FARINGELE

NERVUL GLOSOFARINGIAN IX
 LIMITE

 Superior — baza craniului

 Inferior — marginea inferioară a cricoidului
(C6) - esofagul
 Posterior - coloana vertebrală cervicală,
 Anterior - fosele nazale, cavitatea bucală şi
laringele

 Forma - jgheab cu concavitatea anterior

(trunchi de piramidă patrulateră)
STRUCTURĂ

 tunica internă = mucoasa faringelui

 tunica submucoasă

 tunica fibroasă = aponevroza faringiană (fascia faringo-

bazilară )

 tunica musculară = muşchii faringelui

 tunica externă (adventicea) = fascia buco-faringiană

APONEVROZA FARINGIANA
 jgheab cu concavitatea înainte

 o suprafaţă exterioară (muşchii faringelui )

 o suprafaţă interioară (mucoasa faringelui)

 o extremitate superioară – baza craniului (tuberculul faringian,

apofiza bazilara a occipitalului, faţa inferioară a stâncii temporalului,
gaura ruptă anterioară, baza apofizei pterigoide)

 o extremitate inferioară (se continuă cu tunica celuloasă a

esofagului)

 două margini antero-laterale:

 marginea posterioară a aripei interne a apofizei pterigoide;

 ligamentul pterigo-mandibular,
 partea posterioară a liniei milo-hioidiene;
 ligamentul stilo-hioidian;
 coarnele mici şi mari ale osului hioid:
 ligamentul tiro-hioidian lateral;
 marginea posterioară a cartilajului tiroid;
 partea posterioară a cricoidului.
 MUSCHII FARINGELUI

 muşchii intrinseci (muşchi

constrictori)

 muşchii extrinseci -fibre

longitudinale- (muşchi ridicători ai
faringelui)
 MUSCHII INTRINSECI
 Constrictorul superior al
faringelui
 Constrictorul mijlociu al
faringelui
 Constrictorul inferior al
faringelui
MUSCHII EXTRINSECI

 Muşchiul palato-faringian

 Muşchiul stilo-faringian

 Muşchiul salpingo-faringian
MUCOASA FARINGELUI
 Functie de segmentele cu care se continua

 Submucoasa – slab reprezentată

 Fascia buco-faringiană (teaca celuloasă

)
se continuă cu teaca muşchilor buccinator şi
faringieni
Conţine plexurile vasculo-nervoase
ENDOFARINGELE

 Interiorul faringelui este împărtit în trei etaje în funcţie

de organele cu care comunică anterior:

 Superior - rinofaringe, epifaringe, cavum - corespunde

foselor nazale

 Mijlociu - orofaringe, bucofaringe, mezofaringe -

corespunde cavităţii bucale

 Inferior – laringofaringe, hipofaringe - corespunde

laringelui
RINOFARINGELE
 PERETE SUPERIOR - in grosimea mucoasei, se găsesc:
 amigdala faringiană
 bursa faringiană (recesus faringian median)
 hipofiza faringiană

 PERETE ANTERIOR - choanele nazale, septul nazal

 PERETII LATERALI
 orificiul faringian al tubei auditive (anterior) -amigdalele tubare
 foseta lui Rosenmüller (posterior) – rest al santului II faringian (in raport cu
pachetul vasculo-nervos al gatului)

 PERETE POSTERIOR – corespunde coloanei vertebrale (atlas, axis)

 PERETE INFERIOR – doar în timpul deglutiţiei - vălul palatin

OROFARINGELE
 De la planul ce trece prin marginea liberă a vălului palatin până la planul
convenţional dus prin osul hioid care corespunde marginii superioare a
epiglotei

 PERETE POSTERIOR – C3

 PERETI LATERALI – lojele amigdaliene (amigdalele palatine) si

pilierii palatoglos si palatofaringian

 PERETE ANTERIOR – cavitatea orala si istmul orofaringian:

 Superior - vălul palatin si lueta,

 Inferior -baza limbii si amigdala linguală (cercul limfatic

Waldeyer)

 lateral - pilierii anteriori ai vălului palatin

 PERETE SUPERIOR – rinofaringe

 PERETE INFERIOR - laringofaringe

LARINGOFARINGELE
 de la planul orizontal dus prin osul hioid până la planul dus prin
marginea inferioară a cricoidului

 PERETE ANTERIOR - aditusul laringian şi peretele posterior al

laringelui
 repliurile faringo-epiglotice

 PERETI LATERALI
 şanţuri laringo-faringiene (sinusuri piriforme)
 Relieful n. laringeu superior (X)

 PERETE POSTERIOR - C4-C6

 ORIFICIUL INFERIOR – stramtoarea cricoidiana (esofagul)

 EXOFARINGELE
 pătura celuloasă peri-faringiană

 PERETE POSTERIOR
 Coloana vertebrala C1-C6
 Muschii si fascia prevertebrala
 Spatiul retrofaringian – are lateral raport cu pachetul vasculo-nervos al gatului

 PERETI LATERALI – compartimentat de un plan orizontal dus prin marginea inferioară a

mandibulei în două porţiuni:

 Cefalică - spaţiul mandibulo-vertebro-faringian, cu 2 etaje:

 glandular - al glandei parotide
 subglandular, împărţit de către aponevroza stilo-faringiană în:
 loja prestiliană (prelungirea internă a glandei parotide)
 loja retro-stiliană (artera carotidă internă, vena jugulară internă, nervii glosofaringian, vag, spinal,
hipoglos şi lanţul simpatic cervical)

 Cervicală – impartita de un plan orizontal dus prin marginea superioară a cartilajului tiroid în
două segmente:

 Inferior - în raport cu pachetul vasculo-nervos al gâtului şi cu lobii tiroidieni;

 Superior - bifurcaţia si ramurile carotidei primitive, vena jugulară internă, nervul

vag, hipoglos şi simpaticul cervical
VASCULARIZATIA FARINGELUI
Arterele provin din:

 artera faringiană ascendentă din carotida externă

 artera pterigo-palatină, palatină descendentă şi vidiană din

maxilara internă

 artera palatină ascendentă şi ramuri amigdaliene din facială

 arterele tiroidiană superioară şi tiroidiană inferioară.

Venele faringiene - se varsă în venele jugulare interne

Limfaticele – ganglionii retrofaringieni si cervicali profunzi

INERVATIA FARINGELUI
Plexul faringian:

 nervul glosofaringian (IX),

 nervul vag (X)
 ramuri simpatice din ganglionul cervical superior

Muschii faringelui sunt inervati:

 nervul glosofaringian (IX) - muşchii stilo-faringian, constrictorul superior şi faringo-stafilin

 fibre motorii ale rădăcinii craniene a nervului accesor (XI) conduse de nervul vag (X)
inervează toţi ceilalţi muşchi ai faringelui şi palatului moale
 Nervul recurent - constrictorul inferior.

 nervul maxilar (V2) transporta fibrele pt. tensorul vălului palatin (peristafilin extern)

 nervul mandibular (V3) prin nervul lingual – muschii pilierilor palatini

Mucoasa faringelui

 glosofaringian (IX) şi vag (X), prin plexul faringian

 nervul maxilar (V2) inervează mucoasa nazofaringelui din jurul orificiului tubei auditive (n.
pterigo-palatin) si mucoasa vălului palatin, amigdala palatină (n. palatin posterior)
NERVUL GLOSOFARINGIAN
 nerv complex

 Fibrele motorii - muşchi ai faringelui şi limbii (stilo-faringian, a

muşchilor arcurilor palatine şi probabil a constrictorului superior al
faringelui)

 Fibrele vegetative parasimpatice - glanda parotida

 Fibrele senzitive

 partea posterioară a urechii externe şi meatul auditiv extern

 mucoasa orofaringelui, palatului moale, arcului palato-glos, amigdalei palatine,
a feţei dorsale a limbii (1/3 posterioară), mucoasei tubei auditive şi urechii
medii
 presoreceptorii sinusului carotidian şi chemoreceptorii corpusculului carotidian

 Fibrele senzoriale - aduc informaţii gustative de la nivelul 1/3

posterioare a mucoasei fetei dorsale a limbii
ORIGINI REALE
 fibre somatomotorii - nucleul ambiguu (bulb)

 fibre senzitive şi senzoriale:

 ganglionul inferior sau pietros (Andersch), care se găseşte în foseta pietroasă de

pe marginea posterioară a stâncii temporalului
 ganglionul superior (Ehrenritter)
 Fibrele fac sinapsa in nucleului fasciculului solitar (bulb) – calea gustativa

 fibre parasimpatice - nucleul salivator inferior (Kohnstamm), in bulb, iar

fibrele preganglionare merg pe nervul glosofaringian, nervul timpanic
(Jacobson), micul nerv pietros profund, care ajunge la ganglionul otic, unde
vor face sinapsă; fibrele postganglionare merg pe traiectul nervului auriculo-
temporal până la glanda parotidă

 ORIGINEA APARENTA - şanţul lateral posterior al

bulbului
Fibre motorii:

-Nucleul ambigu
-Nucleul salivar
inferior
Fibre senzoriale gustative

« Mes goûts sont simples : je

me contente de ce qu'il y a de
meilleur. »
Oscar Wilde
Fibre senzitive

-Mucoasa faringiana,
amigdaliana
-Mucoasa urechii medii
si a tubei auditive
-Glomusul carotidian
 Origine
aparenta
TRAIECT
 iese din craniu la nivelul găurii jugulare cu nervii vag
(X) şi accesor (XI)
 coboară în loja retrostiliană
 Trece prin diafragmul muşchilor stilieni (înăuntru sunt
muşchii stilo-faringian şi constrictorul superior al
faringelui iar înafară muşchiul stiloglos
 spaţiul prestilian – printre fasciculele constrictorului
superior faringian
 Se termina la baza limbii, indaratul V-ului lingual
Elementele
spatiului latero-
faringian

-IX, X, XI, XII

-SC
-ACI
-VJI
RAMURI COLATERALE
 nervul timpanic (Jacobson) – plexul timpanic, cu 6 ramuri (pe
promontoriul urechii medii)
 Marele si micul n. pietros profund (ggl. Pterigo-palatin – n. mare
vidian, ggl. Otic cu fb. PS pentru parotida)
 2 ramuri posterioare destinate mucoasei casei timpanului (fereastra
ovală şi rotundă)
 2 ramuri anterioare: tubar şi nervul carotico-timpanic, care se
anastomozează cu plexul simpatic pericarotidian

 ramuri musculare – m. stilo-faringian si m. stilo-glos

 ramuri carotidiene – plexul intercarotidian (cu X si SC)

 ramuri faringiene – plexul faringian (cu X si SC)

 ramuri amigdaliene – plexul amigdalian (cu X si SC)

 Traiect si distributie

 1. n. mare pietros superficial

(ggl. Pterigopalatin)
 2. n. mic pietros superficial
(ggl. Otic)
 3. n. timpanic Jacobson
 4. ramuri musculare
faringiene
 5. plex amigdalian
 6. Ramuri carotidiene
 7. ansa lui Haller (VII)
RAMURI TERMINALE

 plexul coronar al găurii oarbe al lui Valentin

(linguale):

 fibre simpatice, ajunse pe traiectul nervului prin

anastomoza lui cu simpaticul cervical şi care
merg să inerveze secretor glandele mucoasei
linguale şi produc vasomotricitatea la acest nivel

 fibre ale sensibilităţii generale, pentru mucoasa

linguala din spatele V-ului lingual

 fibre gustative
Ramuri terminale
(linguale)
ANASTOMOZE

 vag (X)

 simpaticul cervical

 facial (VII), prin ansa lui Haller, care se formează

imediat sub baza craniului, pe faţa antero-externă a
venei jugulare interne

 trigemen (V) – n. lingual