CURS 5

PIAȚA MUNCII ȘI ȘOMAJUL

 PIATA MUNCII

• 5.1. Conținutul pieței muncii și caracteristicile

• 5.2. Oferta și cererea de muncă
• 5.3. Mecanismul de funcționare a pieței
muncii
• 5.4. Fenomene noi pe piața muncii
• 5.5. Somajul
 5.1. Piata muncii – piata specifica
• Piata muncii- reprezinta un sistem de relatii specifice intre
purtatorii cererii si ofertei de munca realizate potrivit
reglementarilor existente prin care se stabilesc conditiile de
angajare, durata acesteia si marimea salariilor consemnate
intr-un contract oficial (de munca).

• Orice munca cu caracter salarial depusa fara contract este

interzisa prin lege si sanctionata ca atare. Aceasta este
denumita generic “munca la negru” si este insotita de multe
consecinte negative pentru cei ce o presteaza.
 Caracteristicile pietei muncii
• Obiectul – il formeaza munca, fapt care implica in mod direct omul, iar pe
piata nu omul se cumpara si se vinde, ci munca efectiva;
• Este o piata derivata (primeste influentele celorlalte piete si genereaza
efecte ce se regasesc in toate sectoarele ec-sociale) si cea mai
reglementata;
• Este eterogena, cuprinzand segmente delimitate pe genuri de activitati, pe
zone economice, pe profesii sau meserii, pe categorii si niveluri de
calificare, pe sexe si varste, etc.
• Reflecta legaturile reciproce dintre realitatile demografice care determina
oferta de munca si cele ale dezvoltarii economico-sociale care genereaza
cererea de munca;
• P.m.presupune negocierea permanenta dintre purtatorii ofertei de munca
si cei ai cererii de munca, sub aspect cantitativ, calitativ si structural;
• Faciliteaza intalnirea intre locurile de munca disponibile, fiind principalul
model de paterneriat intre patron si angajat;
• Conditia esentiala pentru functionarea normala a p.m. este transparenta;
• Aspectele demografice, de pregatire, de educatie determina valoarea fortei
de munca la un moment dat;
 Carateristiciele pietei muncii

• Caraterul concurential al pietei muncii are tendinta sa se altereze

(numeroaselor reglementari legale mai mult sau mai putin contradictorii,
multimea conditionarilor adoptate in diferite activitati sau de firme privind
incadrarea in munca, scara de salarizare, desfacerea contractelor de
munca, etc.)
• P.m. este o piata cu concurenta imperfecta (monopol, oligopol,
monopson si oligopson);
• P.m. are o însemnata functie sociala, ea implica si negocierea unor
elemente ce tin de conditiile de munca si de ansamblul calitatii vietii;
• Functie formativ-culturala a fortei de munca, se realizeaza prin calificare,
prin profesionalism, prin educatie, si prin recalificare si reconversie;
• P.m. se desfasoara in doua trepte: prima se manifesta pe ansamblul unei
economii (macroec.) si a doua preprezinta intalnirea cererii cu oferta de
munca in termeni reali, in functie de conditiile concrete ale firmei si
salariatilor sai;
• In functie de parametrii de performanta: piata principala a muncii
(niveluri ridicate de stabilitate si siguranta a locului de munca si de
salarizare) si piata secundara a muncii (instabilitate mai accentuata,
salarizare modesta);
Apropierea pietei muncii de normalitate implica un minimum
de conditii
• Asigurarea neîngradita a dreptului la munca;
• Interzicerea muncii fortate;
• Asigurarea disciplinei in munca;
• Asigurarea protectie in munca;
• Respectarea dreptului la odihna si refacerea capacitatii de
munca;
• Perfectionarea pregatirii si reconversia profesionala;
• Respectarea libertatii de asociere in sindicate, potrivit legii;
• Respectarea dreptului la greva.
 5.2. CEREREA SI OFERTA DE MUNCA

• Cerere de munca – reprezinta nevoia de munca salariala ce se

formeaza intr-o economie de piata concurentiala la un moment
dat sau pe o anumita perioada, exprimata prin numarul locurilor
de munca
• Oferta de munca- reprezinta resursele de munca de care
dispune societatea la un moment dat si care se delimiteaza pe
baza urmatoarelor criterii: salarizare, posesia aptitudinilor fizice
si intelectuale necesare pentru o munca, cautarea sustinuta a
unui loc de munca, precum si disponibilitatea unei persoane de
a ocupa imediat un loc de munca.
• Cm si Om se exprima pe domenii, calificari, grad de calificare,
etc. si se comensureaza in ore de munca, locuri de munca cu
timp complet sau partial in diferite proportii, sub alte forme
indirecte, norme de munca de diferite genuri, pe produse, pe
timp, mixte, atipice, etc.
 Caracteristicile cererii si ofertei de munca
• Caracteristicile cererii de munca:
- se formeaza in timp indelungat;
- nu este constanta, se schimba, ca urmare a schimbarii preturilor in
economie si a fluctuatiilor in cererea de bun.ec.;
- cererea de munca are o anumita elasticitate, determinata de
disponibilitatea unor bunuri ec. care pot fi substituibile;
- cererea de munca depinde de productivitatea marginala a muncii, precum
si de anticiparile rationale privind dimensiunile cererii globale si elasticitatea
cererii de munca;
- curba cererii de munca este o curba cu panta negativa, reflectand ca firma
va angaja mai multa munca daca salariile sunt mai mici si invers;
- nu are o mobilitate perfecta (investitii apreciabile care trebuie corelate cu
volumul pietei, apropierea de factorii de productie, de piata de desfacere,
costurile de trasport,etc)
- nu este omogena;
- satisfacerea cererii este o problema de urgenta;
- nu fac obietul cererii si nici ofertei de munca: femeile casnice, militarii in
termeni si studentii
 Caracteristicile ofertei de forta de munca
• se formeaza in timp indelungat, fiind practic invariabila pe termen
scurt;
• Nu are o mobilitate perfecta;
• Dimensiunile ofertei de munca depind de factorul demografic si se
stabilesc mai multi indicatori demografico-ec.cum ar fi: PT, PAM,
PO, NR.SAL., NR.SOMERI, PI, etc.(efectul de venit si efectul de
substitutie);
• O.m. sub aspectul cantitatii reflecta interesul omului de a compara
investitiile pentru continuarea educatiei, formarea sa profesionala
cu veniturile pe care le va obtine in viitor;
• O.m.sub aspectul calitatii refecta dorinta omului de a investi in el
insusi (capitalul uman). >inv in CU - >Ofertei de munca;
• Nu este omogena;
• Are caracter relativ rigid, care exprima prin doua categorii de
factori economici, teritoriali si factori demografici, profesionali,
ocupationali;
• O.m.este perisabila, satisfacerea o.m fiind o problema de urgenta;
 5.3. Mecanismul de functionare a pietei muncii
• Mecanismul de functionare a pietei muncii- reprezinta un
ansamblu de legaturi intre partenerii individuali autonomi,
ca viitori salaritati, si patronatele autonome care solicita si
utilizeaza munca salariala, precum si legaturile si negocierile
dintre preprezentantii acestor doua parti, adica organizatiile
de sindicat si organizatiile patronatelor, care se deruleaza
 Efectul de venit și efectul de
substituție
• Interesul de a avea un venit cât mai mare îl determină pe salariat să
depună muncă suplimentară, ceea ce are ca rezultat diminuarea
timpului liber și creșterea dificultăților de refacere a forței de muncă.
Acesta se numește efectul de substituție, pentru că, salariatul
înlocuiește o parte din timpul liber cu timpul de muncă.

• Atunci când salariul atinge o mărime care permite posesorului

forței de muncă să aibă condiții de viață apropiate de aspirațiile sale,
el renunță la munca suplimentară, în favoarea timpului liber. Acesta
se numește efectul de venit
 Fenomene noi pe piata muncii
• Tendinta generala ca o parte din oferta de munca sa nu se poata realiza in proportii
ingrijoratoare pentru cei afectati dar si pentru guvernele tarilor;
• S-a accentuat foarte mult instabilitatea locurilor de munca ocupate (fluctuatia
persoanelor pe post si a posturilor);
• Desi este fluctuant, somajul are o tendinta de crestere datorita dinamicii
demografice, cresterii productivitatii muncii si instabilitatii dezvoltarii economiilor,
circulatiei fortei de munca intre tari care a crescut forte mult;
• Cererea de munca este tot mai puternic influentata de relatiile economice cu
exteriorul si in special de import si export;
• Flexibilitatea muncii adica adaptarea muncii la schimbarile care decurg din mediul
economic ce se remodeleaza continuu a crescut forte mult si continua sa evolueze
in acelasi sens;
• Constrangerea comerciala asupra volumului structurii si realizarii muncii este in
crestere rapida;
• productia care este in tot mai mare masura pilotata direct de client amplifica acele
componente ale muncii (preluarea cererii, satisfacerea exigentelor clientului,
responsabilitatea, manifestarea creativa a salariatilor, etc.) care determina
intensificare evidenta a acesteia;
• Se amplifica fara precedent dinamica generala a p.m.
 Șomajul
• Fenomenul şomajului a fost recunoscut oficial
începând cu anul 1991, odată cu intrarea în
vigoare a Legii nr. 1/1991 privind protecţia
socială a şomerilor şi reintegrarea lor
profesională.
• Șomajul este o stare negativă a economiei care afectează o
parte din populația activă disponibilă prin neasigurarea
locurilor de muncă. Șomajul este un dezechilibru pe piața
muncii și reprezintă excedentul ofertei față de cererea de
muncă.
• Șomerii sunt toți cei apți de muncă, dar care nu
găsesc de lucru și care pot fi angajați, parțial sau în
întregime, numai în anumite momente ale dezvoltării
economice, deci formează un surplus de forță de
muncă peste numărul celor angajați.
• Foarte cunoscută este definiția somajului dată de
Biroul Internațional al Muncii. Potrivit acestei
definiții, este șomer oricine are mai mult de 14 ani și
îndeplinește concomitent următoarele condiții: este
apt de muncă; nu muncește; este disponibil pentru o
muncă salariată sau nesalariată; caută un loc de
muncă.
 Forme de șomaj
– Șomajul voluntar – determinat de refuzul de a se angaja al celor care apreciază că
salariul si condițiile de muncă nu recompensează eforturile pe care ei le-ar face când
lucrează
• Graficul Șomajul voluntar

– Șomajul involuntar sau keynesian. Șomerii din această categorie nu refuză să lucreze la
un anumit salariu care se formează în funcție de relația cerere – ofertă de pe piața
muncii. Cererea de muncă este determinată de nevoia (cererea) de bunuri care este însă
influențată evident de prețul bunurilor. Când prețul pe piața bunurilor crește, oferta de
bunuri are tendința să crească, dar nu și cererea de bunuri care chiar s-ar putea diminua.
Dacă la un preț existent pe piața bunurilor, oferta de bunuri este mai mare ca cererea, pe
piața muncii acest dezechilibru provoaca somaj involuntar. Șomerii aceștia acceptă
salariul existent dar nu există cerere de muncă pentru ei
• Graficul Șomajul involuntar
 Forme
– Șomaj natural este acel nivel al șomajului pentru care prețurile se stabilizează și
corespund potențialului economiei naționale pe o anumită perioadă. Șomajul natural
include numai șomaj fricțional și șomaj structural, ceea ce însemană că la nivelul
potențial al PIB șomajul ciclic este zero;
– Șomajul ciclic este excedentul ofertei de muncă a cărei geneză ciclică este determinată
de conjunctura economică și caracterul sezonier al diferitelor activități. Se aplică
pentru:
• - somajul conjunctural – cauzat de alternanța perioadelor de
prosperitate și depresiune care caracterizează lumea industrială;
• - somajul sezonier – provocat de sezonalitatea unor activități precum
construcțiile, agricultură, turism, etc.
– Șomanjul structural – determinat de restructurarea economică, geografică, zonală,
socială, etc. care au loc în diferite țări, mai ales sub incidența crizei energetice, a
revoluției tehnico-științifice, a închiderii firmelor nerentabile și a perimării unor
produse;
– Șomajul tehnologic – cauzat de înlocuirea unor tehnici și tehnologii vechi cu altele noi,
precum și de centralizarea unor capitaluri și unități economice care conduc la
restrângerea locurilor de muncă. Procesul generator constă în substituirea muncii cu
capitalul;
– Șomajul tehnic – generat de inactivitatea forțată impusă de discontinuitățile care
survin în procesele de producție: grave defețiuni ale unor instalații, întreruperea
energiei etc;
– Șomajul fricțional sau tranzitoriu – care apare în intervalul dintre încetarea activității
la un loc de muncă și încadrarea într-un nou loc de muncă. Are dimensiuni mari în
 Caracteristici
• nivelul șomajului care se determină în mod absolut (ca număr
de persoane) și relativ (ca rată a somajului calculată ca
nr.someri/populatia activă):
Rș=Nr.șomeri/PAD x100);
• intensitatea șomajului în funcție de care se poate vorbi de
somaj total si parțial;
• durata somajului sau perioada de somaj care poate fi mai
lungă sau mai scurtă;
• structura șomajului după criterii precum ocupația, gradul de
calificare, domeniul de activitate, categoria de vârstă, sexul,
vechimea în muncă, etc.
• Șomajul provoacă anumite efecte economice și sociale,
precum:
• reducerea PIB;
• creșterea cheltuielilor cu protecția socială;
• reducerea eficienței forței de muncă;
• reducerea veniturilor individuale;
• efecte sociale generale: creșterea criminalității, sinuciderilor,
cerșetorilor, etc.
• efecte asupra sănătății psihice a șomerului: stări depresive,
sentimental de marginalizare și excludere socială, etc.
 Măsuri pasive și active de
diminuare a șomajului.
• Politica ocupării are ca obiectiv „menţinerea şi
creşterea gradului de ocupare a populaţiei
active prin acţiuni directe sau indirecte
menite să asigure locurile de muncă pentru
noile generaţii ce devin active, şomeri sau
alte persoane care vor să se angajeze ca
salariaţi”.
• Dicţionar de economie,Ed. Economică, 1999,
(G.P.T.) pag.352
• Măsuri pasive ale politicii pieţei forţei de muncă
• Măsurile pasive ale politicii forţei de muncă urmăresc
să compenseze, într-o anumită măsură, veniturile
deficitare cauzate de şomaj, pentru a uşura
consecinţele personale şi sociale ale acestuia. Cele
mai importante măsuri pasive ale politicii ocupării
sunt:
• ajutorul de şomaj;
• ajutor de integrare profesională;
• alocaţia de sprijin.
• Măsuri de combatere a șomajului:
• acordarea de credite întreprinderilor mici și mijlocii în condiții
avantajoase;
• subvenționarea locurilor de muncă;
• facilități acordate angajaților;
• organizarea cursurilor de calificare, recalificare și
perfecționare a șomerilor, etc.
Măsuri de prevenire a șomajului:
• Informarea și consilierea profesională;
• Medierea muncii;
• Consultanță și asistență pentru începerea unei afaceri;
• Stimularea mobilității forței de muncă, etc.
• Întrebări?
• Mulțumesc pentru atenție.