UNIVERSITATEA“PETRE ANDREI” din IAȘI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE, ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Coordonator: Lectr. dr. Bădărău Oana-Lăcrămioara

Studenți: Butnaru Maricica

Nimisniciuc Olariu Monica
Zoița Doina (Mihalescu)

2022
CUPRINS

Introducere
1.1. Abandonul școlar
1.2. Cauzele și efecte ale abandonului școlar
1.3.Rolul asistentului social în abandonul școlar
Concluzie
Bibliografie
Introducere
Abandonul şcolar reprezintă o problemă gravă cu
care se confruntă societatea contemporană; şcoala a
ajuns să fie abandonată, înainte de toate, pentru că în
ziua de azi nu contează în ierarhii, nu e percepută ca
valoare în sine; atât copiii, cât si elevii nu mai
consideră şcoala un viitor.
Pentru familiile afectate de sărăcie, lipsa posibilităților
de a face față cheltuielilor necesare participării școlare
expune copiii riscului de abandon școlar.
 1.1. Abandonul școlar

Potrivit cercetării ”Învățământul gratuit costă”, deși legea prevede

gratuitatea învățământului public, realitatea ne arată că părinții trebuie
să facă față unor cheltuieli strâns legate de școlarizarea copiilor lor.
Fie că este vorba de uniformă, manuale alternative, rechizite, fondul
clasei și cel al școlii, transportul spre și dinspre școală sau meditații,
costurile „ascunse” ale învățământului reprezintă obstacole greu de
depășit în calea dreptului la educație al tuturor copiilor, dar mai ales al
celor din familii sărace. De asemenea, riscul părăsirii școlii crește și în
cazul copiilor ai căror părinți, cu un nivel redus de educație, nu pot să
îi sprijine pe copii în efectuarea temelor.
 O povară în plus pentru copiii din comunități defavorizate este data educația online în
contextul pandemiei Covid-19. Familiile nu își pot permite achiziționarea unei tablete pentru
fiecare copil și, în situația derularii școlii online, acești copiii nu mai au acces la educație.
Datele studiului ”Impactul Covid-19 asupra copiilor din România”, realizat de Salvați Copiii
România, arată că aproape jumătate dintre copiii din România nu au acces la o tabletă sau la un
computer, singurele dispozitive care pot permite o participare reală la lecțiile online.
Închiderea școlilor și organizarea cursurilor online fără dispozitivele necesare și instrumente
de evaluare a calității procesului de educație sunt factori de risc major de abandon școlar.
 O metoda de prevenire a abandonului scolar este reintegrarea in scoala prin diferite programe,proiecte si investitii in acest sens.
In acest scop,in ultimii ani,au fost demarate multe programe de reintegrare a copiilor în școli mai ales in comunitatile de rromi si in cele din
mediul rural(printre care putem enumera programul lapte si corn,o masa calda si anumite beneficii financiare printre care putem enumera
bursele ,alocatii de hrana ,tichete penru rechizite etc).
In acest sens UE a investit sume importante insa procesul este unul dificil si de durata....
 1.2. Cauze și efecte ale abandonului școlar
• Pentru a putea reduce numarul abandonurilor şcolare ar fi bine să încercăm sa
identificăm şi să studiem câteva cauze:
şcolile din zonele defavorizate sunt caracterizate de izolare, sărăcie şi lipsa
oportunităților de succes socio-profesional pentru absolvenți.
Lipsiți de motivație, mulți dintre elevii claselor gimnaziale renunță în primii ani
de studiu, rămânând să dea o mână de ajutor în gospodăriile proprii sau chiar
muncind ca zilieri la oamenii mai avuți din satele respective.
• cultura de origine a elevilor – cercetările din domeniul educațional au relevat
faptul că mediul socio-cultural de proveniență al elevilor este una dintre cele
mai importante variabile în reuşita sau eşecul şcolar şi profesional al elevului.
Este foarte importantă atitudinea familiei în raport cu şcoala. Există şi cazuri
în care părinţii încurajează să încalce normele valorilor şcolare prin atitudinea
lor faţă de şcoală.
Problemele financiare determină mulți părinți din România să ia calea
străinătății în încercarea de a oferi copiilor lor un viitor mai bun. De cele mai
multe ori, cei mici rămân în grija bunicilor sau altor rude, care, oricât de mult ar
încerca, nu pot suplini absența părinților.

- climatul familial are un rol hotărâtor în cauzele de abandon şcolar. Astfel,

dezorganizarea vieții de familie, consecință a divorțului, climatul familial
conflictual şi imoral, acestea sunt câteva aspecte care conduc spre
abandonul şcolar.
- factori de natură socială şi economică cum ar fi: crize politice, economice, sociale şi morale, prăbuşirea sistemului
de protecție socială, confuzia sau absența unor norme sau valori sunt alte cauze care conduc la dezorientarea elevilor,
îndepărtarea lor de mediul educațional şi, în final, abandon şcolar.
- factorii de natură educatională: insubordonare față de normele şi regulile şcolare, chiul, absenteism, repetenție,
motivații şi interese slabe în raport cuşcoala, greşelile dascălilor (de atitudine şi relaționare, competența profesională,
autoritate morală) au şi ei un rol important în apariția fenomenului de abandon şcolar.
- anturajul de proastă calitate debusolează elevii cu un psihic labil datorat unor carențe din copilîrie; dorința de a
scăpa de sub tutela educațională sau familială, dorința de a capta obiecte, haine sau mâncare prin căi ocolite, necurate
reprezintă cauze pentru care elevul abandonează şcoala. Anturajul reprezintă un factor negativ în viața elevului; el
poate să-l determine pe elev să fumeze, să consume bauturi alcoolice, să consume droguri, să fure sau chiar să
chiulească de la şcoală.
 PEPCO România, întărește programul de sprijin pentru copiii  rămași singuri acasă în urma migrației
economice a părinților. Astfel, în prima etapă a intervenției, peste 360 de copii cu părinţii plecaţi la muncă în
străinătate din cinci judeţe, Suceava, Iași, Vaslui, Mureș și Hunedoara vor fi integrați în programe complexe
de sprijin psiho-socio-educațional.
-sprijin școlar suplimentar - în funcție de nevoile copiilor, sunt organizate activități educaționale pentru acei
copii care necesită sprijin educațional (acțiuni de sprijin în activitatea școlară - citit, competențe scris-citit, alte
materii, efectuarea temelor, îndrumare la diverse materii) .
- servicii și consiliere în domeniul social, psihologic și juridic pentru copiii și părinții/persoanele în îngrijirea
cărora se află copiii - sesiuni de consiliere de grup și/sau individuale. Consilierea ajută, în general, copiii să
dobândească abilitățile emoționale și sociale necesare pentru o dezvoltare armonioasă acestora.

- activități de socializare și de petrecere a timpului liber pentru copii - aceste activități au ca scop satisfacerea
nevoii copiilor de a petrece timp de calitate precum și dezvoltarea de abilități de comunicare și socializare și de
viața independenta.
- Sprijin material pentru copii și pentru familiile acestora pentru a facilita accesul copiilor la educație; copiilor
li se asigura rechizite, o masă pe zi și alte produse, după necesități.

- creșterea capacității specialiștilor care lucrează cu copiii prin organizarea de cursuri de informare și ateliere
de schimb de experiență.
 
Mai mult decât atât, având în vedere contextul socio-economic extrem de dificil cu care se confruntă copiii şi
familiile din Valea Jiului, în cadrul aceluiaşi program Salvați Copiii România va acorda  sprijin integrat, adaptat
nevoilor pentru 100 de copii vulnerabili din Petrila, Hunedoara. Alți 500 de copii din cele cinci județe vor
beneficia de activitățile din proiect, participând la activități de educație non-formală și consiliere individuală.
În decursul anului 2021, Salvați Copiii a intervenit activ pentru ca 660 de copii, ai căror părinţi sunt plecaţi la
muncă în străinătate sau care provin din familii vulnerabile socio-economic .Astfel, aceștia au fost incluși în
clasele de educație remedială, pentru a putea recupera decalajul cauzat de lipsa accesului la școala online, au fost
consiliați psihologic, atât ei, cât și familiile lor și au beneficiat de suport material de urgență, cu sprijinul
echipelor mobile locale.
 Rolul asistentului social în școală
(a copiilor cu deficiente)

• Asistentul social are un rol important in integrarea școlară și socio-

profesionala a copiilor si tinerilor cu dizabilitati deoarece el are competentele
necesare sa indrume copii si tinerii in acst sens sustinand colaborarea intre
cadru didactic si parinte identificand resursele necesare unei evolutii scolare
bune.
• In relatia cu copilul/tanarul cu deficiente sarcina asistentului social consta în
formarea competentelor specifice maturizării sociale în vederea integrării
socio-colective si formarea deprinderilor de autonomie personala si sociala.
Asistentul social ofera informații si intervine in luarea deciziilor privitoare la
fiecare elev.Va da prioritate cazurilor de risc și va folosi toate informațile
deținute țn interesul superior al copilului.
• Din puctul meu de vedere asistentul social deține un rol foarte important și în
,,educarea,, părintelui sau apărținătorului copilului/tânărului cu deficiențe .
• Un alt scop al asistentului social este oferirea de suport emoțional pentru
aceștia sau îndrumarea lor spre ajutor emoțional specializat.
Sarcini ale asistentului social
• identificarea cazurilor de abandon școlar;
• acordarea de servicii sociale in vederaea prevenirii
riscului de abandon școlar;
• evaluarea și monitorizarea situației copiilor cu
învațămant la domiciliu;
• acordarea de servicii sociale și specialitate de
indentificare, evaluare și consiliere in vederea
abandonului școlar (burse,alocașii si beneficii CES
cu intocmirea documentelor necesare in vederea
realizarii lor)
• indrumarea copiilor/tinerilor in vederea obtinerii
certificatelor de orientare școlară respectiv
profesională a beneficiarilor cu CES(cerințe
educationale speciale);
• Între asistentul social, cadrele didactice,elevi și aparținători ai acestora
trebuie să existe o stransă legătură pentru a impiedica abandonul școlar
și dezvoltarea abilităților de rezolvare a conflictelor și de identificare a
resurselor și oportunităților ce pot fi folosite în interesul beneficirilor.

• Asistentul social poate solicita și ajutorul autorităților publice locale și

nu numai (poliție,primărie) dacă situația o impune.
Concluzie
Bulgaria și România, În 2021, ponderea la nivelul blocului comunitar a celor care
părăsesc timpuriu educația și formarea profesioanlă a fost mai mică pentru femeile tinere
decât pentru bărbații tineri în toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei și
României.
Mai mulți bărbați tineri au părăsit devreme educația și formarea profesională decât
femeile în 2021 - 11% dintre bărbați, comparativ cu 8% dintre femei.
În UE, comparativ cu 2020, atât ponderea bărbaților, cât și procentul de femei care
părăsesc timpuriu școala și formarea profesională au scăzut ușor, cu 0,4%, respectiv, 0,1 %.
Eurostat face precizarea că indicatorul abandonului timpuriu de la educație și formare
profesioanlă este definit ca procentul populației cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani cu
cel mult studii medii inferioare și care nu a urmat studii sau formare (formală sau non-
formală) ulterioară.
 BIBLIOGRAFIE

Surse web

• https://www.salvaticopiii.ro/ce-facem/educatie/prevenirea-abandonului-scolar
• https://www.scritub.com/sociologie/ABANDONUL-SCOLAR951292421.php
• https://eduform.snsh.ro/campanie-online/abandonul-scolar
• https://www.nonguvernamental.org/ong/pepco-romania-si-hhc-sprijina-accesul-la-educatie-pentru-110-copii/
• https://cjrae-mh.ro/servicii/asistenta-sociala
• https://
www.risco.ro/suport/practici-in-afaceri/departe-de-o-ar-educat-romnia-cel-mai-mare-procent-din-ue-privind-abandonul-c
olar-timpuriu-4317