trist şi apăsat Şi de casa părintească te-ai îndepărtat /:O, adu-ţi, adu-ţi aminte de cărarea dinainte Te vei duce la pierzare dacă nu te-ntorci:/ Vocea-I blândă şi duioasă strigă ne-ncetat O, întoarce-te acasă fiu îndepărtat /:Lasă lumea păcătoasă, vino azi, vino acasă Nu-i destul cât pribegit-ai fiule pierdut:/ Dacă te întorci acasă te vei bucura, Şi inima ta în Domnul se va desfăta, /:Căci din zorii dimineţii, până la amurgul vieţii, Îţi va trimite rouă cerul, dacă te smereşti:/ O întoarce-te acasă, nu mai zăbovi, Nu mai sta pe căi deşarte, trist şi obosit, /:Căci iubirea Lui cea mare, este gata de iertare O ascultă ai Lui chemare, până nu îi târziu:/ Ca şi pomul lângă apă te vei înviora, Şi inima ta în Domnul se va bucura, /:Ve striga fără încetare „Eşti o Stâncă de salvare Care mi-a ieşit în cale şi m-a mântuit!”:/ Amin