CATEDRA DE MICROBIOLOGIE ȘI IMUNULOGIE

Rujeola
Profesor:Florea Natalia
Student:Artiom Sabina
S2103

Chișinău,2023
 Taxonomia

• Regn-procariote;
• Familie-Paramyxovyridae;
• Gen-Morbilivirus;
• Specie-Virusul rujeolic.
 RUJEOLA
• Rujeola este o boală infecţioasă acută extrem de
contagioasă, provocată de virusul rujeolic, caracterizată
prin:
• Febră;
• Tuse;
• Coriză;
• Rinoree;
• Conjuctivită;
• Simptome catarale respiratorii şi digestive ;
• Enantem patognomonic ;
• Erupţii maculo-papuloase.
 ETIOLOGIE

• Genomul virusului rujeolic este un

ARN nefragmentat monocatenar;
• Este predominant epiteliotrop;
• Posedă şi o activitate hemaglutinantă;
• Agentu cauzal al rujeolei a fost izolat de
Dieter Enders în anul 1954;
• Diametrul virionului:150-250 nm;
 ETIOLOGIE
• Conține următoarele proteine majore-
nucleoproteine, L-large protein,P-
phosphoproteine
• nucleocaspide(proteine ale comlexului
polimerazic care conține
transcriptază) ,M- matricea și 2 proteine
glicozilate –H(hemaglutinina) și
F(hemolizina);
• Virusul rujeolic are activitate
hemaglutinantă,hemolitică ;
• Neuroaminidaza este absentă;
VIRUSUL RUJEOLIC
 METODELE DE IZOLARE ȘI
CULTIVARE:

• Virusul rujeolic este cultivat în culturi primare

tripsinizante de celule de rinichi de maimuță
înlănțuite cu culturi de celule HeLo și Vero;
• Virusul rujeolic are un efect citopatic
caracteristic în culturile celulare - formarea
de simplaste cu incluziuni eozinofile în
citoplasmă și nucleu ;
• Proteina F provoacă fuziunea celulară.
 REZISTENȚA
• Virusul rujeolic este puţin rezistent la mediul
extern, mai ales la temperaturi înalte;
• Rezistă la temperaturi joase în stare
congelată;
• Virusul rujeolic este instabil la factorii de
mediu;
• Își reduce activitatea la 37°C într-un mediu
acid ;
• La 56°C virusul își reduce activitatea;
• Se distruge ușor cu solvenți pentru
grăsimi,detergenți;
• Sensibil la lumina soarelui,raze UV,rezistent
la t° scăzute(-70°C).
 EPIDEMIOLOGIE
• E o infecție pe larg răspândită;
• Cel mai des se îmbolnăvesc copiii de vârsta 3-5 ani;
• Virusul rujeolei este înalt contagios – trăiește în
căile respiratorii superioare ale persoanei
infectate;
• Se răspândește pe calea aerului, prin tuse și strănut
și poate supraviețui până la 2 ore în spațiul în care
persoana infectată a tușit sau a strănutat;
• O altă persoană se poate infecta dacă respiră aerul
contaminat sau atinge suprafața infectată și
ulterior își atinge ochii, nasul sau gura;
 EPIDEMIOLOGIE

• Infecția este foarte contagioasă: 9 din 10

persoane neimunizate care stau în apropierea
persoanei infectate se vor infecta la rândul lor.
• Persoanele infectate pot răspândi virusul cu 4
zile înainte și 4 zile după apariția erupției.
• Virusul rujeolei este tipic uman; acest virus nu
este transmis de o altă specie.
 MORFOPATOLOGIE
• Infiltraţie subepitelială a mucoaselor respiratorii şi
tubului digestiv cu limfocite, monocite şi celule gigante;
• În pulmoni pneumonie interstiţială;
• Procesul cutanat debutează în peretele vaselor sanguine
mici, apoi în spaţiile perivasculare şi mai apoi în dermă;
•Au loc edemul şi infiltraţia cu limfocite, histiocite, celule
gigante multinucleate Warthin - Fienkeldey.
•Este prezentă şi о proliferare reticuloendotelială
manifestată clinic prin adenopatii moderate, mărirea
splinei.
•În SNC pot fi infiltrate perivasculare cu limfocite, celule
gigante preponderent în substanţă albă, edem, staze.
 PATOGENEZĂ

În evoluţia Rujeolei pot fi urmărite 6 faze:

1. Pătrunderea şi multiplicarea virusului în celulele epiteliale
ale căilor respiratorii.
2. Pătrunderea şi multiplicarea virusului în nodulii limfatici
cervicali, paratraheali, bronşiali.
3. Viremia primară.
4. Pătrunderea şi multiplicarea virusului rujeolic în ţesutul
limfoid, reticuloendotelial al organelor interne.
5. Viremia secundară.
6. Instalarea imunităţii şi a proceselor reparative.
 IMUNITATE
• Suportarea rujeolei este urmată de o imunitate
stabilă și îndelungată;
• Sub influența macrofagilor virusul se scindează cu
formare de antigen ,stimulând celulele T și
monokinele ;
• Celulele T activate produc limfokine,apoi are
loc multiplicare celulelor T(citotoxice, helper și
supresoare ;
• În ziua a 7-a de la infectare celulele T citotoxice
lizează celulele contaminate cu virus; La
recovalescenți se păstreză un timp îndelungat celule
de memorie,condiționând o reinstalare a
răspunsului imun în caz de pătrundere repetată în
organism al virusului.
 Diagnostic de laborator
• Una din metodele de diagnostic pentru laborator
o constituie examenul rinocitologic prin metoda
de microscopie lumniscentă a frotiurilor
amprente de pe mucoasa nazală;
• Se detectează celule gigante de formă ovală sau
neregultă;
• Pentru decelarea virusului se prelevă sânge din
deget,eluții rinofaringiene și urină;
• Se face inocularea culturilor primare de țesuturi
din celule renale maimuță și de amios uman;
• Izolarea virusului de la bolnav este posibilă doar
în perioada prodormală sau în prima zi de
erupție.
 TABLOUL CLINIC
Perioada de incubaţie durează între 8 şi 12
zile, poate să dureze şi 21-28 zile

Perioada prodromală (preeruptivă sau

catarală)
• Durează 3-4 zile.
• Debutul este progresiv, febră creşte până la 38-
39°C, intoxicaţie, catar respirator, conjunctivită.
• Conjunctivita se exprimă prin fotofobie,
lăcrimare, edem palpebral, secreţii purulente.
 Catarul respirator este pronunţat: strănut, secreţii nazale
seroase, muco-purulente etc.
Laringotraheita se manifestă prin voce răguşită şi tuse
uscată, uneori lătrătoare (crup fals).
Rareori se poate instala şi catarul digestiv
Mucoasa bucală este edemată
şi hiperemiată, limba
saburală.
Apare enantemul bucal
(congestie şi hemoragii pe
vălul palatin, peretele
posterior al faringelui,
gingivita eritematoasă cu
depozit albui).
 După 2-4 zile apar petele Koplik pe mucoasa bucală în dreptul
molarilor superiori 1,2

Aceste pete
seamănă cu granule
fine de nisip
înconjurate de
areola inflamatorie
 Perioada de stare (eruptivă)

• Durează 3 zile. Începe concomitent cu erupţia.

Febra - creşte iarăşi până la 39-40°C
• Simptomele catarale progresează
• Erupţia în rujeolă apare de obicei retroauricular,
apoi pe frunte şi obraji, gât şi toracele superior în
ziua a doua erupţia coboară pe trunchi, iar în a 3-
a zi şi pe membre.
• Extinderea gradată a erupţiei descendent şi
centrifug (craniocaudal) este distinctivă rujeolei
 Perioada de convalescenţă
(posteruptivă)

• În Rujeola necomplicată, concomitent

cu dispariţia erupţiei, temperatura
revine la normal, dispar semnele
catarale, bolnavul îşi revine treptat în
câteva zile.
 TRATAMENT

• Nu există tratament specific.În

complicații provocate de infecție
secundară se administrează antibiotice
 PROFILAXIE

Măsurile antiepidemice în focare:

• Izolarea bolnavului la domiciliu sau în staţionar până în ziua
a 5-a de la apariţia erupţiei
• În caz de pneumonie până în a 10-a zi de la debutul bolii
• În colectivităţi - instalarea carantinei
• Supravegherea contacţilor - 21 zile
• Administrarea imunoglobulinei contacţilor anterior
nevaccinaţi, sugarilor, în primele 5 zile de contact cu doza 3
ml intramuscular
• Cu scop de profilaxie urgentă poate fi administrat în primele
5 zile de contact vaccinul antirujeolic
Situația epidemiologică prin rujeolă în
Republica Moldova
Un bolnav de rujeola poate infecta 18 persoane.
Anual pe glob – aproximativ 90.000 de decese.
Conform OMS în ultimii 16 ani vaccinarea globală
împotriva rujeolei a prevenit 20.4 mil. de decese.
Rujeola se află la etapa de eliminare globală (lipsa
circulației virusului rujeolic timp de 12 luni), dar din
cauza declinului acoperirii vaccinale aceasta rămâne
una din problemele esențiale a săntății publice pe
plan mondial!
 Imunizarea antirujeolică
• Imunizarea antirujeolică constituie
elementul de bază în profilaxia acestei
maladii. În Rupublica Moldova vaccinarea
se efectuează cu trei doze de vaccin viu
atenuat combinat - ROR (rubeola, oreion,
rujeola) la vârsta de 12 luni, 6 - 7 şi 16 ani.
Pentru eliminarea rujeolei se impune
realizarea unui nivel major de imunitate
colectivă, prin vaccinarea la cel puţin 95%
din receptivi. Astfel se poate întrerupe
transmiterea naturală a virusului rujeolic.
 Bibilografie

https://cnscbt.ro/index.php/ghiduri-si-protocoale/142-ghid-de-laborator-pentru-diagnosticul-rujeolei-rubeolei-si-parotiditei/file
https://ifp.md/node/563
https://library.usmf.md/ro/library/boli-infectioase/alexeev-t-rujeola-elaborare-metodica-pentru-studenti
https://www.scribd.com/doc/15332053/Referat-clopotel-ro-Lucrare-Rujeola
https://vaccination-info.eu/ro/fisele-de-informare-despre-boli/rujeola