PATOLOGIA CORNEII ȘI A

SUPRAFEȚEI OCULARE

Curs nr 3 .
 Suprafata oculara

Suprafata oculara este unitatea functionala a

corneii,conjunctivei si pleoapelor.

Exista o interdependenta a corneii si conjunctivei .

Conjunctiva are trei portiuni;:

1.Conjunctiva bulbara

2. Cojunctiva tarsala

3 .Fornixul cojunctival

Rezultataul acestei unitati functionale a suprafetei

oculare este filmul lacrimal .

Corneea este o structura avasculara ,iar nutritia sa

se realizeaza in partea interna prin umoarea apoasa
iar partea externa prin oxigenul dizolvat in lacrimi.

Integritatea filmului lacrimal este esentiala pt nutritia

corneii si pentru functia sa optica . Fata anterioara a
corneii asigura aprox 48 dioptri refractiei oculare fiind
aoprtorul cel mai important al dioptrului ocular .
Omogenitatea optica a acesteia este asigurata de
filmul lacrimal normal.
 CORNEEA

Corneea este un tesut transparent si cu o

structura omogena care o face
transparenta pentru spectrul luminii vizibile
(370-760nm)

Transparenta corneii este data de regularitatea

fibrelor de colagen din stroma si de o
anumita deshidratare a stromei corneene.

Principalul aportor al Aceasta deshidratare relativa este asigurata de

celulele endoteliului cornean care elimina
dioptrului ocular apa din stroma corneii . Cand functia
celulelor endoteliale corneene scade se
48/-6D produce o hidratare a stromei iar corneea
din transparenta devine o retea de difractie
a luminii avand ca rezultata perceptia unor
halouri multicolore in jurul surselor
luminoase.

In cazul unor afectari severe a celulelor

endoteliale pe langa edemul corneii se
produce o acumulare a apei subepitelial
sub forma unor bule care se rup la fiecare
clipit (keratopatia buloasa) si sunt foarte
dureroase.
 Anatomie

 Epiteliul cornean ,scuamos, nekeratinizat ,

stratificat , Ceulele superficiale se pliaza
formand microvili.Dinamica asigurata de
celulele stem limbice.
 Stratul Bowman
 Stroma 90%
 Mb. Descemet

Endoteliul cornean
 Corneea cel mai inervat tesut din
organism.Plexul nervos subepitelial si
stromal.ramuri senzitive din trigemen pt
refelexele1-durere, lacrimare , fotofobie
 Filmul lacrimal

La suprafata corneii exista un film lacrimal alcatuit

din 3 straturi;

1.Stratul lipidic exterior cu rol de a impiedica

evaporarea lacrimilor

2.Str. Apos mediu

3, Str mucinic –face ca filmul lacrimal sa adere de

cornee
 Stratul lipidic

Stratul extern
Grosime 0,1microni
Produs de gl. Meibomius , gl .Zeiss și
gl.Moll
Conține:-lipide cu polaritate
scăzută;esteri ai colesterolului
-lipide cu polaritate mareTG, Acizi
grași, fosfolipide
Rol;previne evaporarea, superfluxul
de lacrimi
 Stratul apos

Stratul mediu
Produs de gl lacrimală principală și gl
accesorii Krause și Wolfring
Constituie principala componenetă a
filmului lacrimal
Grosimea la nivelul corneii 7-
8microni
Funcții:
-asigură oxigenul epiteliului cornean
-elimină detritusurile,
-conține sub antibacteriene;lizozim,
betalizina
 Stratul de mucină

Stratul intern
Produs de celulele caliciforme
conjunctivale si celulele epiteliale
scuamoase ale conjunctivei și
corneii
Grosime 0,2microni
Funcții:
 rol vital în stabilitatea filmului
lacrimal
 convertește hidofobia epiteliului
cornean în hidrofilie
 ubrefiază suprafața oculară și
palpebrală
 formează un învelis in jurul CS
si protejează corneea de efectul
 Noul model al filmului lacrimal

Recent-mucina realizează o rețea

distribuită în întregul film lacrimal
ca o structură de rezistență
Glicocalixul reprezintă molecule
transmemmbranare care ancorează
filmul lacrimal la membrana
celulară epitelială
 Stabilitatea/ruptura filmului lacrimal

Clipitul dispersează filmul

lacrimal pe toată suprafața
corneii
După 15-45 sec. filmul se rupe și
apar punctele de ruptură (dry
spots)
Uscarea suprafeței corneene nu
poate fi numai rezultatul
evaporării(ar trebui 10 minute
ca evaporarea să usuce
corneea)
 Eliminarea filmului lacrimal

Mecanismul Holly-Lemp -1973

1.Filmul lacrimal se subțiază
progresiv inițial prin evaporare
2.Când grosimea sa atinge un nivel
critic unele molecule lipidice aderă
la stratul de mucină și migrează în
acesta
Când stratul de mucina se amestecă
cu mai multe lipide acesta devine
hidrofob și filmul lacrimal se rupe.
 Dinamica filmului lacrimal în timpul clipitului

Descris de Holly 1980

Pleoapa superioară în timpul clipitului
coboară comprimând stratul lipidic
superficial între marginile palpebrale
Astfel se amestecă lipidele cu mucusul
formând amestecuri filiforme care
ajung în fornixul inferior
Când se deschide ochiul lipidele
dispersează într-un singur strat prin
acțiunea pleoapei superioare
Excesul de lipide se dispersează si într-o
secundă se formează stratul lipidic
Lipidele în dispersarea lor trag lacrimi
apoase cu ele și îngroașă filmul
lacrimal
 13

Examenul filmului lacrimal

Timpul de rupere al filmului lacrimal BUT-Breakup Time
Volumul lacrimal (test Schirmer )1,2
Osmolaritatea lacrimală1,3
Examenul SO (colorații )2
Fluoresceină
Roz bengal
Lissamine green

1. The DEWS Report. Ocul Surf. 2007;5:65–204.

2. American Academy of Ophthalmology. Preferred Practice Pattern®. Dry Eye.
3. Suzuki M et al. Invest Ophthalmol Vis Sci. 2010;51:4557–4561.
 14

Examenul filmului lacrimal

BUT
Testează stabilitatea filmului lacrimal
-BUT sub 10 secunde -anormal
Volumul lacrimal (Schirmer )
Testul este considerat anormal când după 5 minute :
< 10 mm fără anestezie
< 5 mm cu anestezie

Osmolaritatea lacrimală
Câțiva nanolitri sunt prelevați și plasați în osmometru
Valorile peste 316 mOsm/. sunt relevante
 15

Tehnici de evaluare cromatică a SO

Examenul cu fluoresceină
sodică
-Folosit pentru timpul de rupere
a filmului lacrimalDye most often
used f
Colorează zonele în care există o
rupere a legăturilor
intercelulare care permir
accesul

Examenul cu Rose bengal

Colorează zonele cu celule
suferinde care și=au pierdut
învelișul de mucus
 Există activități solicitante pentru filmul lacrimal

1.Purtătorii de lentile de
contact
2.Activități prelungite
care solicită atenție
continuă la computer
3.Cititul
 Tulburările filmului lacrimal

Tulburări ale stratului lipidic-blefarite cronice

Deficit apos-KCS,idiopatic, boli sistemice
Deficit al mucinei-hipovitaminoze,pemfigoid ocular
cicatriceal, Steven –Johnson, induse de medicamente,
arsuri
Tulburarea funcției pleoapelor-keratită de
expunere,simblefaron,pterigion
Epiteliopatii-cornee anestezică, neregularități epiteliale
 Examinarea glandelor Meibomius

Examenul microscopic:
-orificiul glandei
-secreția la expresia glandei
-turbiditatea și vâscozitatea secreției exprimate
-anomalii ale ductelor sau acinilor glandulari
Meiboscopia/meibografie
Examinarea prin transiluminație a morfologiei glandelor
Meibometria
Densitometria optică a lipidelor recoltate din regiunea centrală a marginii pleoape
inferioare
 Amprenta citologică

În faze avansate ale suferinței SO

epiteliul conjunctival suferă
metaplazii scuamoase iar celulele
caliciforme scad mult.
Se urmărește:
-dispariția celulelor caliciforme
-creșterea rap cit/nucleu în cel
epiteliale
-keratinizare ușoară-medie-avansată
 Ochiul uscat

Ochiul uscat este o patologie complexa a suprafetei oculare avand ca rezultat modificarea cantitativa, calitativa si a
dinamicii filmului lacrimal.Pot exista modificari calitative ale acestuia , cand numai o anumita componenta este
modificata (ex alterarea str. Lipidic in blefarite ) sau o scadere a secretiei lacrimale in boli severe ex sindr. Sjogreen.

Tratamentul ochiului uscat se face secvential in functie de severitatea afectiunii.In formele usoare administrarea de lacrimi
artificiale fara conservanti care au rolull de a preveni evaporarea excesiva a lacrimilor si por ameliora simptomele.

In formele severe se recurge la plombarea pasagera a punctelor lacrimale pt a conserva lacrimile. Lacrimile sunt un produs
biologic complex continana factori de crestere epiteliala , substante bactericide-lizozim de aceea conservarea lor este
primordiala. In cazul in care inflamatii severe ale conjunctivei din unele boli imune (Sindr. Sjogreen) deficitul sever
poate fi compensat doar cu ser autolog preparat dupa anumite protocoale.

Pacientii cu ochi uscat au simptome mergand de la simplu disconfort ocular sau senzatie de nisip in ochi , pana la fluctuatii
ale vederii si dureri . In cazurile severe de ochi uscat se recurge la imunosupresoare administrate topic de tipul
Ciclopsorinei(Restazis , I-Kervis)

●
 Simptomele afectării corneii
 1.Scăderea vederii
 2.Dureri oculare
 3.Fotofobie
 4.Hiperlăcrimare

5. Blefarospasm
1. Datorita rolului corneii in refractia oculara
2. Corneea este tesutul cu cea mai bogata inervatie senzitiva
din organism. Aceasta asigura reflexele de aparare ale
corneii ;clipit , lacrimare, blefarospasm
3.Scade sensibilitate cornei la lumina
4. Hiperlacrimarea este un reflex de aparare al corneii avand
ca rezultat crestera productiei lacrimale care
indeparteaza corpii straini
5. Cand leziunile corneii sunt severe se instaleaza
blefarospasmul
 Morfologia leziunilor corneene

Leziuni superficiale
 eroziuni punctate superficiale

keratita punctata superficiala
 filamente de mucus
 -edem epitelial
 neovase superficiale

Leziuni profunde

infiltrate neifectioase, infectioase
 PEDAL(Pain,Epithelial defect,purulent
Discharge, Ant chamber rection,Location
central)
 Ulceratii
Keratita disciforma
 Keratite-inflamatii ale corneii de etiologii variate

 Virale
 Bacteriene
 Fungice
 Interstițiale

Neurotrofice
 Lagoftalmice
 Keratita herpetica superficiala si disciforma

KERATITA HERPETICA SUPERFICIALA

• Simptomele sunt fotofobia, senzaţia de corp străin şi hiperestezie. Recurenţele duc la anestezie corneană.

●Semne clinice. Forma patognomonică este keratita dendritică care apare ca urmare a dispersiei virale liniare prin migrare
de la celulă la celulă. Iniţial apare o placă de celule opace, edemaţiate şi în cîteva zile centrul leziunii se descuamează
formând un ulcer liniar cu margini proeminente datorită edemului epitelial. Celulele edemaţiate se colorează cu roz
bengal şi zonele descuamate cu fluoresceină. Tipic pentru acest tip de ulcer dendritic este arborizaţia precum şi
dilatarea părţilor terminale. Keratita dendritică se rezolvă spontan sau cu tratament în 1-2 săptămâni. Injecţia ciliară
asociată este intensă dar reacţia camerei anterioare este minimă

Tratament 1. Tratament antiviral.( Trifluorotimidină 1% (9 picături pe zi) sau Vidarabină 3% unguent (o

aplicaţie de 5 ori pe zi) sau Acycloguanozină unguent 3% (Acyclovir/Zovirax o aplicaţie de 5 ori pe
zi); 2.Tratament antibiotic topic pentru a preveni suprainfectia leziunilor epiteliale
3.Tratament cicloplegic ; scade spasmul ciliar si durerea
4. Tratament antiinflamator nesteroidian (Indocolir, ) Steroizii sunt total
contraindicati in infectiile herpetice dar si in eroziunile corneii; impiedica epitelizarea corneii.

●KERATITA DISCIFORMA este un edem stromal localizat.. Infecţia virală activă, ADNul viral latent şi resturile
antigenice pot declanşa o reacţie imunopatologică de hipersensibilitate care produce un edem stromal discifom
central sau paracentral însoţit de o apariţia unor precipitate keratice fine ca semn al unei reacţii uveale minime.
Edemul stromal dă un aspect mătuit al stromei şi induce îngroşarea corneei. Accentuarea edemului stromal
produce pliuri ale membranei Descemet şi edem epitelial microchistic (care evoluează spre keratită buloasă şi
ulceraţia epiteliului). Senzaţia corneană este diminuată. Iniţial orice leziune epitelială se tratează până la
dispariţia defectului epitelial. Tratamentul cicloplegic se face cu scopolamină 0.25% o picătură de 3 ori pe zi .
Dacă este severă şi asociată cu scăderea acuităţii vizuale se adaugă Prednisolon acetat 1% (o picătură de 4 ori
pe zi) şi profilactic Trifluorotimidină 1% (o picătură de 3 ori pe zi).
Keratita herpetica superficiala /coloratie cu fluoresceina
Keratita herpetica superficiala /roz bengal
 Keratite bacteriene

Patogenie. Apariţia keratitelor bacteriene este rezultatul ruperii echilibrului dintre mecanismele de apărare ale suprafeţei oculare şi
patogenitatea bacteriană. Corneea are două mari bariere de apărare: bariera mecanică şi cea imunologică. Efectul de curăţire
mecanică a debriurilor din stratul mucos al filmului lacrimal de către mişcarea pleoapelor şi joncţiunile strânse intercelulare din
stratul epitelial acţionează împotriva aderenţei bacteriilor de cornee

Simptomatologie. Infiltratele sau ulcerele corneene se manifestă prin debut acut cu durere oculară medie-severă, scăderea
acuităţii vizuale, fotofobie, hiperlăcrimare, blefarospasm, secreţie muco-purulentă şi hiperemie conjunctivală.

Semne clinice. Pleoapele au un edem moderat-sever, conjunctiva este hiperemiată şi chemozisul conjunctival maschează reacţia
papilară conjunctivală. Secreţia conjunctivală este muco-purulentă.

Faza de infiltraţie. Iniţial apare un infiltrat stromal gri-alb cu margini atenuate înconjurat de o arie variabilă de edem stromal.

Faza de ulceraţie. Epiteliul cornean ulcerează deasupra infiltratului stromal gri-alb (ulcerul se colorează cu fluoresceină). Uneori
marginea eroziunii prezintă o arie mai inflamată care avansează, numită sprânceană de invazie. Infiltratul stromal ocupă o arie
mai mare, prezintă superficial o pierdere de ţesut stromal şi este înconjurat de edem. Plăci de fibrină pot fi aderente de
endoteliul adiacent infiltratului. Reacţia camerei anterioare este moderată sau severă şi atâta timp cât membrana Descemet
este intactă, hipopionul este steril.

-Faza de rezoluţie. Evoluţie favorabilă a ulcerului cornean este marcată de oprirea evoluţiei infiltratului stromal (stabilizarea
adâncimii şi a suprafeţei leziunii), scăderea inflamaţiei la marginea infiltratului şi dispariţia sprâncenei de invazie. Reacţia
camerei anterioare se atenuează. Ulterior are loc o vindecare progresivă a defectului epitelial, clarificarea infiltratului şi
diminuarea edemului stromal adiacent.

Complicaţii:

-Perforaţia corneei. Ulcerele corneene netratate se pot extinde rapid fie în profunzime fie pe suprafaţa corneei ducând în final
la subţierea, perforaţia corneei şi la endoftalmită. Înainte de perforaţie pe fundul ulcerului apare descemetocelul, o bombare a
membranei Descemet. La ruperea acesteia durerea oculară cedează şi umoarea apoasă se scurge. Camera anterioară se
micşorează şi irisul poate veni în contact cu corneea. Prin apoziţia irisului pe faţa posterioară a corneei apar sinechii iriene
anterioare, închiderea unghiului irido-cornean şi glaucom secundar
Tratamentul keratitelor bacteriene

Tratamentul keratitelor bacteriene

. Infiltratele şi ulcerele corneene sunt urgenţe oculare care sunt tratate ca având o
etiologie bacteriană până la stabilirea clară a etiologiei
Pentru bacteriile Gram negative se aleg Gentamicina sau Tobramicina; pentru
bacteriile Gram pozitive tratamentul iniţial se face cu Ciprofloxacină sau
Cefazolină/-
Cicloplegia diminuează spasmul ciliar şi durerea oculară precum şi previne apariţia
complicaţiilor reacţiei iridociliare; se realizează cu atropină 1% o picătură de 3 ori
pe zi.
Tratamentul chirurgical. Perforaţiile mici pot beneficia de aplicarea adezivului
tisular cu cianoacrilat. Ultima posibilitate terapeutică pentru perforaţiile mari sau
necrozele extinse refractare la tratamentul medicamentos este keratoplastia
perforantă. Ulcerele periferice beneficiaza de acoperirea cu flap conjunctival.

\
Ulcerul corneean
 Keratite fungice

 Fungi filamentosi-fusarium solani,

multicelulare, regiune tropicală
 Fungi ovoizi, unicelulari-candida , reg
temperată
 Cauza-trauma vegetala,imunosupresie,
 Efect-necroza stromală

Tratament-debridare-filamente-
natamicin5%,econazol1%,miconazol1%
-ovoizi-amfotricin B0,15%,clotrimazol1%.
 Keratita neurotrofică

 Pierderea inervatiei trigeminale senzitive

 Etiologie-tumori AVC, leuconevraxită,DZ, lepră,

-boli oculare-herpes,abuz de anestezice topice, arsuri ,

chirurgie refractiva corneană
 Diagnostic

-hipoestezie corneeană

-1keratită punctată interpalpebrală-2.defect epitelial

persistent-3.edem stromal -4.liza corneii prin
suprainfectie

Tratament

-topic-lubrefianti,factor de crestere neurogen

-blefarorefie

-botox-ptoză

-lentile contact silicon

-membrană amniotică+tarsorafie.
Keratita neurotrofica
 Keratita lagoftalmică

 Cauze-paralizie VII,

-reducerea tonusului muscular-comă, parkinson

 Inchiderea incompletă a pleoapelor in timpul
clipitului

-mecanică-cicatrici palpebrale

-anomalii ale pozitiei globului-exoftalmii


Diagnostic
 -simptome-ochi uscat

-semne-keratopatie punctată
inferioară,dezepitelizare,topire a stromei,
suprainfectie,degenerescentă fibrovasculară
inferioarp Salzman.

Reversibila-lacrimi,pansament nocturn,lentila
silicon,tarsorafie
 Ireversibilă-tarsorafie,greutati aurpleoapa
sup,decompresia orbitei
 Keratoconusul

Definiţie. Keratoconul este o ectazie corneană neinflamatorie, paracentrală, bilaterală, caracterizată subţiere progresivă a corneei care are ca
rezultat o protruzie conică centrală sau paracentrală a corneei. Progresia maximă a bolii a fost observată în cea de-a doua decadă
de vârstă şi este mai frecventă la bărbaţi.

Simptomatologie. Keratoconul debutează unilateral în a doua decadă de vârstă prin scăderea acuităţii vizuale datorită progresie
miopiei şi astigmatismului miopic. Apare necesitatea schimbării periodice a ochelarilor. Astigmatismul miopic evoluează spre
astigmatism neregulat. În stadiile avansate keratoconul se poate complica datorită ruperii membranei Descemet cu hidrops
cornean acut, un edem cornean a cărei simptomatologie este dominată de scăderea acută a acuităţii vizuale, durere,
fotofobie, ochi roşu şi hiperlăcrimare.

Hidropsul cornean acut este un edem cornean profund apărut brusc datorită ruperii membranei Descemet; el este caracterizat
printr-o opacitate disciformă albă la nivelul corneei; hidropsul cornean nu duce la perforaţie decât dacă este asociat cu
traumatism cornean sau cu utilizarea îndelungată a corticosteroizilor

Diagnosticul pozitiv este confirmat de datele clinice şi de cele furnizate de topografia corneană computerizată

Tratament

corecţia optică cu ochelari este recomandată în cazurile uşoare cu miopie şi astigmatism miopic cu un grad de astigmatism
neregulat mic;

-corecţia optică cu lentile de contact dure gaz-permeabile este tratamentul de elecţie pentru majoritatea cazurilor fără cicatrice
corneene dar la care corecţia cu ochelari este nesatisfăcătoare;

Cross-linkig cornean-o metoda care stabilizeaza corneea prin crearea de noi legatutri intre fibrele de colagen. Se realizeaza prin
expunerea corneii la lumina ultravioleta dupa aplicarea pe suprafata acesteia a unei solutii de Riboflavina.

-tratamentul chirugical este recomandat atunci când corneea este foarte subţire, prezintă sechele cicatriciale şi astigmatismul
neregulat este foarte sever.
Keratoconus-aspectul ectaziei conice a corneii
 Keratoconus aspectul topografiei corneene

Topografia corneii arata ariatii mari ale curburii

corneii exprimate prin cifrele vizibile . Se
remarca o ectazie a corneii dominanata inferior
(zona rosie ) Este aspectul”in clepsidra”
 Keratoconusul

 O subtiere progresivă a corneii ce devine

conică
 Debut la pubertate-evolutie pană in decada 3-
4.
 Bilaterala, asimetrică , se poate opri spontan
 Simptome-miopie progresivă cu astigmatism
asimetrică.
 Semne-subtiere centrala/paracentrala a
corneii(;-48D,48-54D,peste54d-sever.)

-reflex in picatură de ulei al corneii,strii

Vogt,semnul Munson-amprenta pe pleoapă a
corneii

-topografia corneii, ORA.

-hidropsul cornean acut-ruprea

Descemetului ,scaderea AV, se vindecain 6-8
saptamani-tratat cu solutii hiprtone,lentile
terapeutice.
 Tratamentul keratoconului -faze


1.Corectie optica aeriana initial

 2.Lentile de contact rigide-

astigmatism neregulat

 3.Cross link-uv+vit B6

 4.Keratoplastie lamelară profundă

sau perforantă
 Distrofii corneene


Epiteliale

Ale membranei Bowman
 Stromale

Endoteliale
 DEGENERESCENTE CORNEENE

 Legate de varstă
-arcul senil
-corneea farinata
-piele de crocodil
 Keratopatia in bandă

D marginală Terrien
 Ulcerul Mooren

Este o keratita periferica ulcerativa de cauza necunoscuta.

Sunt doaua forme evolutive;

1.F Benigna autolimitanat

2.F Maligna cu evolutie spre perforarea corneii la

nivelullimbului

Aspect clinic

Durere oculara foarte intensa,ochi rosu cu hiperlacrimare ,

fotofobie, subtierea corneii periferice

Tratament Fiind considerst o boala autoimuna se ajunge la

tratament imunosupresor.
 Lentile de contact


Indicatii optice
-astigmatism neregulat
-neregularitati superficiale
-anizometropie

Reepitelizarea corneii
-defecte epiteliale persistente, eroziuni
corneene recurente
 Combaterea durerii
-keratopatia buloasă
-keratită filamentară din blefarospasmul
esential

Pastrarea integritatii corneene
-descemetocel
-apozitia corecta a plăgilor corneene
 Complicatii mecanice si hipoxice ale lentilelor de contact

Keratite mecanice și hipoxice

-keratita puctata superficiala de la 3-9, lentile

rigide

-lentile stranse-inel conjunctival de indentare

-hipoxia acută a corneii-microchiste si bule

epiteliale-port indelungat

-hipoxie cronica- micropanus, lipide depozit

 Tratament

-lentile gaz permeabile rigide,hidrogel

moi,reducerea timpului de port
Neovase corneene datorita hipoxiei
Neovase stromale /hipoxie corneeana
 Keratite imune CLARE(Contact Lens Related Acute Red Eye)


Infiltrate corneene marginale prin sensibilizare la toxine bacteriene
 Tratament
-stop lentilă
-antibiotice/steroizi
 Keratite toxice

 Lentile la care nu s-au neutralizat

peroxizii sau thiomersalul , benzalconiu
 Semne
-durere, roseată,chemozis la aplicarea lentilei
, dispar după 48 de ore de la îndepărtarea
sa
 Tratament
-lentile zilnice, de unică folosintă fară
dezinfectanti
 Keratite supurative

 Lentile rigide prin microabrazii și

hipoxie+igiena precară
 Tratament
-asemeni k.bacteriene
Keratita cu hipopion dupa lentila de contact + microleziune corneana
 Chirurgia corneii


Keratoplastia penetrantă
 Keratoplastia lamelară superficiala SALK

Keratoplastia lamelara profunda DALK

Keratoplastia endotelială DMEK, DMO,DSAEK
 Keratoprotezarea
 Chirurgia refractivă a corneii
-PRK
-LASEK
-LASIK
-SMILE
 Keratoplastia penetrantă

 Indicatii

optice-keratocon

tectonice-descemetocel
 terapeutice-inlatură un tesut infectatat
 cosmetice
Keratoplastie lamelara –numai anumite straturi ale corneii se
transplanteaza
DALK
Transplant endotelial- se transplanteaza doar endoteliul +/- mb
Descemet
Chirurgia refractiva a corneii
Aplatizarea corneii centrale in miopie cu laserul excimer
Arsura corneeana severa /caz extrem
Kerato fako proteza-se inlocuieste corneea si cristalinul prin acest dispozitiv
Cornee artificiala
 Concluzii

Corneea este o adevarată ”capodoperă ” a materiei vii care combină

superlative ale biologiei cu superlative ale regnului mineral-
vitalitate si transparență ,sensibilitate și geometrie .
 Trăsătura forte constă în ”integritatea ” sa .
 Vulnerabilitatea devine maximă la orice atingere a integrității sale.