MANAGEMENT DE PROIECT

CURS 7: Pregătirea derulării proiectului

Partea III

Titular curs: prof. dr. ing. Mircea Covrig

as. ing. Cristina Gheorghe
An universitar 2007- 2008, Semestrul I
6.2 Planul proiectului (planul de lucru)
 documentul care prezintă activităţile unui proiect,
ordonate în timp
 are la bază documentul “Lista activităţilor”
 pentru ordonarea în timp a activităţilor, în funcţie de
relaţiile logice dintre acestea, se folosesc metode de
reprezentare grafică şi anume:
A. metoda planificării calendaristice
- diagrama temporală (diagrama GANTT)
B. metoda analizei de reţea
B1. diagrama orientată pe evenimente
B2. diagrama orientată pe activităţi
A. Metoda planificării calendaristice
 instrumentul metodei
calendaristice - diagrama
temporară (diagrama Gantt)
 diagrama temporară -
reprezentare vizuală în timp a
activităţilor unui proiect
 diagrama temporară -
permite determinarea directă
a timpului minim de execuţie
al proiectului (Tmp)
 Tmp este egal cu timpul de
terminare al ultimei activităţi
derulată în timp
Avantajele diagramei temporale (diagrama Gantt):
 uşor de trasat
 se adaptează uşor la cerinţele de planificare
 reprezentare uşor de înţeles
 foarte sugestivă
 poate fi utilizată uşor pentru urmărirea derulării proiectului
 poate fi utilizată direct pentru programarea celorlalte resurse

Dezavantajele diagramei temporale (diagrama Gantt):

 greu de realizat pentru proiectele complexe, cu multe activităţi
 nu permite modificări ulterioare în cazul proiectelor complexe
 este greu de urmărit dacă se desfăşoară mai multe activităţi în
paralel
Exemplul 1:
B. Metoda analizei reţelelor

 este un termen generic care se

referă la mai multe metode de
planificare care utilizează ca
bază diagrame de tip reţea
 diagrama de tip reţea permite
organizare şi reprezentarea
activităţilor în succesiunea lor
logică
 reţeaua este formată din săgeţi
şi noduri
 reţeaua nu se desenează la
scară
Reguli de realizare a unei reţele:
 între două noduri există o singură săgeată
 săgeata de pe latură indică sensul de realizare/parcurgere
 reţeaua porneşte de la un nod - nodul iniţial, şi se termină
într-un nod – nodul final
 într-un nod se termină cel puţin o activitate (excepţie face
nodul iniţial)
 dintr-un nod porneşte cel puţin o latură (excepţie face nodul
final)
Avantajele diagramei de tip reţea:
 are un sistem de notaţii foarte sugestiv
 permite reprezentarea tuturor dependenţelor dintre
activităţi
 permite cuantificarea priorităţilor prin precizarea activităţilor
care nu pot fi amânate (activităţi critice) fără a pune în
pericol realizarea proiectului

Dezavantajele diagramei de tip reţea:

 nu poate fi utilizată pentru urmărirea derulării proiectului
 nu poate fi utilizată direct pentru programarea celorlalte
resurse
 în funcţie de semnificaţia nodurilor reţelei există
două tipuri de diagrame reţea:
B.1 diagrama orientată pe evenimente
B.2 diagrama orientată pe activităţi

B.1 Diagrama orientată pe evenimente:

 diagramele orientate pe evenimente se mai numesc şi
diagrame cu săgeţi
 evenimentul reprezintă finalizarea cu rezultate, la un
anumit moment de timp, a uneia sau a mai multor activităţi
 evenimentul delimitează activităţile şi nu are durată în sine
Elementele diagramei orientată pe evenimente
 cercul reprezintă un eveniment; este un nod al reţelei
 săgeţile reprezintă activităţi; se trasează între două evenimente/noduri
 denumirea activităţii este specificată sub linia săgeţii,
 durata estimată de realizare a activităţii este trecută deasupra liniei
săgeţii
 activitatea fictivă este o activitate nereală care leagă două
evenimente. Conexiunea este impusă de condiţiile de dependenţă sau
precedenţă.
 diagrama orientată pe evenimente are un nod iniţial şi un nod final
 drumul reprezintă parcursul dintre două evenimente; este format din
activităţi
 între două evenimente pot exista mai multe drumuri, care pot avea
durate diferite
Simbolul diagramelor cu săgeţi
Analiza timp a diagramei orientată pe evenimente
Presupune:
 determinarea timpilor minimi de realizare a evenimentelor
 determinarea timpilor maximi de realizare a evenimentelor
 determinarea marjelor de timp ale evenimentelor
 Timpul minim de realizare al unui eveniment
 reprezintă data cea mai timpurie la care
poate avea loc un eveniment, dacă toate
evenimentele anterioare au avut loc
 calculele se efectuează urmărind graful de la
stânga la dreapta, în sensul săgeţilor, începând
cu nodul iniţial
 timpul minim al evenimentului oarecare j se
notează cu Tmj , iar valoarea sa este notată în
căsuţa din stânga, desenată deasupra nodului j
 pentru o conexiune simplă - vezi fig. (a)
Tmj  Tmk  t k  j
 pentru o conexiune multiplă, fără constrângeri
– vezi fig. (b) şi (c)

Tmj  max Tmj ,1 , Tmj , 2  Tmj ,k 
 Timpul minim de realizare al unui eveniment
 reprezintă data cea mai târzie la care un eveniment poate avea loc, fără
a cauza întârziere datei de terminare a proiectului
 calculele se efectuează urmărind graful de la dreapta la stânga, în sens
invers săgeţilor, începând cu nodul final
 timpul maxim al evenimentului oarecare j se notează cu TMj , iar
valoarea sa este notată în căsuţa din dreapta, desenată deasupra
nodului j din reţea
 pentru o conexiune simplă - vezi fig. (a)
TMj  TMl  t j  l
 pentru o conexiune multiplă, fără constrângeri – vezi fig. (b) şi (c)

TMj  min TMj ,1 , TMj , 2  TMj ,k 
Marja de timp a evenimentelor
 marja de timp a evenimentului j reprezintă intervalul de timp cu care
poate fi întârziat evenimentul j fără ca să modifice timpul de realizare a
proiectului
 marja de timp a evenimentului j are expresia:
M j  TMj  Tmj

 evenimentul critic reprezintă evenimentul care are marja de

timp nulă
 evenimentul critic nu poate fi întârziat deoarece se întârzie
realizarea proeictului
 evenimentele critice trebuie urmărite şi controlate cu
stricteţe
Exemplificarea construcţiei diagramei cu săgeţi şi a efectuării analizei timp

a) lista de activităţi a proiectului

b) variante de diagramă

c) prezentarea timpilor minimi de

realizarea a
evenimentelor pentru cazul b(1)

d) prezentarea timpilor maximi de

realizarea a
evenimentelor pentru cazul b(1)

e) diagrama cu săgeţi şi analiza

timp
 B2. Diagrama orientată pe activităţi
 se mai numeşte şi diagrama
de precedenţă
 nodurile reprezintă activităţile,
iar evenimentele nu sunt
notate distinct
 analiza timp a diagramei
presupune:
- determinarea timpilor minimi
de începere şi de terminare a
fiecărei activităţi
- determinarea timpilor maximi
de terminare şi de începere
- determinarea rezervei totale
de timp
Timpul minim de începere al activităţii - Tm'
 reprezintă momentul cel mai apropiat de pornire al activităţii
 este egal cu valoarea maximă a timpilor minimi de terminare a
activităţilor precedente precizate de lista de activităţi, cu considerarea
constrângerilor
T
Timpul minim de terminare al activităţii - T m
 reprezintă momentul cel mai apropiat de încheiere a activităţii
 se calculează cu relaţia:
TmT  max Tm , Tmc 
Tm  Tm'  t
unde:
Tm este timpul minim calculat în cazul în care nu ar exista constrângeri
Tmc este timpul calculat cu considerarea constrângerilor
t este durata activităţilor
Timpul maxim de terminare al activităţii - TMT
 reprezintă momentul cel mai depărtat de încheiere a activităţii
 este egal cu valoarea minimă a timpilor maximi de începere a
activităţilor ulterioare pentru care activitatea considerată este o
activitate precedentă conform listei de activităţi, cu considerarea
constrângerilor
'
T
Timpul maxim de începere al activităţii - M
 reprezintă momentul de pornire cel mai depărtat
 se calculează cu relaţia:

Tm'  min TM , TMc 

'
unde: TM  TM  t
TM este timpul maxim calculat în cazul în care nu ar exista constrângeri
TMc este timpul calculat cu considerarea constrângerilor
t este durata activităţilor
Rezerva totală de timp a unei activităţi
 reprezintă perioada cu care poate fi întârziată o activitate, dacă toate
activităţile care o preced se termină la termenele minime posibile de
pornire, iar activităţile care urmează încep la termenele lor maxime
prevăzute în plan
 se calculează cu relaţia:
Rt  TMT  Tm'  t
 depăşirea rezervei totale de timp conduce la imposibilitatea de a
respecta termenul final al proiectului
 activităţile care au rezervă totală de timp nulă sunt activităţi critice
Relaţii cu constrângeri de precedenţă

a) relaţia de tip
sfârşit – început

b) relaţia de tip
început – început

c) relaţia de tip
sfârşit –sfârşit

d) relaţia de tip
început - început
Exemplificarea construcţiei diagramei de precedenţă şi a analizei timp