Comportament şi societate.

Elemente de sociologie medicală

 Comportament şi societate. Elemente de sociologie medicală

Planul prelegerii:

1. Noţiunea de sociologie şi medicină socială. Profesia de medic în istoria

omenirii.

2. Caracteristica noţiunilor statut, rol social şi conflict de rol. Statutul şi

rolul social al medicului.

3. Tipuri de relaţie medic-pacient.

4. Stadiile actului medical. Malpraxis.

5. Drepturi şi obligaţii ale medicului şi pacientului. Conceptul de bioetică.

Etică şi deontologie medicală
1. Noţiunea de sociologie şi medicină socială. Profesia
de medic în istoria omenirii

• Sociologia
• constă în studiul vieţii sociale umane, a grupurilor şi
societăţilor. Este un demers îndrăzneţ şi de mare
responsabilitate, întrucât subiectul ei este rezultatul
propriului nostru comportament ca fiinţe sociale. Sociologia
poate fi definită ca fiind studiul sistematic al societăţilor
umane, punând accent în special pe sistemele moderne
industrializate.

• Unele dintre cele mai răspândite metode de investigare ale

sociologiei sunt: interviul, sondajul de opinie şi observaţia
socială.
 1. Noţiunea de sociologie şi medicină socială. Profesia
de medic în istoria omenirii

• Medicina socială
• este o ramură a medicinii şi o parte a sănătăţii
publice; ea se bazează pe constatarea conform
căreia factorii sociali au o influenţă determinantă
asupra fenomenului de sănătate şi boală.
• Obiectul medicinii sociale este studiul stării de
sănătate a populaţiei în corelaţie cu factorii ce o
influenţează (diagnosticul stării de sănătate a
populaţiei şi factorii etiologici).
 1. Noţiunea de sociologie şi medicină socială. Profesia
de medic în istoria omenirii

Scopurile principale ale medicinii sociale

• creşterea speranţei de viaţă sănătoasă pentru
populaţie;
• prevenirea deceselor evitabile sau premature;
• îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru persoanele
cu boli cronice pe termen lung sau disfuncţii;
• ameliorarea stării de sănătate prin intermediul
prevenirii.
1. Noţiunea de sociologie şi medicină socială. Profesia
de medic în istoria omenirii

Profesia de medic în istoria omenirii

La început
• activitatea medicală era legată de magie şi religie;
• primul medic al antichităţii Asklepios, era considerat ca fiind
înzestrat cu puteri supranaturale;
• se acordând ajutor chiar şi personajelor divine;
• mai târziu în Grecia, medicina este caracterizată prin
desprinderea de magie şi religie;
• prin specializarea profesională a vindecătorilor, constituiţi
într-un corp social aparte, cu tradiţii transmise din generaţie
în generaţie.
 1. Noţiunea de sociologie şi medicină socială. Profesia
de medic în istoria omenirii

Pe parcursul secolelor
• corpul medical îşi dobândeşte un statut distinct în rândul
categoriilor profesionale;
• cu toate variaţiile de la o epocă la alta, prestigiul profesiei medicale,
şi implicit a statutului de medic, se situează pe primele locuri în
ierarhia profesiunilor.
Actualmente
• medicul aparţine unui grup profesional bine conturat din punct de
vedere social;
• comportamentul său e definit prin norme particulare;
• educaţia sa îi conferă o anumită imagine asupra bolii şi asupra
societăţii;
• medicul are un anumit statut şi, în directă dependenţă de el, un
anume rol în societate.
 2. Caracteristica noţiunilor statut, rol social şi conflict
de rol. Statutul şi rolul social al medicului
Statutul reprezintă poziţia ocupată de o persoană, sau un grup de
persoane, în societate.
• Max Weber a dat termenului de statut înţelesul de prestigiu social
• Ralph Linton, a utilizat termenul de statut cu înţelesul de colecţie de
drepturi şi de datorii generate de locul ocupat de individ în societate
• Talcott Parsons clasifică statutul în două categorii:
I. statuturi atribuite-legate de anumite calităţi ale individului; vârstă,
sex, rasă, etc.
II. statuturi achiziţionate, pentru care individul optează, face anumite
eforturi, de exemplu: profesie, poziţie economică, stare civilă, etc.

• În societăţile moderne statutul profesional apare ca un factor central în

constelaţia de statuturi parţiale, care compun setul de statuturi ale
persoanei.
2. Caracteristica noţiunilor statut, rol social şi conflict
de rol. Statutul şi rolul social al medicului

Clasificarea statutelor profesionale:

A. statuturi formale - oficiale, ele se referă la
diferenţierea gradelor de autoritate conferite angajaţilor de
către organizaţie.
B. statuturi informale - dobândite pe baza caracteristicilor
specifice persoanei. Ele se referă la prestigiul acordat
indivizilor pe baza unor trăsături necerute expres de
organizaţie.
♦ Statuturile parţiale ale unei persoane pot fi
congruente sau incongruente, generând în acest caz conflicte
interstatut (de exemplu, conflicte între statutul familial şi
profesional).
 2. Caracteristica noţiunilor statut, rol social şi conflict
de rol. Statutul şi rolul social al medicului

Conceptul de rol social

• Rolul social reprezintă un model de comportare asociat unui statut,
punerea în act a drepturilor şi datoriilor prevăzute de statuturile
indivizilor şi grupurilor într-un sistem social.
• Primul care a utilizat termenul de rol în accepţiunea sociologică
modernă este Ralph Linton, consideră că învăţarea rolurilor sociale
duce la formarea personalităţii şi asigură funcţionarea
colectivităţilor umane.
• Ca aspect dinamic al statutului, rolul social exprimă atât un
comportament efectiv, cât şi o prescripţie normativă.
• Din acest punct de vedere, rolul social reprezintă ansamblul de
comportamente pe care în mod legitim îl aşteaptă ceilalţi de la
individul care ocupă o poziţie socială determinată.
 2. Caracteristica noţiunilor statut, rol social şi conflict
de rol. Statutul şi rolul social al medicului
Statut social, în raport cu rolul social:
• Statutul poate rămâne neschimbat, pe când rolul social se schimbă pe
măsura schimbării cerinţelor sociale.
Este important să ştim că:
1. Rolurile sociale (rolul de tată, de medic, de student, etc) nu se realizează
oricum; ele se "joacă" în funcţie de regulile şi aşteptările colectivităţilor
şi grupurilor umane.
2. Comportarea reală în rol reprezintă "realizarea rolului" care este
determinat de mai mulţi factori: cerinţele de rol, perceperea acestora
de către individ, trăsăturile de personalitate, gradul de identificare a
individului cu grupul de apartenenţă, etc.
3. Fiecare individ îşi asumă rolul sau rolurile cu o fidelitate mai mare sau
mai mică în raport cu modelele existente în societatea globală sau în
grupurile de apartenenţă.
2. Caracteristica noţiunilor statut, rol social şi conflict
de rol. Statutul şi rolul social al medicului

Concluzie:
• Corelativ statuturilor sociale, fiecărei
persoane îi sunt proprii, la un moment dat,
mai multe roluri sociale care pot fi şi ele
congruente sau incongruente. Ele alcătuiesc
setul de roluri specific unei persoane. Un
anumit rol din set este de obicei proeminent,
persoana investind în realizarea lui resursele
sale cele mai importante.
 2. Caracteristica noţiunilor statut, rol social şi conflict
de rol. Statutul şi rolul social al medicului

Conflict de rol
• Când un individ joacă două sau mai multe roluri ale căror
cerinţe sunt în conflict sau sunt greu de conciliat, spunem
că se află într-o situaţie de "conflict de rol"
de exemplu:
• un medic aflat în situaţia de a efectua o operaţie
chirurgicală mutilantă asupra unui membru al propriei
familii
sau
• cazul poliţistului pus în situaţia de a-şi aresta propriul fiu.
2. Caracteristica noţiunilor statut, rol social şi conflict
de rol. Statutul şi rolul social al medicului

Soluţie:
În aceste cazuri individul trebuie să efectueze
o ierarhizare care implică ignorarea unor prescripţii
de rol până la un prag critic, pe seama altora,
considerate ca prioritare. Acest lucru antrenează
distorsiuni în viaţa psihică a individului,
"comportare dublă în rol" cu consecinţe grave,
mergând până la disoluţia caracterului.
2. Caracteristica noţiunilor statut, rol social şi conflict
de rol. Statutul şi rolul social al medicului

Statutul şi rolul social al medicului

Statutul social al medicului
• Statutul medicului în societatea contemporană este
printre cele mai înalte, medicul fiind considerat azi,
prototipul profesionistului prin excelenţă.
Imaginea medicului
• imaginea medicului care îngrijeşte (medicul de
familie, medicul generalist)
• imaginea medicului care vindecă, ce poate face chiar
minuni, adică medicul specialist.
 2. Caracteristica noţiunilor statut, rol social şi conflict de rol. Statutul şi rolul social al medicului

Ierarhia primelor zece profesii după punctajul obţinut

Primele 10 profesii Puncte Ultimele 10 profesii Puncte
Medic 82 Fermier 41
Profesor universitar 78 Şef de restaurant 39
Jurist 76 Mecanic auto 37
Stomatolog 74 Brutar 34
Funcţionar de bancă 72 Vânzător în magazin 29
Pilot de avion 70 Pompist la benzinărie 22
Funcţionar 69 Recepţioner la hotel 20
Sociolog 66 Lucrător la salubritate 17
Profesor de liceu 63 Portar 16
Farmacist diplomat 61 Lustragiu 12
 2. Caracteristica noţiunilor statut, rol social şi conflict
de rol. Statutul şi rolul social al medicului

Importanţa medicului
1. Locul important pe care-î deţine medicul în societate decurge
din valoarea ataşată sănătăţii, vieţii şi morţii.
2. El nu se datorează câştigului, ci în primul rând, puterii pe care o
deţine.
3. Medicul intervine în situaţiile de criză, se apelează la el pentru
că are puterea de a vindeca.

Ipostaza medicului
I. de om care alină suferinţa;
II. vindecă boala;
III. salvează (uneori) viaţa bolnavului.
2. Caracteristica noţiunilor statut, rol social şi conflict
de rol. Statutul şi rolul social al medicului

• Programa studiilor medicale este dintre cele

mai încărcate, studenţii fiind solicitaţi la
limita maximă a capacităţii lor. Studenţii în
medicină sunt oameni cu calităţi deosebite.
Deşi cursurile sunt foarte încărcate, numărul
celor rămaşi repetenţi este extrem de redus,
comparativ cu alte facultăţi.
2. Caracteristica noţiunilor statut, rol social şi conflict
de rol. Statutul şi rolul social al medicului

Rolul social al medicului

Reieșind din statutul social al medicului putem
determina rolul social al medicului prin cinci
elemente:
• competenţă tehnică,
• universalism,
• specificitate funcţională,
• neutralitate afectivă,
• orientare spre colectivitate.
 3. Tipuri de relaţie medic-pacient

Tipuri de relaţie:
a. conformitate
• DEX: Reprezintă raportul dintre două lucruri conforme şi exprimă:
concordanţă, potrivire.
Cunoștințele medicale, îndemânarea, inteligenţa şi practica, trebuie
acompaniate de bunătate, înţelegere, simpatie, interes, încurajarea
pacientului. Marea majoritate a pacienţilor simt că practica medicală
centrată pe tehnici medicale duce la scăderea căldurii umane.
b. obedienţă
• DEX: Supunere, ascultare.
• Acest fapt presupune pentru ca pacientul să se supună medicului e
nevoie de ţinut cont de bunele maniere, respectul şi compasiune faţă
de pacient.
 3. Tipuri de relaţie medic-pacient

Modele de relaţie medic pacient

a. Modelul activ-pasiv
b. Modelul ghidare-cooperare
c. Modelul participare mutuală
e. Modelul tranzacţional al sănătăţii
 3. Tipuri de relaţie medic-pacient

a. Modelul activ-pasiv. În acest model medicul

acţionează asupra pacientului care este total pasiv.
Exemplu: pacientul este inconştient, iar chirurgul îl
operează, medicul are control şi responsabilitate
absolută.
b. Modelul ghidare-cooperare. Acest model se
foloseşte când boala nu este foarte gravă. Medicul
decide ce este mai bine pentru pacient, face
recomandările şi aşteaptă ca pacientul să urmeze
instrucţiunile pentru că „medicul ştie cel mai bine".
 3. Tipuri de relaţie medic-pacient

c. Modelul participare mutuală. El se fundamentează pe credinţa că

medicul şi pacientul au un ţel comun: eliminarea bolii şi prezervarea
sănătăţii. Medicul şi pacientul au puteri egale, relaţia este de
interdependenţă, comportamentul lor trebuie să fie reciproc
satisfăcător pentru ca relaţia să continue. Responsabilitatea este
împărţită.
e. Modelul tranzacţional al sănătăţii. Acesta este un model recent care
se fundamentează pe evaluarea calitativă a actului medical unde sunt
indicate trei stadii:
1. anamneză şi explorarea simptomelor de către medic;
2. precizarea diagnosticului şi decizia în legătură cu tratamentul;
3. complianţa la tratament.
În modelul tranzacţional, întreaga responsabilitate este împărţită, se
urmăreşte evoluţia sub tratament şi se face corectare la nevoie.
 4. Stadiile actului medical. Malpraxis

anamneză şi explorarea simptomelor de către medic

• La acest nivel pacientul prezintă problema medicului în termeni
uzuali, iar medicul îl transformă în termeni pur medicali.
• Cu alte cuvinte e vorba de procesul de comunicare între medic şi
pacient.
precizarea diagnosticului şi decizia în legătură cu tratamentul
• Nivelul dat medicul ia o decizie în legătură cu diagnosticul şi alege
un tratament (în funcţie de cost, efecte adverse, restricţii, durata).
Aici medicul trebuie să se sfătuiască cu pacientul în legătură cu toţi
paşii terapeutici.
complianţa la tratament
• La nivelul acesta întreaga responsabilitate de a urma tratamentul
cade pe umerii pacientului.
 4. Stadiile actului medical. Malpraxis

• Malpraxisul este eroarea profesională

săvârșită în exercitarea actului medical sau
medicofarmaceutic generatoare de prejudicii
asupra pacientului, implicând răspunderea
civilă a personalului medical și a furnizorului
de produse și servicii medicale, sanitare și
farmaceutice
 4. Stadiile actului medical. Malpraxis

Cazurile de malpraxis se examinează doar într-un cadru

instituțional, implicând unul sau câteva componente:
- etico-bioetic
- administrativ
- medical
- juridic
- economic
fiecare component deleghează agenți respectivi
(implicați în analiza cazului)
 4. Stadiile actului medical. Malpraxis

În practica medicală s-au stabilit câteva reguli:

1. Trebuie să-ţi cunoşti propriile abilităţi, neajunsuri
(cunoaşte-te pe tine însuţi);
2. Participă la educaţia medicală continuă pentru a fi
familiarizat cu noile descoperiri, tehnici;
3.Ţine-ţi gândurile pentru tine (ţine-ţi pentru tine gândurile
în legătură cu capacităţile altor medici), dacă se discută,
trebuie făcut într-o manieră pozitivă;
4. Încurajează conducerea spitalului să stabilească un
„comitet de management al riscului", care să investigheze
toate incidentele pentru a putea evita pe viitor altele.
 5. Drepturi şi obligaţii ale medicului şi pacientului.
Conceptul de bioetică. Etică şi deontologie medicală

► LEGEA Republicii Moldova, nr. 264 din 27.10.2005 Cu

privire la exercitarea profesiunii de medic. Publicat în:
Monitorul Oficial Nr. 172-175, art. nr. 839 din
23.12.2005
► LEGEA Republicii Moldova, nr. 263-XVI din
27.10.2005, Cu privire la drepturile şi responsabilităţile
pacientului. Publicat în: Monitorul Oficial al R.Moldova
nr.176-181/867 din 30.12.2005
 5. Drepturi şi obligaţii ale medicului şi pacientului.
Conceptul de bioetică. Etică şi deontologie medicală

Privitor la etică, deontologie, bioetică:

• Dicționar de Filosofie și Bioetică. Chișinău, 2004.

• Filosofia medicinei (cu elemente de bioetică medicală). Suport
de curs. Chişinău: CEP Medicina, 2017.
• Comunicare şi comportament în medicină (cu elemente de
bioetică). Suport de curs. Chişinău: CEP Medicina, 2016.