ACTIVITATEA UMANĂ ȘI CALAMITĂȚILE

ANTROPOGENE

A REALIZAT –PAȘCOVSCHI MARCELA

A VERIFICAT – MEREUȚA ALIONA
 MEDIUL NATURAL
-UN SET DE COMPONENTE ALE MEDIULUI NATURAL ,OBIECTE
NATURALE SI NATURAL-ANTROPOGENE. COMPONENTELE
MEDIULUI NATURAL -PAMANT ,SUBSOL,SOL,APA DE SUPRAFATA SI
APE SUBTERANE ,AER ATMOSFERIC ,FLORA ,FAUNA SI ALTE
ORGANISME ,PRECUM SI STERUL DE OZON AL ATMOSFEREI SI
SPATIUL APROPIAT DE PAMANT ,CARE IMPREUNA OFERA CONDITII
FAVORABILE EXISTENTEI VIETII PE PAMANT .

PANA LA SFARSITUL SEC.XX,POLUAREA MEDIULUI CU

DESEURI ,EMISII ,APE UZATE DE TOATE TIPURILE DE PRODUCTIE
INDUSTRIALA ,AGRICULTURA ,SERVICIILE MUNICIPALE ALE
ORASELOR AU CAPATAT UN CARACTER GLOBAL ,CEEA CE ADUS
OMENIREA IN PRAGUL DEZASTRULUI ECOLOGIC.SURSELE DE
POLUANTI SUNT DIVERSE,PRECUM SE TIPURILE DE DESEURI SI
NATURA IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA COMPONENTELOR
BIOSFEREI .BIOSFERA ESTE POLUATA CU DESEURI SOLIDE ,EMISII
DE GAZE SI APE UZATE PROVENITE DE LA INSTALATIILE
METALURGICE ,DE CONSTRUCTII DE MASINI SI DE PRELUCRARE A
METALELOR .APELE REZIDUALE DIN INDUSTRIA CELULOZEI SI
HARTIEI ,ALIMENTARA,PRELUCRAREA LEMNULUI ,INDUSTRIA
PETROCHIMICA PROVOACA DAUNE MARI RESURSELOR DE APA .
 Impacturile multiple asupra mediu natural pot fi grupate în mod
convențional în mai multe grupuri :

• INDEPĂRTAREA DE NATURĂ A MATERIEI (MINERALE, ORGANICE, APĂ ,AER) ȘI

ENERGIEI (TERMICĂ ,HIDRAULICĂ ,EOLIANA,SOLARA ).
• INTRODUCEREA ÎN NATURA SUBSTANȚELOR ARTIFICIALE ȘI A EMISIILOR
INCLUSIV A DEȘEURILOR DE CONSUM INDUSTRIAL ȘI ÎN INDUSTRIA
ÎNGRĂȘĂMINTELOR ȘI PESTICIDELOR CHIMICE ,CHIMIC ACTIVE, TOXICE
RADIOACTIVE PRECUM ȘI A SUBSTANȚELOR MAI INERTE , EMISII DE ENERGIE
TERMICĂ ,SONORĂ.
• REDISTRIBUIREA MATERIEI NATURALE DATORITĂ ARATULUI SI REFACERII
TERENURILOR ,PREGĂTIREA INGINEREASCA A TERENULUI PENTRU
CONSTRUCȚIE ,DEZVOLTARE ,UTILIZARE.
IMPACT ASUPRA HIDROSFEREI
Omul afecteaza semnificativ echilibrulhidric al planetei si hidrosferei. Transformarile antropice
ale apelor continentelor au loc la scara globala, perturband in acelasi timp regnul natural al celor
mai mari rauri si lacuri de pe planeta . (4)
Acest lucru a fost provocat de :
1. Construirea structurilor hidraulice (canale de irigatii,rezeroare si sisteme de transfer al apei
2. crestere a suprafetei terenului irigat ;
3. Udarea zonelor uscate ‚
4. Urbanizare ;
5. Poluarea apelor dulci cu ape uzate municipale si industriale .

In prezent in lume exista aprox.30 de mii de rezervoare ,ale caror volum depaseste
6000km3.Rezervoarele mari au un impact negativ asupra mediului :
1. Suprafetele lor de apa ocupa mari teritorii de pamant fertil ;
2. Duce la salinizarea secundara a solului;
3. Schimba regimul apelor subterane .
 IMPACT ASUPRA CLIMEI
• IMPACTURILE DE ACEST TIP IN UNELE REGIUNI ALE PLANETEI
NOASTRE UN ULTIMII ANI AU DEVENIT CRITICE SI PERICULOASE ,ATAT
PENTRU BIOSFERA ,CAT SI PENTRU EXISTENTA OMULUI
INSUSI.CONCENTRATIA DE POLUANTI ANTROPICI IN AERUL
ATMOSFERIC CRESTE ANUAL :CO2,CO,CH4,H2SO3,FREONI ,OZON ETC,
CARE AFECTEAZA SEMNIFICATIV CLIMA GLOBALA ,DETERMININD
EPUIZAREA STRATULUI DE OZON ,,EFECT DE SERA,, ,SMOG
FOTOCHIMIC ,PLOI ACIDE .
• O CRESTERE A CONCENTRATIEI DE GAZE CU EFECT DE SERA IN
ATMOSFERA DUCE LA INCALZIREA GLOBALA .PENTRU BIOSFERA
PLANETEI ,ASTFEL DE SCHIMBARI CLIMATICE POT AVEA ATAT
CONSECINTE NEGATIVE CAT SI POZITIVE ASUPRA MEDIULUI .CELE
NEGATIVE INCLUD CRESTEREA NIV. OCEANULUI MONDIAL SI
CONSECINTELE SALE NEGATIVE ,PERTURBAREA STABILITATII
PERMAFROSTULUI(TERMEN CARE DEFINESTE SOLURILE INGHETATE
TOT TIMPUL ANULUI LA O ADINCIME INTRE 2 SI 15 M ).POZITIV -
CRESTEREA INTENSITATII FOTOSINTEZEI ,CARE POATE AVEA UN EFECT
BENEFIC ASUPRA PRODUCTIVITATII MULTOR CULTURI AGRICOLE .IN
PLUS ,ASTFEL DE SCHIMBARI CLIMATICE AFECTEAZA SCURGEREA
RAURILOR MARI SI ,IN CONSECINTA ,ECONOMIA APEI DIN REGIUNI. (5)
 IMPACT ASUPRA REGNULUI ANIMAL
FAUNA PLANETEI NOASTRE ESTE FOARTE INFLUENTATA DE
ACTIVITATILE ECONOMICE ELE OAMENILOR .
POTRIVIT UNIUNII INTERNATIONALE PENTRU CONSERVAREA
NATURII , 63 SPECII DE MAMIFERE SI 94 DE SPECII DE PASARI AU
DISPARUT DE PE PLANETA NOASTRA .IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA
CONTINENTELOR A DUS LA O DESCRESTERE A NR. DE ANIMALE RARE
SI PE CALE DE DISPARITIE.
PESTE 19.000 DE SPECII DE PLANTE SI 5.000 DE SPECII DE ANIMALE DE
PE GLOB SUNT CLASIFICATE CA FIIND PE CALE DE DISPARITIE. ALTE
CATEVA MII DE SPECIII AJUNG IN PRAGUL DISPARITIEI IN FIECARE
AN INAINTE CA BIOLOGII SA LE POATA IDENTIFICA .

 PRINCIPALELE CAUZE ALE DISPARITIEI SPECIILOR DE PLANTE SI

ANIMALE SUNT: DISTRUGEREA HABITATELOR, EXPLOATAREA
COMERCIALA (COLECTAREA DE PLANTE, VANATUL IRATIONAL SI
BRACONAJUL), DISTRUGERILE PRODUSE DE CATRE SPECIILE
ACLIMATIZATE SI POLUAREA. DINTRE ACESTE CAUZE,
DISTRUGEREA HABITATELOR REPREZINTA CEA MAI MARE
AMENINTARE PENTRU ACESTE SPECII.
EXEMPLE:
PORUMBELUL PASAGER DETINEA CANDVA SUPREMATIA ABSOLUTA CA
NUMAR DE EXEMPLARE INTRE PASARI SI MAMIFERE. IN ANUL 1813, S-AU
NUMARAT PESTE 1 MILIARD DE PORUMBEI IN STATUL AMERICAN
KENTUCKY; PESTE UN SECOL, IN ACELASI STAT, A INCETAT DIN VIATA
ULTIMUL EXEMPLAR DIN ACEASTA SPECIE.
PASAREA “DODO”, ASEMANATOARE PORUMBELULUI, DAR
NEZBURATOARE, A FOST ZARITA PRIMA OARA IN ANUL 1598, IN INSULA
MAURITIUS DIN OCEANUL INDIAN; ULTIMUL EXEMPLAR A DISPARUT IN
JURUL ANULUI 1681.
CONDORUL CALIFORNIAN, CONSIDERAT CA CEA MAI MARE PASARE PE
CALE DE DISPARITIE, A INTRAT IN ATENTIA SPECIALISTILOR CARE AU
LUAT ULTIMELE EXEMPLARE DIN MEDIUL LOR NATURAL SI LE-AU
TRECUT IN REZERVATII SPECIALE, UNDE SE INCEARCA INMULTIREA LOR.
Dintre cele 4600 specii de mamifere cunoscute, se considera ca peste
1000 de specii sunt puternic afectate, multe fiind pe cale de disparitie,
printre care:
Lupul tasmanian, al carui ultim exemplar a murit in captivitate in anul 1936.
Ursul panda urias din China a devenit simbolul mondial al animalelor pe cale de disparitie
si se fac eforturi pentru prezervarea lui.
Irbisul (leopardul zapezilor), avand habitatul in Himalaya si in zonele invecinate, isi are
existenta pusa in pericol din cauza vanarii excesive pentru blana sa valoroasa.
Yakul tibetan, candva in numar foarte mare, a fost redus simtitor ca numar de exemplare
datorita vanarii lui extensive.
Fiind vanate fara mila pentru pielea lor deosebita, speciile de crocodil american si crocodil
de Nil isi vad astazi existenta periclitata.
 SOLUTII

PENTRU A SE CURMA ACEASTA STARE INTOLERABIL DE FAPTE, ATAT PE PLAN MONDIAL, CAT SI PE PLAN NATIONAL, AU
FOST ELABORATE O MULTITUDINE DE ACTE NORMATIVE CARE SA CONDUCA LA IMPIEDICAREA DEGRADARII MEDIULUI,
A ECOSISTEMELOR SI IMPLICIT SA SALVEZE DE LA PIEIRE NUMEROASE SPECII DE PLANTE SI ANIMALE, PRINTRE CARE:

IN ANUL 1973, 125 DE NATIUNI AU SEMNAT CONVENTIA INTERNATIONALA PRIVIND PROTECTIA FAUNEI SI FLOREI AFLATE
PE CALE DE DISPARITIE (CITES);

SUB EGIDA NATIUNILOR UNITE, AU FOST CONSTITUITE NUMEROASE REZERVATII NATURALE;

AU FOST CONSTITUITE ORGANIZATII (GREENPEACE) SI PARTIDE POLITICE (PARTIDELE ECOLOGISTE) CARE MILITEAZA
IMPOTRIVA POLUARII MEDIULUI INCONJURATOR SI PENTRU SALVAREA FAUNEI SI FLOREI, PRACTIC A PLANETEI
NOASTRE, DE LA PIEIRE.

EXISTA O TOT MAI MARE PRESIUNE DE A IMPUNE O INTERDICTIE TOTALA ASUPRA IMPORTULUI DE PAPAGALI
SALBATICI, SI ORCINE VREA SA CUMPERE UN PAPAGAL AR TREBUI SA SE ASIGURE CA A FOST CRESCUT IN CAPTIVITATE.

DIN CAUZA INGRIJORARII MONDIALE PRIVIND SOARTA SOARTA ELEFANTILOR IN 1989 S-AU INTRODUS RESTRICTII
INTERNATIONALE PRIVIND COMERTUL CU FILDESUL. CA URMARE A ACESTEI MASURI, NUMARUL ELEFANTILOR
AFRICANI CARE TRAIAU IN SALBATICIE A FOST DE 600000 IN 1995.
DEFRISARILE

PADURILE REZPREZINTA CEL MAI COMPLEX

ECOSISTEM DE PE TERRA, DAR CU TOATE ACESTEA
OAMENII IL DISTRUG FARA MILA. MOTIVELE
DEFRISARII NU SUNT INSA NICI MULTE , NICI
INTEMEIATE, ACESTEA FIIND, IN GENERAL DORINTA,
PROPRIETARILOR TERENURILOR DE A-SI CONSTRUI •
AICI CASE, UTILIZAREA LEMNULUI IN INDUSTRIE AU
EXTINDEREA SUPRAFETELOR AGRICOLE. DEFRIȘAREA
IRAȚIONALĂ CONDUCE LA CREAREA UNOR MARI
DEZECHILIBRE ÎN NATURĂ PRIN MODIFICAREA
REGIMULUI DE PRECIPITAȚII (SECETĂ), AL MIȘCĂRII
CURENȚILOR DE AER, DEGRADAREA ȘI EROZIUNEA
SOLURILOR, APARIȚIA DE INUNDAȚII, PIERDEREA
BIODIVERSITĂȚII, DIN CAUZAEXTINCȚIEI SPECIILOR
DE PLANTE ȘI ANIMALE ȘI LA CREȘTEREA CANTITĂȚII
DE DIOXID DE CARBON DIN ATMOSFERĂ CU APARIȚIA
EFECTULUI DE SERĂ.
CAUZELE DEFRISARII

NEVOIA DE LEMN, DEFRISAREA PENTRU A FACE LOC TERENURILOR AGRICOLE, DRUMURI SI CAI FERATE, INCENDII,
MINE, COMBUSTIBILI SUNT TOATE CAUZE LEGATE DE DEFORESTARE.

OAMENII AU TRAIT IN PREAJMA PADURILOR ECUATORIALE DE MII DE ANI, LUAND CE ERA NECESAR DE LA NATURA
FARA SA INTERVINA IN ECHILIBRUL NATURAL. INSA, IN ULTIMELE DOUA SECOLE POPULATIA S-A INMULTIT FIIND DIN CE IN
CE MAI MULTA NEVOIE PENTRU SPATIU DE CONSTRUIT SI AGRICULTURA. IMPREUNA CU COMERTUL DE LEMN CARE S-A
INTENSIFICAT IN ULTIMII ANI, AU ADUS O DEGRADARE FARA PRECENT ASUPRA PADURII. CELE MAI IMPORTANTE CAUZE ALE
DEFORESTARII SUNT MUTAREA CULTURILOR SI COMERTUL CU LEMN. IN TRECUT INDIGENII PRACTICAU AGRICULTURA IN
PADURE DOBARAND COPACI PENTRU A FACE LOC CULTURILOR SI PAJISTILOR PENTRU ANIMALE SI MUTANDU-SE CAND
SOLUL DEVENEA NEFERTIL. ACEST PROCES NU E UN PERICOL PENTRU PADURE DACA ESTE FACUTA CU GRIJA SI PADURII II
ESTE DAT SUFICIENT TIMP PENTRU A-SI REGENERA SPATIILE DEFRISATE. PROBLEME APAR CAND SOLULUI NU-I ESTE OFERIT
DESTUL TIMP DE REGENERARE SI AGRICULTURA INTENSIVA DUCE LA DEGRADAREA DEFINITIVA A ACESTUIA. ACEASTA ESTE
SITUATIA PREZENTA, DIN CAUZA CRESTERII POPULATIEI – UNELE SURSE SPUN CA MUTAREA CULTURILOR ESTE CAUZA A
PESTE 70% DIN DEFRISARILE PADURII.

EFECTELE DEFRISARII-
Distrugerea padurii ecuatoriale ar produce un imens dezechilibru in cantitatea de dioxid de carbon produs si reciclat lucru care ar duce
la acumularea acestuia in atmosfera si schimbarii majore de clima. In plus multi copaci taiati pentru a face loc agriculturii au fost arsi
sau lasati sa putrezeasca eliberand astfel mult mai mult dioxid de carbon in atmosfera. Toata natura este un sistem vast care acum exista
intr-un stadiu mai mult sau mai putin balansat. Jucandu-ne cu factori de o importanta majora cum e padurea ecuatoriala ar putea duce la
disparitia lumii cum o stim noi.
CONCLUZII

1. DESFĂȘURARE DE CONFERINȚE INTERNAȚIONALE (DE EXEMPLU ,LA CONFERINȚE INTERNAȚIONALE SE

DISCUTĂ PROBLEME SI SE IAU DECIZII ÎN BAZA CĂRORA STATELE POT MODIFICA LEGILE ,SIGURAND
DREPTUL LA UN MEDIU ADECVAT ȘI OBLIGATIILE STATULUI DE A CONSERVA ACEST MEDIU );
2. CREAREA DE ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE DE EXEMPLU (ORGANIZAȚIILE INTERNAȚIONALE POT
COORDONA ACȚIUNILE GUVERNELOR NATIONALE ,POT FACE RECOMANDARI ,POT STIMULA DISCUTII ASUPRA
CELOR MAI STRIGENTE PROBLEME);
3. SEMNAREA DOCUMENTELOR INTERNATIONALE DE MEDIU ,CU RESPECTAREA STRICTA A
OBLIGATIUNILOR SPECIFICATE IN EL .
4. ODATĂ CU CREȘTEREA RAPIDĂ A POPULAȚIEI PĂMÂNTULUI ,OMENIRE ARE NEVOIE DIN CE ÎN CE MAI
MULTĂ HRANĂ ,IAR ODATĂ CU CREȘTEREA RAPIDĂ TEHNOLOGIILOR DE PRODUCȚIE CRESC ȘI CAPACITĂȚILE
DE PRODUCȚIE A CIVILIZAȚIEI NOASTRE NECESITÂND TOT MAI MULTE RESURSE PENTRU PROCESARE ȘI
CONSUM ,DEZVOLTAREA A MAI MULTOR TERITORII.
BIBLIOGRAFIE

1. DUCA, GH., ,MARIA, G., , DIANA, P. CHIMIA ECOLOGICĂ : ÎNDRUMAR LA CURSUL DE

LECŢII TEORETICE ŞI DE LABORATOR. CHIȘINĂU : USM, 2011. PG. 34-50. ISBN 978-9975-71-
077-0.

2. DUCA, GH., GONȚA, M., MATEEVICI V. ÎNDRUMAR DE LABORATOR LA CURSUL „CHIMIE

ECOLOGICĂ". CHIȘINĂU : CE USM, 2002. PG. 65-80. ISBN 9975-70-176-0.

3. BUGA, A,, DUCA, GH. PROTECŢIA MEDIULUI AMBIANT. [AUTORUL CĂRȚII] GH. DUCA.
COMPENDIU. CHIȘINĂU : UNIVERS PEDAGOGIC, 2007, 2, PG. 220-245.

4. DUCA, GH., MIHĂILĂ N., CHETRUȘ P. CHIMIA APELOR NATURALE. CHIȘINĂU : CE USM,
1995. PG. 77-96.

5. CRISTIAN, I., MIHAELA I. MIC GLOSAR DE TEME ȘI NOȚIUNI SCIENCE FICTION. JURNAL
SF. II, 2017, VOL. I, NR. 07.