prizonieri de
război sovietici au fost închiși la Majdanek. De asemenea,
evreii din ghetoul din Varșovia au fost duși la muncă
forțată în lagărele din jurul Lublinului. Peste 50.000 de
oameni au fost gazați și mulți alții au fost împușcați.
Cum s-a sfarșit?

La sfârșitul războiului, toate facilitățile din


Chelmno, Belzec, Sobibor și Treblinka au fost
distruse. Naziștii nu voiau ca lumea să știe ce
s-a întâmplat în lagăre și numărul de prizonieri
uciși. Au dezgropat gropile comune, încercând
să ardă rămășițele și să răspândească cenușa
în pădurile și râurile din jurul lagărelor.
● Din ianuarie până în mai 1945,
lagărele de concentrare și de muncă
forțată din întreaga Germanie, din
Polonia ocupată și din Austria au fost
eliberate de trupele sovietice,
britanice și americane. Chiar dacă, la
acel moment, lumea știa deja că
milioane de evrei au murit în
“abatoare umane”, situația
îngrozitoare din lagărele eliberate a
șocat oamenii din întreaga lume. Mai
multe fotografii și articole au fost
difuzate cu această ocazie.
Cine a fost pedepsit?
După război au avut loc mai multe procese
în Nuremberg, unde naziști de rang înalt au
fost condamnați la moarte sau la închisoare
pentru crime împotriva umanității. Mulți alți
criminali nu au fost însă niciodată pedepsiți.

Nu există date exacte despre câți evrei au


fost uciși de naziști, dar aproximativ cinci –
șase milioane de evrei au fost omorâți,
reprezentând două treimi din evreii
europeni. Această cifră se bazează parțial pe
înregistrările din arhivele germane. Astăzi,
aproximativ un milion și jumătate de evrei
trăiesc în Europa.
Holocaustul este văzut drept un eveniment care a marcat
istoria omenirii.
Impactul Holocaustului asupra actualei societăți
occidentale europene este extrem de semnificativ,
întrucât acest eveniment a avut loc în inima Europei.
Locul important pe care Holocaustul îl ocupă în memoria
noastră colectivă înseamnă că alte genocide sunt
văzute și interpretate prin prisma înțelegerii
Holocaustului.
27 ianuarie- Ziua Internațională de Comemorare
a Victimelor Holocaustului

S-ar putea să vă placă și