1.

Erori de măsură

Orice măsurătoare fizică implică întotdeauna erori. La efectuarea unei determinări, prin repetarea aceleiaşi

măsurători realizată în condiţii identice, se obţin de obicei rezultate diferite, diferenţele fiind în general mici. Acest

fapt dovedeşte că măsurătorile efectuate sunt numai aproximativ exacte, ele fiind întotdeauna afectate de

anumite erori. Prin eroare se înţelege diferenţa dintre valoarea reală şi cea măsurată.

Erorile de măsură se clasifică în erori sistematice şi erori accidentale (întâmplătoare).

1. Erorile sistematice se datoresc
- unor defecte de construcţie a aparatelor;
- adoptării unei metode de lucru eronate;

- neglijării sistematice a influenţei factorilor externi: temperatură, presiune, umiditate etc.

Caracteristic pentru erorile sistematice este denaturarea masurătorii de fiecare dată în acelaşi sens, fie mărind, fie

micşorând valorile determinărilor cu aceeaşi mărime constantă. Erorile sistematice nu pot fi evitate decât

eliminând cauza, adică:

schimbând aparatele;
- modificând metoda de lucru;
- introducând anumite corecţii speciale.
3.Erorile accidentale se datoresc:

- sensibilităţii reduse a simţurilor noastre; - sensibilităţii relative a aparatelor de măsură;

- lipsei de invariabilitate a mărimii de măsurat. Spre deosebire de erorile sistematice, erorile accidentale se produc în ambele

sensuri ale valorii exacte a mărimii de măsurat, adică măresc sau micşorează în mod arbitrar valoarea mărimii fizice

măsurate. Erorile accidentale nu pot fi diminuate , dar pot fi reduse prin efectuarea unui număr mai mare de determinări.

Fie r valoarea exactă a mărimii măsurate. Efectuând în condiţii identice un număr mare n de daterminări se obţin valorile

măsurate ri , i=1,...,n. Valoarea cea mai probabilă a mărimii măsurate este media aritmetică a tuturor rezultatelor: nrm = ( ri) / n

(1) i=1

Inevitabilitatea erorilor de măsură pune problema preciziei măsurătorilor.

4. Eroarea mediei aritmetice. Precizia rezultatului Precizia rezultatului este dată de precizia cu care aproximăm valoarea

adevărată(reală) a mărimii fizice r prin media aritmetică rm, adică de eroarea mediei aritmetice pentru care demonstraţia
Această mărime scade cu creşterea numărului de măsurători, deci precizia se poate mări prin efectuarea unui număr cât mai

mare de determinări.

Deci valoarea reală r a mărimii de determinat se va găsi probabil în interiorul (rm - S, rm+S). Rezultatul final al determinării se

va scrie sub forma:

r = rm ± S (3)

5. Eroarea absolută şi eroarea relativă.Precizia măsurătorilor Presupunem că pentru determinarea mărimii fizice a cărei valoare

exactă este r au fost executate n măsurători efectuate în condiţii identice, obţinându-se la fiecare determinare o altă valoare ri

(i=1,2,...,n).

Eroarea absolută este diferenţa dintre valoarea exactă şi valoarea obţinută prin măsurare a mărimii fizice respective. Deoarece

valoarea exactă r a mărimii fizice nu este cunoscută, în locul ei se consideră valoarea cea mai probabilă rm..
Eroarea absolută a măsurătorii i este:
ri = rm - ri (4)

Dar precizia cu care s-au efectuat măsurătorile nu se poate aprecia numai după eroarea absolută.
De exemplu, dacă s-au măsurat două lungimi, una de 1 mm şi alta de 1 m cu aceeaşi eroare absolută ( r = ± 0,2 mm ) se remarcă im

determinare aceeaşi eroare absolută denaturează cu mult mai mult rezultatul decât la a doua. Pentru a realiza în ce măsură o eroa

afectează precizia măsurătorii se introduce eroarea relativă, ex, definită prin raportul dintre eroarea absolută şi rezultatul măsură

primat în procente:
( ri/ri) * 100% (5)

În exemplul precedent prima măsurătoare a fost efectuată cu o eroare relativă (0,2/1)*100=20%, iar a doua
(0,2/1000)*100=0,02%

În majoritatea cazurilor se urmăreşte determinarea unei mărimi obţinute prin calcul pe baza unor măsurători directe. Erorile făcut

acestora se transmit prin calcul rezultatului final obţinut.

Fie p o mărime fizică depinzând de mărimile fizice xj măsurabile direct cu ajutorul unuia sau al mai multor aparate:
p = p (x1, x2 .., xj, . xN) (6)

Variaţia infinit de mică dp a mărimii fizice p este determinată de variaţiile infinit de mici dxj ale mărimilor xj.

p reprezintă eroarea absolută a mărimii fizice p, când este calculată în funcţie de mărimile xj determinate cu o eroare absolută xj

măsură are o anumită precizie care corespunde cu cea mai mică diviziune ce există pe scala pe care se fac citirile. Astfel, la determ

mărimi xj măsurabile direct, vom considera ca eroare absolută maximă, justificată de insăşi construcţia aparatului, chiar diviziunea
construcţia aparatului, chiar diviziunea cea mai mică de pe scală.

Pentru a considera cazul cel mai nefavorabil, când erorile absolute maxime xj ale mărimilor xj se adună, reconsiderăm relaţia (8) su

xj
Vom considera bune doar acele determinări care satisfac
relaţia:

pm - p < pi < pm + p (10) unde i= 1, 2, .. .,n , n fiind numărul total de determinări. Eroarea relativă maximă va fi dată de raportul din

maximă p şi mărimea p, exprimat în procente:

( p / p ) * 100% (11)

În practică, eroarea relativă maximă se calculează logaritmând şi apoi diferenţiind relaţia (6), deoarece dp/p reprezintă chiar difere

natural al funcţiei compuse p. Se trece apoi de la variaţiile infinitezimale la variaţii finite mici, care se iau toate cu acelasi semn (ev

reconsideră ca adunări) pentru a determina eroarea relativă în cazul cel mai nefavorabil.

Se pune problema cu câte zecimale trebuie calculată valoarea lui p din valorile lui xj : zecimalele care se schimbă prin adunarea sa

maxime p nu sunt precise şi nu are sens ca dintre ele să apară mai multe decât una în rezultat. 6.Eroarea medie pătratică. Număru

măsurători Eroarea medie pătratică a unui şir de măsurători ale mărimii fizice p se defineşte ca fiind:
ca fiind:
N = (pi-pm)2/ (n -1) (12) i=1

Cunoscând eroarea mediei aritmetice S şi eroarea medie pătratică , se poate determina numărul necesar de măsurători pentru

mediei aritmetice să fie mai mică decât o anumită valoare fixată dinainte.

Împărţind relaţia (12) la relaţia (2) rezultă: / S = n (13) de unde n = / S2 Se observă că numărul determinărilor este cu atât mai m

eroarea mediei aritmetice S este mai mică, adică cu cât cerem ca precizia rezultatului să fie mai mare. Notă: în literatura de spe

eroarea medie pătratică este notată şi .

7. Exemplu de calcul

Pentru a efectua calculul erorilor la o lucrare practică procedăm în modul următor:

a) Calculăm media aritmetică a determinărilor, pm, conform relaţiei (1).

b) Calculăm expresia erorii relative maxime p/p prin logaritmarea, apoi diferenţierea relaţiei ce defineşte mărimea fizică p, în

mărimile xj, măsurabile direct. Apoi se înlocuiesc diferenţialele prin diferenţe finite, precum şi eventualele scăderi prin adun
a) Stabilim eroarea absolută maximă xj a mărimilor direct măsurabile, de obicei luând cea mai mică diviziune de pe scara aparatu

cu care se execută măsurătorile.

b) Calculăm valoarea erorii relative maxime p/p, luând în considerare valoarea pi a determinării ce dă rezultatul cel mai apropia

valoarea mediei aritmetice pm.

c) Calculăm eroarea absolută maximă, utilizând valoarea erorii relative maxime calculată la punctul d): p = pm( p / p ) ,

concluzionând şi asupra numărului de zecimale pe care le considerăm la rezultat.

d) Stabilim care dintre determinnările noastre sunt bune: cele cuprinse între valorile pm- p şi pm+ p.
e) Calculăm eroarea mediei aritmetice S conform relaţiei
(2) şi dăm rezultatul final al determinării:
pm = p ± S
h) Calculăm eroarea medie pătratică conform relaţiei

(12) şi dacă < p rezultă că eroarea determinărilor noastre estemai mică decât eroarea maximă ce poate proveni din neprecizia
aparatului.
Aplicăm această procedură pentru lucrarea practică
"Determinarea coeficientului de tensiune superficială cu ajutorul
stalagmometrului".

Coeficientul de tensiune superficială al lichidului analizat se calculează cu formula: = 0 ( / 0) (n0/n) unde: - 0 este coeficientul de

al apei pure la temperatura de lucru, de exemplu 72,5 dyn/cm la 200C; - , 0 sunt densităţile lichidului analizat, respectiv a apei la t

(0,8g/cm3 şi respectiv 0,99823g/cm3

- n0, n sunt numărul de picături de apă şi respectiv de lichid, numere determinate experimental.
MULTUMIM PENTRU ATENȚIE !