Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

FACTORS CONTRIBUTING TO ANXIOUS DRIVING BEHAVIOR: THE

ROLE OF
STRESS HISTORY AND ACCIDENT SEVERITY

Matei Mihaela, grupa 6, seria 2

Psihologia transporturilor

11.05.2023
 Abstract
Although fear and travel avoidance among anxious drivers are well documented, relatively little is
known about the behavior of anxious individuals who continue to drive. Previous research has
identified three broad domains of anxious driving behavior: exaggerated safety/caution behaviors,
anxiety-based performance deficits, and hostile/aggressive driving behaviors. In an effort to explicate
factors associated with the development of anxious driving behaviors, associations with objective
accident severity, accident-related distress, and life stress history were explored among individuals
reporting accident involvement (N = 317). Interactive effects of accident distress and self-reported
stress history were noted across all three domains of anxious driving behavior. Examination of these
effects indicates unique associations between accident distress and anxious behavior only in those
reporting more severe life stress. Consistent with contemporary models of anxiety, these data suggest
stress history may serve as a general vulnerability factor for development of anxious driving
behavior following accident involvement .
• Clapp și colaboratorii (2011) menționează 3 dimensiuni diferite în ceea ce privește apariția
comportamentului anxios în timpul condusului, și anume : siguranță/prudență exagerată, deficit de
performanță bazat pe anxietate și comportamentul ostil/agresiv.
• Dovezi recente sugerează că anxietatea legată de condus este mai răspândită decât în trecut. (J.
Taylor & Deane, 2000; J. Taylor, Deane, & Podd, 2002).
• Ca urmare, un număr de studii au început să examineze în mod specific comportamentul acestor
indivizi care continuă să conducă în ciuda sentimentului de anxietate (Clapp et al., în presă; J.
Taylor et al., 2007).

• Comportamentul anxios de condus a fost conceptualizat în linii mari ca o creștere, scădere sau
dezorganizarea generală a comportamentului ca o consecinţă a anxietăţii în timpul operaţiei a
vehicul cu motor (Clapp et al., 2011). Deși frica raportată în rândul acestor indivizi s-ar putea să nu
ajungă la criterii formale pentru orice diagnostic specific, influența anxietății subiective asupra
evidentă comportamentul de conducere fiind evidentă . De asemenea, poate avea consecințe
negative atât pentru șofer, cât și pentru alți șoferi.
• Până în prezent, au fost identificate trei domenii generale ale comportamentului de conducere
anxioasă.
Fundamentare teoretică

Până în prezent, au fost identificate trei domenii generale ale comportamentului de conducere
anxioasă.

Primul domeniu implică o siguranță exagerată și un comportament excesiv de precaut.

Destul de mult notate în literatura de anxietate de conducere, aceste comportamente (de exemplu,
menținerea excesivă distanțe față de alți șoferi, conducând cu mult sub limita de viteză afișată,
reducând viteza înainte de a trece printr-o intersecție) sunt de obicei conceptualizate ca o metoda
de coping, scăzând anxietatea imediată prin creșterea percepției de siguranță și control (Mayou și
colab., 1991; S. Taylor & Koch, 1995).
Comportamentele exagerate de siguranță, respectiv atenție pot fi funcțional dăunătoare în măsura
în care încalcă normele de circulație acceptate. În mod direct, autorii vor sa sublinieze că, din
neatenție, șoferul poate supune și alți șoferi la un risc crescut.
 Fundamentare teoretică

Deficitele de performanță reprezintă un al doilea domeniu al comportamentului anxios.

Cercetare din literatura de siguranță în trafic postulează că îngrijorarea legată de conducere
poate interfera cu solicitări legate de sarcini, contribuind la scăderea performanței de
conducere și la reduceri generale ale siguranței (Matthews și colab., 1998). Întrucât cercetările
care examinează asocierea dintre anxietatea nespecifică și performanța de conducere sunt
mixte (J. Taylor, Deane și Podd, 2008), afectarea funcțională este observată în mod obișnuit în
studiile care examinează specificul impactul anxietății legate de conducere.
De exemplu, un studiu realizat in anul 2007 a concluzionat că șoferii anxiosi au comis un
număr mai mare de erori de performanță (folosirea benzii incorecte, ajustări inadecvate în
viteză).
În mod similar, Matthews și colab. (1998) au raportat că antipatia pentru conducere a fost
asociată cu control redus și erori mai frecvente în cadrul unei sarcini de simulare a conducerii.
Datele din literatura de auto-raport oferă un sprijin suplimentar pentru asocierea unică între
anxietatea condusului și performanța afectată de condus(Kontogiannis, 2006).
 Fundamentare teoretică

Ostilitatea și agresivitatea reprezintă un al treilea domeniu al comportamentului de

conducere anxios.
Într-un studiu recent in care s-au examinat consecințele comportamentale de
anxietate de conducere, Clapp și colaboratorii a observat o serie de comportamente
ostile, dar și agresive legate de anxietate (de exemplu, țipete, claxonat, gesturi
agresive) în cadrul a trei eșantioane de șoferi de vârstă universitară.
Rezultatele unei cercetari efectuate în rândul șoferilor norvegieni indică, de
asemenea, o conducerea anxioasă și agresivă este dăunătoare din punct de vedere
funcțional (Ulleberg, 2002).
 Obiectiv
Studiul actual examinează influența istoricului stresului de viață și factiorii contextuali legat de
accidente – gravitatea obiectivă a accidentului și suferința asociată – asupra comportamentelor
anxioase de conducere printre indivizii care raportează un istoric de coliziuni în trafic.
Metodă
1. Participanți
Printre participanți au fost 356 de studenți recrutați din două universități. Acestia au fost eligibili
pentru participare dacă au raportat implicarea în cel puțin o coliziune rutierăși identificați ca șoferi
actual (conducând cel puțin o dată la câteva luni).

2. Instrumente
Modele de regresie ierarhică au fost utilizate pentru a examina asocierile directe și interactive ale
predictorilor pe trei domenii de comportament anxios: siguranță/prudență exagerată, deficite de
performanță legate de anxietate și comportamente de conducere agresive.
Metodă
Severitatea accidentului
Detaliile privind implicarea accidentului au fost colectate folosind un interviu dezvoltat de Blanchard și
Hickling (2004). Având în vedere că aproximativ jumătate dintre respondenți (51,7%) au raportat implicarea în
coliziuni multiple în trafic (M = 1,8; SD = 1,0), participanții au fost instruiți să furnizeze informații despre
accidentul perceput ca „cel mai grav/supărător”.

Pentru coliziune , evaluări ale rănirii participantului(evaluări de rănire: 1 = fără rănire la 5 = rănire gravă),
daune la nivelul participantului si al propriului vehicul și daune la alte vehicule (clasamente de daune: 1 = fără
daune la 5 = ireparabil daune) au fost însumate pentru a forma un indice de gravitate obiectivă a accidentului.

Evaluările subiective , precum frica, neputința, pericolul, controlul și certitudinea morții (fiecare evaluat pe o
scară de la 0 la 100) au fost mediate pentru a forma un indice de suferinţă subiectivă în caz de accident.

( Blanchard & Hickling, 2004; Dougall et al., 2001; Ehlers şi colab., 1998; Frommberger și colab., 1998).
Metodă
Evenimente de viață stresante
Evenimentele de viață stresante au fost evaluate folosind un dispozitiv screening adaptat din Life
Events Checklist (LEC; Blake et al., 1990). Această măsură a inclus o serie de 17 factori de stres de
viață, iar participanții au fost instruiți să indice evenimente pe care îl experimentaseră în mod direct.

Comportamentul anxios de condus

Comportamentele anxioase de condus au fost examinate folosind Driving Behavior Survey (DBS; Clapp et al.,).
Subscalele DBS evaluează trei domenii specifice ale comportamentului de conducere anxios: comportament
exagerat de siguranță/precauție, bazat pe anxietate, deficit de performanță și comportament agresiv. Elementele se
referă la frecvența de comportament într-un anumit domeniu și sunt evaluate pe o scară Likert de la 1 (niciodată)
la 7 (întotdeauna).

Scorurile sunt calculate ca medie a articolelor aprobate, cu atentie pe scoruri mai mari, care indică o mai mare
frecvență a comportamentului.
R
E
Z
U
L
T
A
T
E
REZULTATE
Analizele de regresie pentru toate cele trei modele sunt prezentate în Tabelul 4. În ceea ce privește

comportament exagerat de siguranță/precauție, efectele sexuale au fost observate în etapa inițială a analizei

(adjR2

= .043), femelele raportând un comportament mai frecvent de siguranță/precauție decât bărbații (β

= .214, sr2

= 0,046; p < .001). Efecte directe incluse în a doua etapă (adjR2

= .051) a au fost observate efecte interactive cu gravitatea obiectivă a accidentului.

Rezultate
Dupa cum se presupune, suferinta legata de accidente - indexată după evaluări ale fricii, neputinței, pericolului,
controlului și certitudinii morții - a demonstrat o relație pozitivă cu comportamentele de conducere anxioase în
special printre participanții care susțin un număr mare de evenimente de viață stresante.
 BIBLIOGRAFIE
• Clapp, J. D., Olsen, S. A., Danoff-Burg, S., Hagewood, J. H., Hickling, E. J., Hwang, V. S., & Beck, J. G. (2011).
Factors contributing to anxious driving behavior: The role of stress history and accident severity. Journal of
Anxiety Disorders, 25(4), 592–598. https://doi.org/10.1016/j.janxdis.2011.01.008