JOCUL ȘI ACTIVITĂȚILE

MATEMATICE ÎN
PERSPECTIVA STIMULĂRII
CREATIVITĂȚII
CREATIVITATEA LA PRESCOLARI

Termenul de creativitate iși are originea în cuvântul

latin ,,creare , care înseamna ,,a zamlisi”, ,,a făuri”, ,,a crea”, ,,a
naște”. Însăși etimologia cuvantului ne demostrează că termenul
de creativitate definește un act dinamic, un proces care se
dezvoltă, se desăvârșește și cuprinde atât originea cât și scopul.
Psihologii sustin in general, ca a fi creativ inseamna a crea
ceva nou, original si adecvat realității. A crea inseamna a face sa
existe, a aduce la viata, a cauza, a genera, a produce. Creativ este
cel care se caracterizeaza prin originalitate, expresivitate si este
imaginativ , generativ , deschizator de drumuri, inventiv, inovativ.
Dupa P. Popescu-Noveanu, creativitatea presupune predispozitia generala a
personalitatii spre nou, o anumita organizare a proceselor psihice in
sistemul de personalitate (Roco M., 2004).
Creativitatea este legată de expresii si creații artistice, de invenții
tehnologice sau descoperiri științifice de comunicare interumană,
de educație, de comportamente personale și de mișcarile sociale.
Ea semnifică:adaptare, imaginație, construcție, originalitate
evoluție, libertate interioară, talent literar, distanțare față de
lucrurile deja existente. Ca formațiune psihică, creativitatea se
manifestă printr-o multitudine de sensuri :productivitate, eficientă,
valoare, ingeniozitate, noutate, originalitate.
Printr-o definitie mai generală, creativitatea poate fi văzută ca
un proces prin care se focalizează intr-o sinergie de factori,
(biologici, psihologici, sociali) înteraga personalitate a individului
și care are drept rezultat o idee sau un produs nou, original, cu
sau fară utiltate și valoare socială.
Strategiile didactice și rolul acestora în stimularea
potentialului creativ al preșcolarilor în activitățile de tip
matematic

Scopurile educației intelectuale privesc transformările

calitative ale intelectului uman , prin intersectarea cu mediul extern
socio-cultural, ele însemnând capacități de cunoaștere , creativita-
te și autonomie intelectuală .
Dintre toate activitățile desfășurate în grădiniță, activitățile
matematice vizează în mod deosebit dezvoltarea intelectuală a
copiilor, stimulând inteligența și creativitatea acestora, contribuind
la trecerea treptată de la gândirea concret – intuitivă la gândirea
simbolică, abstractă, pregătind copiii pentru ințelegerea și
însușirea matematicii ca știință a celor mai abstracte noțiuni.
Creativitatea, spre deosebire de inteligenţă, este la copil un
fenomen universal; nu există preşcolar care să nu deseneze, să
nu fabuleze.
 Stimularea potenţialului creativ al preşcolarului impune
utilizarea unor strategii care pun accentul pe antrenarea autentică
şi plenară a copilului, pe dezvoltarea autonomiei, a iniţiativei, a
gândirii sale critice.
Dezvoltarea gândirii critice constituie un important obiectiv
de tip formativ şi se realizează prin utilizarea cu precădere a unor
strategii activ-participative, care nu trebuie rupte însă de cele
tradiţionale. Prin metodele activ-participative înţelegem toate
situaţiile care scot copiii din ipostaza de obiect al formării şi îi
transformă în subiecţi ai formării. Activizarea predării-învăţării
presupune folosirea unor metode, tehnici şi procedee care să-l
implice pe copil în procesul de învăţare, urmărindu-se: dezvoltarea
gândirii critice, stimularea creativităţii, dezvoltarea interesului pentru
cunoaştere, în sensul formării lui ca participant activ la procesul de
educare.
 Jocul didactic matematic reprezinta o activitate de bază,
organizată în gradinită, în scopul dezvoltării intelectuale a copiilor
preșcolari. El constituie o punte de legătură între activitatea de
învățare și cea de joc, putând fi inclus cu succes în structura
activitatilor comune, realizând în acest fel o continuare între
activitatea de învățare și cea de joc. Datorită faptului că preșcolarul
își structurează operațiile și acțiunile fără a resimți efortul, învățarea
prin intermediul jocului se realizează mult mai rapid și mai eficient.
În cadrul activității de joc, copilul este implicat intens şi total,
participând cu întreaga sa personalitate sub aspect: fizic, psihic şi
afectiv. El consideră că este puternic, responsabilizat, încrezător în
propriile puteri, astfel jocul constituie o modalitate de ȋndeplinire de
sine, de dezvoltare a eu-lui, de cunoaştere, identificare şi
autocunoaştere. În acest fel, jocul ȋndeplineşte rolul de sursă de
entuziasm şi de plăcere, având ȋn vedere modul de descătuşare de
realitatea care ȋl constrânge, oferindu-i libertate de a transpune şi
reflecta în viziune individuală.
 Jocul didactic constituie tipul de joc care oferă
posibilitatea educatoarei de a consolida, fixa, preciza şi evalua
nivelul informațiilor transmise copiilor, perfecționându-şi spectrul
cunoştințelor.
Fiecare joc ȋmbină ȋn mod corent, diverse elemente
afective (bucurie, surpriza, mulțumirea sau nemulțumirea), motiv
care contribuie la dezvoltarea procesului creativității şi
ingeniozității. Alături de ȋntreprinderea unor activități creative
(poezii-numărătoare, cântece despre numere, etc.), jocul
presupune identificarea unor variante de răspuns originale,
creative, noi, imaginându-şi contexte variate, transpunerea
acestora ȋn jocuri de rol, cultivând astfel creativitatea. Implicându-
se ȋn joc, copilul se familiarizează cu algoritmi şi reguli, pe care şi
le ȋnsuşeşte. În afara valențelor pedagogice promovate de jocul
didactic specific matematicii, ca activitate de bază a
ȋnvățământului preşcolar, acesta reuşeşte să se conformeze
regulilor sociale, ȋnvață să fie perseverant, rabdător, corect,
stăpân pe sine, curajos, toate fiind aspect ale unei activități
voluntare.
 Proiectarea activităților de joc, indiferent că ele sunt ludice sau
didactice, trebuie să valorifice, la maxim, valențele instructive ale lui. În
acest fel, prin intermediul jocului didactic, succesiv se ȋndeplineşte
modalitatea trecerii de la joc la învățătură. Jocul didactic grăbeşte,
ȋntr-o formă acceptabilă, trecerea de la joc ca activitate de bază a
copiilor de vârstă preşcolară, la cea de ȋnvățare.
O perspectivă de abordare a jocurilor didactice matematice se poate
prezenta și astfel:
1. jocuri didactice pentru formarea unor mulțimi, ȋn demersul căruia au
loc exerciții care privesc: separarea, gruparea, serierea, formarea de
mulțimi;
2. jocuri didactice pentru numerație, astfel, acestea privesc operații de
verificare, fixare, consolidare a deprinderilor ȋnsuşite, prin aşezarea
ȋn perechi, prin numărarea şi compararea mulțimilor, prin
familiarizarea cu aspectele ordinal, cardinal, operații de formare a
raționamentelor ipotetice şi deductive;
3. jocuri logico-matematice, ȋn care se urmăreşte familiarizarea copiilor
cu mulțimi şi operații cu acestea.
 Joc și creativitate prin intermediul activităților de tip autdoor

Educația Outdoor este cea care începe dincolo de ușa clasei și

se consumă în aer liber, fiind un mediu de explorare, de aplicare sau
de experimentare a unor cunoștințe prevăzute de curriculum-ul
educației timpurii. Acest tip de educație oferă copiilor o sursă de
experiențe de învățare – un mediu relaxant, liber, provocator,
determinând un proces de educare puternic, inspirațional și de natură
să schimbe comportamentre antisociale. Scăpând de rutina sălii de
grupă și de constrângerile pe care le impun ,,cei 4 pereți”, învățarea
capătă un caracter atractiv și aplicat.
Varietatea elementelor naturii, coloritul, forma, mişcarea, ritmul,
determină preşcolarilor stări de bucurie care, treptat se statornicesc,
alcătuind şi îmbogăţind conţinutul afectiv al vieţii copilului preşcolar.
Observarea elementelor naturii în condiţiile lor obişnuite de existenţă,
cu prilejul excursiilor, drumeţiilor şi al vizitelor facilitează formarea unor
reprezentări clare şi precise, deoarece se sprijină pe un conţinut
concret, intuitiv, care intensifică interesul de cunoaştere al copiilor.
Mijloacele de realizare ale activităţilor în aer liber sunt diverse şi multiple.
Astfel pot fi utilizate cu deosebită eficienţă: observările asupra mediului
înconjurător, lecturile după imagini, jocurile didactice, povestirile, textele literare,
dramatizările, jocurile de rol, concursurile, plimbările, drumeţiile, excursiile şi
vizitele în natură. Toate acestea sunt preţioase mijloace de a-i educa pe copii
pentru cunoaşterea mediului înconjurător, prezentându-le relaţia dintre natură şi
om.

Acest tip de educație prezintă anumite avantaje:

• mobilizează resursele corporale și mentale, copii fiind mult mai sensibili și
creativi când se află în mijlocul naturii și-i obligă să colaboreze între ei și să se
bazeze pe ei;
• produce efecte educative mai puternice și mai durabile privind dobândirea
capacității de stăpânire a unor situații complexe de inovare, de spirit de echipă
și de comunicare.
În ce privește activitățile matematice desfășurate prin intermediul acestui tip de
educație, putem spune că mediul natural oferă o gamă largă de resurse ce pot fi
utilizate cât mai creativ și eficient precum: colectare de frunze, beţişoare,
crenguţe, pietre de diferite mărimi, conuri de brad, ghinde, etc iar apoi fiecare copil
îşi alege un obiect pe care il va compara cu a altui coleg (piatra mai mare/ mai
mică; culoare, formă, greutate).
Abilităţile practice, de care dispune, oferă şi ele posibilitatea
manifestării depline a creativităţii şi sensibilităţii copilului. Prin aceste
activităţi unele obiecte realizate din materiale adunate din natură sau
materiale refolosibile capătă valoare artistică. Astfel, esteticul se
îmbină cu informaţia ştiinţifică.

Activităţile de tip outdoor nu sunt activităţi de educaţiei formală ce au

loc în afara sălii de clasă, ci activităţi de educaţie nonformală, menite
să familiarizeze copiii cu natura şi să le formeze deprinderi şi
priceperi de cunoaştere prin experienţă, bazându-se desigur pe
cunoştiţele dobândite în activităţile de educaţie formală. De altfel, aș
mai adăuga o altă caracteristică a acestui tip de educație - cea a
creativității. În general, activitățile ce se desfășoară afară, în natură,
oferă copiilor prilejul descătușării de oricare bariere ce încătușează
și blochează imaginația, ei găsesc soluții inedite la toate provocările
apărute la toate propunerile făcute.
Exemple de activității matematice creative desfășurate prin activitățile de
tip autdoor:
În cadrul activităţii matematice, desfăşurată în aer liber, la tema „Forme geometrice!”, copiii
au ca sarcină de lucru să deseneze cu cretă pe pavaj, formele geometrice cunoscute de ei:
pătrat, triunghi, cerc şi să le decoreze cu frunze galbene. De asemenea, cu  ajutorul frunzelor
au de completat liniile șerpuite, liniile frânte, trasate inițial, decorându-le corect respectând
spațiul scris. Astfel,  îşi formează mai uşor noţiunea de forme geometrice, le găseşte
corespondenţa în natură, exemplificând de fiecare dată: „cercul seamănă cu roata de la
maşină” sau „acesta-i pătrat, ca și casa de peste drum”.

Numere in natura in curtea gradinitei vor fi ascunse pentru fiecare echipa cate 10 mere
(galbene si rosii) pe care vor fi scrise cifrele de la 1 la 10. Copiii vor trebui sa gaseasca
fructele si să formeze șirul numeric. Echipa care reuseste sa rezolve sarcina cel mai
repede va fi desemnata castigatoare.

Matematică cu baloane cu apă Evaluarea cunoştinţelor despre adunare şi scădere,

distracţie şi ştiinţă într-un tot armonios.
Prima etapă a jocului este pregătirea materialelor:
-cercuri metalice sau din plastic de diferite culori;
-ţinte – stea desenate pe foi şi pe care sunt scrise cifrele de la 0 la 9 şi numărul 10;
-coş de plastic;
-baloane umplute cu apă, pe care sunt scrise diferite operaţii de adunare şi scădere.
Pe iarbă se aşează cercurile colorate în mijlocul cărora se pun ţintele. Copiii vor alege un
balon plin cu apă, vor efectua operaţia şi vor arunca balonul în ţinta care corespunde
răspunsului corect.
Compunerea de probleme prin intermediul activităților matematice

Rezolvarea si compunerea de probleme formeaza la prescolari priceperi si deprinderi

de a analiza o situatie data, de a intui si descoperi calea de rezolvare. Astfel, rezolvarea
problemelor contribuie la cultivarea si dezvoltarea flexibilitatii si a capacitatilor creatoare ale
gândirii, la educarea perspicacitatii si a capacitatilor anticipativ- imaginative, la dezvoltarea
spiritului de initiativa si a încrederii în fortele proprii.
personalitatii lor.

În gradinita, activitatile de compunere si de rezolvare a problemelor trebuie sa se realizeze

numai prin joc didactic, utilizând un bogat si variat material didactic. Placerea competitiei si a
cooperarii generata de joc va contribui nu numai la activizarea intelectuala a copiilor, dar si la
formarea personalitatii lor.
Activitatile de compunere si de rezolvare a problemelor reprezinta una dintre modalitatile
principale de dezvoltare a gândirii logice si inventive, de cultivare si de educare a creativitatii si
a vointei prescolarului si, ca urmare, trebuie tratate cu maximum de responsabilitate
deontologica de catre educatoare la nivelul proiectarii, desfasurarii si evaluarii lor.
 Exemple de probleme ce pot fi formulate de copii cu ajutorul imaginilor:

Joc didactic „MAGICIANUL GÂZELOR”

Scopuri:
 consolidarea deprinderii de a efectua operaţii de adunare şi scădere cu o unitate in limitele 1-9 dezvoltarea spiritului
de echipă.
Obiective operaţionale:
- să identifice semnul operaţiei şi să-l localizeze în funcţie de situaţia ilustrată;
- să efectueze calcul oral cu o singura unitate;
- să rezolve oral probleme prin raţionamentul de tip ipotetico-deductiv având ca material intuitiv o situaţie ilustrată;
- să rezolve independent itemii propuşi pe fişă.
Sarcina didactică:
 compunerea şi rezolvarea de probleme matematice.
Regulile jocului:
Copilul chemat prin atingerea de către magician cu bagheta magică va rezolva sarcinile date de acesta. Dacă copilul
greşeşte este ajutat de coechipieri. Răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze şi buline personalizate . La final
echipa care va avea cele mai multe buline va câştiga.
Elemente de joc: prezenţa Magicianului, aplauze, mânuirea materialului.
Material didactic: planşe cu probleme ilustrate, jetoane cu cifre, jetoane cu imagini, un panou pentru afişarea
punctelor (bulinelor) fiecărei echipe.
 Desfăşurarea jocului:

Educatoare îl va prezenta copiilor pe magician, care a venit se va juca

împreună cu copiii dându-le diferite sarcini. Grupa este împărţită în două echipe.
La început, Magicianul formulează pe baza materialului ilustrativ probleme
pentru fiecare echipă, apoi problemele vor fi formulate de către copii. Rezolvarea
problemelor se realizează de către un reprezentant al fiecărei echipe care este ales
prin rostirea de către Magician a formulei magice: Ini mini hop şi-aşa / Ieşi la
tablă dumneata. Copilul ales să rezolve problema este ajutat de colegii din echipa
lui. Cu ajutorul jetoanelor cu cifre conducătorul echipei scrie exerciţiul problemei.
 Varianta 1. : Magicianul prezintă copiilor prezintă copiilor imagini cu probleme si le sdresează ghicitori.

1. Cinci gargarite se bucurau de vremea frumoasa într-o gradiniță cu flori. Una dintre ele a zburat. Cate gargarita au
ramas?

5-1=4
2. Sase furnicute munceau de zor. Vazându-le ca au nevoie de ajutor a mai venit o furnicuta. Câte furnicute sunt acum?
3.Opt libelule zburau impreuna, insa una a plecat. Cate libelule sunt acum?

8-1=7

4.Opt greierași canta impreuna, lor li se mai alatura un greiraș. Câti greierasi sunt acum?

8+1=9
Varianta2. Magicianul ofera fiecarei grupe un jetoane ce au ca imagini fluturi si flori. Copiii au de compus o problema in
baza imaginilor de pe jetoane.
Exemplu de compunere a problemelor realizate de copii.

Varianta de compunere a problemei: Pe un buchet cu flori stau 4 fluturi. In zbor

mai vine un fluture. Câti fluturi sunt acum?
Varianta de compunere a problemei: Maria are un buchet cu sapte flori. Ea
ofera o floare prietenei ei Ioana. Cate flori are acum Maria în buchet?
Bibliografie:
• ***, (2008), Curriculum pentru Învățământul preșcolar, București
• Cucoș, C. (2002) Pedagogie, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura
Polirom, Iași;
• Ionescu,M., Radu,I.(coord.), (2001), Didactica Modernă,editura Dacia,
Cluj Napoca;
• https://muhaz.org/activitile-de-tip-outdoor--
posibiliti -i-modaliti-de-organizare.html;
• https://issuu.com/alexdb19/docs/jocul_didactic