Politici comerciale

Principalele aspecte abordate

Politica comercială; abordări conceptuale; tipuri;
determinanţi; obiective; efecte; trasaturi; cererea si
oferta de protectie; argumente.
Specificităţi ale politicii în domeniul concurenţei;
Trăsăturile protecţiei economiei naţionale prin
intermediul politicii comerciale;
Politica vamală;
Politica netarifară şi paratarifară;
Măsuri promoţionale şi de stimulare a exporturilor ;
Sisteme comerciale preferentiale;
Comertul electronic
 Tipuri de politică comercială
Politică de liber schimb (liberalii)
Protecţionism moderat şi compatibil conduitei
comerciale multilaterale
Protecţionism derogatoriu
Protecţionism agresiv (naţionaliştii)
Politică comercială discriminatorie
Politici comerciale punitive
Politică comercială strategică
Politici comerciale autarhice
 Liberul schimb
Pune accentul pe câştigurile obţinute ca urmare a
specializării internaţionale
Reprezintă mai degrabă un deziderat decât o stare de fapt
A fost promovat de ţările ce au cunoscut primele,
procesul de industrializare, fiind în avantajul lor
comerţul liber în condiţiile în care dispuneau de o
puternică forţă concurenţială
Este o politică comercială interesantă numai dacă:
– Există o reciprocitate a pieţelor
– Este susţinut de o specializare determinată de condiţii obiective
de producţie
– Nu are mare importanţă independenţa economică şi dependenţa
tehnologică
 Continuare
Se dovedeşte inconsecvenţă în explicaţii;
Se cultivă dihotomia:
 Adepţii liberului schimb sunt: realişti, dinamici,
inteligenţi, învingători;
 Opozanţii liberului schimb: învinşi, demodaţi, ancoraţi
în trecut
• Acreditează aserţiunea “ceea ce nu mă omoară,
mă face mai puternic;
• Se bazează pe prea multe fundamente non-
economice.
 Continuare
10 limite ale teoriei liberului schimb
Ian Fletcher – AmericanEngineering Association
– Teoria comerţului liber se bazează pe abstractizări,
nu pe evidenţe empirice;
– Comerţul liber promite ceea ce nu poate genera;
– Foloseşte multe argumente “expirate”;
– Prevalează argumentele pe termen scurt în
detrimentul celor pe termen lung;
– S-a eşuat în tentativa de cuantificare a efectelor
promise;
– Sunt folosite comparaţii comentabile (chiar iraţionale
economic)
 Continuare
„Punctul de vedere - consemna Paul Krugman- conform
căruia comerţul liber este cea mai bună dintre toate
politicile posibile face parte din cazul mai general, al
laissez-faire-ului în economia de piaţă şi porneşte de la
premisa că pieţele sunt eficiente. Totuşi, atunci când
veniturile crescătoare de scară şi competiţia imperfectă
devin elemenete decisive în explicarea comerţului
internaţional, ne găsim într-o lume a optimului de gradul
doi în care intervenţia guvernamentală poate, în
principiu, să îmbunătăţească performanţele pieţei”.

Paul Krugman - „Is Free Trade Paseé?”(Philip King,

Internaţional Economics and Internaţional Economic
Policy, McGraw-Hill, Inc., 1995);
 Comerţ liber vs. Comerţ corect

Accepţiuni ale corectitudinii (Steven Suranovic-

George Washington Univ.)
Corectitudinea este distributivă;
Corectitudinea este nediscriminatorie;
“Regula de aur”
Reciprocitatea pozitivă;
Reciprocitatea negativă;
Corectitudinea prin autonomie;
Corectitudine pe fond de beneficii maxime.
 Protectionismul
Protecţionismul reprezintă ansamblul de măsuri de
origine etatistă care îşi propun limitarea, interzicerea,
controlul sau influenţarea fluxurilor comerciale
internaţionale. Este rezultatul unei capacităţi de
constrângere publică care interferează cu procesul de
schimb fondat pe libertatea de opţiune a celor direct
implicaţi în tranzacţie. Astfel, protecţionismul
promovează discriminarea în ce priveşte schimburile
realizate între rezidenţii unei ţări şi tranzacţiile realizate
de aceştia cu rezidenţii unei alte ţări. Practic, se poate
afirma că protecţionismul este echivalent cu un
„naţionalism reglementar”.

Pascal Salin - „Libre-échange et protectionnisme”,

Presses Universitaires de France, Paris, 1991.
Protecţionism moderat şi compatibil
conduitei comerciale multilaterale
Urmăreşte restricţionarea accesului produselor
străine pe piaţa internă la un nivel rezonabil
Foloseşte măsuri tarifare şi netarifare la
niveluri ce nu induc distorsiuni majore în
cadrul economiei
Uzează de intrumente compatibile conduitei
multilaterale
 Politică comercială strategică
Urmăreşte captarea rentelor create de o situaţie
comercială oligopolistă (statul practică politici ce
oferă avantaje de scară şi de gamă)
Trebuie să asigure firmelor naţionale o cotă
semnificativă din marja de profit creat pe piaţa
internaţională ca urmare a unor avantaje create prin
subvenţionare şi/sau protectie comercială
Condiţiile de reuşita a unei astfel de politici le
reprezintă
– Posibilitatea de a identifica sectoarele şi industriile de
interes
– Capacitatea de promovare a acestora
 Politici Autarhice
Reprezintă o stare de izolare economică, o
politică de orientare spre interior, prin
ignorarea voită a avantajelor ce decurg din
relaţiile economice internţionale.
Se manifestă prin tendinţa de a dezvolta cu
orice preţ anumite ramuri economice şi prin
folosirea unor măsuri drastice de stopare a
importurilor
Obiectivele politicii comerciale
Pe termen lung
Dezvoltarea echilibrată a economiei naţionale în
condiţiile unui anumit nivel de expunere faţă de
concurenţa externă
Pe termen mediu şi scurt
Redefinirea structurii exporturilor şi importurilor
Îmbunătăţirea orientării geografice a fluxurilor
comerciale
Redefinirea echilibrelor din balanţa comercială şi
balanţa de plăţi
Îmbunătăţirea raportului de schimb
Armonizarea structurilor economice productive
 Funcţii
Promovarea relaţiilor comerciale (economice)
externe – (stimularea exporturilor)
Protejarea economiei naţionale de concurenţa
externă – (reglementarea şi controlul
importurilor)
Realizarea unui echilibru dinamic în balanţele
comercială şi de plăţi – (concomitent cu
sporirea rezervei valutare a statului)
 Influenţe fizice şi sociale asupra protecţionismului
şi a mediului de afaceri

STIMULĂRI
ŢARA A ŢARA B
Factori politici şi legali;  Factori politici şi legali;
Valori culturale, atitudini şi Valori culturale, atitudini şi
convingeri; convingeri;
Forţe economice ; RESTRICŢII Forţe economice ;
Influenţe geografice Influenţe geografice

MEDIUL DE AFACERI AL COMPANIILOR

Ca răspuns la influenţele fizice şi sociale, guvernele adoptă măsuri

care stimulează sau restricţionează comerţul internaţional al
companiilor. Aceste măsuri afectează concurenţa prin potenţarea sau
diminuarea abilităţilor companiilor, precum şi a nevoilor acestora de a
concura pe plan internaţional.
 Trăsături ale protecţei economiei prin
intermediul măsurilor de P.C.
Reprezintă doar una dintre alternative
Foloseşte intrumjente specifice (tarifare,
netarifare, paratarifare)
Trebuie să fie în strânsă corelaţie ci viabilitatea
ramurii, sectorului sau companiilor
Trebuie să fie limitată în timp şi resurse
Generează costuri şi efecte negative pentru toţi
cei implicaţi (exp., imp., cons., guv.)
Trebuie să ţină cont de parteneriatul internaţional
Argumente care susţin oportunitatea folosirii
instrumentelor de politică comercială
Argumente micro şi mezoeconomice

– Argumentul apărării suveranităţii naţionale

– Argumentul industriilor incipiente (infant
industries)
– Argementul menţinerii locurilor de muncă
– Argmente ce derivă din teoria comerţului strategic
 Continuare
Argumente macroeconomice

– Programele nationale de dezvoltare economică

– Politicile industriale
– Presiunea grupurilor de interese (public choice
analysis)
 Alte tipuri de argumente
Protejarea unui sector traditional sau mod de
viaţă tradiţional
Egalizarea costurilor interne cu cele ale
concurenţilor externi
Creştrea încasărilor bugetare
Alocarea optimă a resurselor şi redistribuirea
veniturilor
Asigurarea echlibrului dinamic al balanţei
comerciale
Retorsiunea faţă de practicile neloiale
Argumentul raportului de schimb
Din analiză se pot desprinde următoarele
concluzii
Se poate observa inconsistenţa economică a tuturor
argumentelor;
Practic toate costurile protecţionismului sunt
suportate direct sau indirect de către consumatori;
Cauza influenţei exercitate de grupurile de presiune
protecţioniste rezidă în existenţa unui dezechilibru
structural între cei care beneficiază de pe urma
protecţiei şi cei care îi suportă costurile;
Întregul sistem de valori din societate este astfel
structurat încât interesele producătorilor se bucură de
mai mare receptivitate decât cele ale consumatorilor.
Noul protecţionism are ca obiective
Concentrarea activităţilor economice la nivel
regional nu la nivel global;
Accentuarea cat mai pronunţată a dependenţei
locale şi regionale;
Considerarea protecţiei mediului drept o
prioritate esenţială pe agenda forurilor
decizionale;
Considerarea îmbunătăţirii proceselor de
producţie şi a minimizării efectelor negative ca
obiective cel puţin la fel de importante ca şi
îmbunătăţirea produselor în sine;
 Continuare
Înţelegerea pe deplin a relaţiei producţie-consum;
Maximizarea diversităţii locale şi regionale, de la cultură
la floră şi faună;
Reducerea inegalităţilor atât din cadrul economiilor
naţionale cât şi în privinţa relaţiei dintre acestea;
Îmbunătăţirea democraţiei locale şi a controlului
procesului decizional în diverse probleme de natură
economică, în special asupra CTN şi a instituţiilor
internaţionale;
Oferirea posibilităţii ca toţi indivizii să-şi satisfacă nevoile
fundamentale;
Stabilirea unor standarde restrictive şi susţinerea
categoriilor care nu reuşesc să se supună condiţiilor
acestora.
Principalele grupuri ale căror interese sunt
lezate de protecţionism
Consumatorii,
Industriile care folosesc input-uri provenite din
import;
Comercianţii;
Exportatorii;
Companiile transnaţionale
 Cererea de protecţie
Se poate adresa unor paliere diferite ale procesului
decizional (protecţionism legislativ, executiv,
atitudinal)
Modalităţile de manifestare a cererii depind parţial de
palierul ales, reducându-se practic la vot şi lobby
Sectoarele cu cifră foarte mare de afaceri, dar puţin
importante ca voturi desfăşoară acţiuni de lobby
Sectoarele cu forţă de muncă numeroasă acţionează
sub incidenţa numărului de voturi pe care-l deţine
Sectoarele de mai mici dimensiuni se concentrează
asupra canalelor administrative
 Principalii purtători ai cererii de
protecţie
Companiile din sectoarele concurate de
importuri
Grupurile sindicale
Sectoarele intensive tehnologic
Grupurile ecologiste
Cererea de protecţie – fact.de influenţă
Starea economiei în ansamblu
Nivelul şomajului
Dimensiunile industriei
Sindicalizarea industriei
Localizarea regionala a sectorului
Productivitatea muncii
Intensitatea competiţiei externe
Subutilizarea forţei de muncă şi a capacităţilor de
producţie
Creşterea rapidă a importurilor
Nevoile de retehnologizare
 Elemente cu influenţă semnificativă
pentru obţinerea unei protecţii ridicate
Numărul de firme implicate în sectorul
respectiv
Gradul de concentrare şi ponderea în producţia
totală
Rata de creştere a producţiei şi a ocupării
forţei de muncă
Nivelul salariilor şi al calificării forţei de
muncă
Gradul de exportabilitate a produselor şi
coeficientul de penetrare a ISD în acel sector
 Oferta de protecţie
Furnizorii de protecţie sunt acei oficiali ce au
reponsabilităţi legate de elaborarea legislaţiei
protecţioniste, punerea în aplicare a acesteia şi negocierea
unor concesii cu alte guverne.
Pe palierul politic se regăsesc membrii legislativului,
vârfurile executivului, iar pe palierul administrativ
regăsim funcţionarii publici
Rolul primordial revine palierului politic, dar şi cel
administrativ poate dobândi o anumită autonomie
funcţională
Acordarea unor favoruri protecţioniste generează
suţinători dar şi opozanţi
Se ajunge uneori la “simularea” acordării protecţiei,
scopul fiind satisfacerea grupurilor de presiune şi nu
acordarea protecţiei
 Costurile protecţionismului
Diminuarea eficienţei cu care operează economia
protejată
Efectele redistributive în detrimentul utilizatorilor
produselor protejate
Costurile ridicate suportate de consumatori
Înrăutăţirea competitivităţii externe a unor sectoare
care folosesc input-uri importate
Creşterea preţurilor la anumite produse, în special la
cele cu elasticitate redusă a cererii
Preţurile majorate la unele produse reprezintă, de
fapt, reducerea veniturilor reale din economie
 Continuare
Riscul apariţiei unei adevărate spirale
protecţioniste
Forţarea alocării suboptimale a factorilor de
producţie
Reducerea ritmului de creştere economică prin
majorarea preţurilor pe piaţa internă şi prin
determinarea ramurilor interne să folosească
echipamente industriale mai puţin performante
Protecţionismul diminuează capacitatea de
absorţie a unor pieţe reducând oportunităţile
de export pentru o serie de companii.
Instrumentele politicii comerciale
Instrumente tarifare
Instrumente paratarifare
Instrumente netarifare
Măsuri promoţionale
Măsuri de stimulare a exporturilor
Politica în domeniul concurenţei
Menţinerea unui climat concurenţial funcţional
este o cerinţă fundamentală a economiei de
piaţă;
Concurenţa poate fi definită ca”preocuparea
pentru asigurarea funcţionării corecte a
regulilor jocului comercial atât din punct de
vedere al autorităţilor publice cât şi al
agenţilor economici şi al indivizilor”
Concurenţa este bagheta magică ce ordonează
folosirea optimă a resurselor, iar monopolul este
generatorul ineficienţei;
Starea de normalitate nu este concurenţa pură
şi perfectă ci concurenţa funcţională.
 Cont.
O politică în domeniul concurenţei este necesară
pentru că:
 Actorii privaţi şi autorităţile publice se comportă
deseori într-o manieră care imperfectează mediul
concurenţial;
 Companiile producătoare percep presiunile
concurenţiale drept mijloace care le limitează
libertatea de mişcare,
 Concurenţa generează incertitudine şi
comportament anticoncurenţial
 Firmele caută mijloace noi pentru a menţine şi spori
marja de profit iar pe calea aranjamentelor
comerciale şi a unor practici abuzive pot imperfecta
concurenţa.
 Obiectivele vizate
Creşterea bunăstării consumatorilor;
Protecţia consumatorilor,
Redistribuirea veniturilor;
Protejarea firmelor de dimensiuni mai mici
sau aflate la începutul activităţii,
Considerente regionale sau de natură socială,
Integrarea pieţelor.
 Tipuri de concurenţă
Directă vs.indirectă,
Corectă vs.incorectă,
Perfectă vs.imperfectă
 Structuri de piaţă

număr de firme care oferă produsul pe o

piaţă
una singură câteva multe

Produs omogen Monopol Oligopol Concurenţă

pur omogen perfectă

Produse diferenţiate Monopol Oligopol Concurenţă

pur diferenţiat monopolistică
multiprodus
 Întrebări
Poate exista într-o economie de piaţă, o altă cale mai bună
de promovare a intereselor consumatorilor decât
administrarea mediului concurenţial ?;
Pot fi protejaţi consumatorii în detrimentul mediului
concurenţial normal ?;
Pot fi acceptate acţiunile unor firme care încălcând dreptul
concurenţei argumentează că astfel protejează
consumatorii ?;
Dacă, într-un fel sau altul, a fost atenuat monopolul statului,
ar trebui acceptată dictatura unor firme pe o piaţă care
deţine o poziţie de monopol ?;
Are importanţă că poziţia dominantă este rezultatul unor
modalităţi eficiente şi raţionale prin care s-a menţinut şi
consolidat ?
 Politica vamală
Este o componetă a politicii comerciale a unui
stat, care cuprinde totalitatea reglementărilor
emise de autărităţile publice şi care vizează
intrarea şi ieşirea mărfurilor din teritoriul
vamal

Teritoriul vamal este spaţiul geografic în

cadrul căruia se aplică un anumit regim vamal
şi o anumită legislaţie vamală
 Continuare
Aplicarea regimului vamal presupune:

– Controlul bunurilor şi amijloacelor de transport, cu

ocazia trecerii graniţei vamale
– Îndeplinirea formalităţilor vamale
– Împunerea vamală şi plata creanţelor vamale
– Alte formalităţi specifice reglementate prin acte
normative.
 Instrumentele politicii vamale

Legile, codurile şi regulamentele vamale

Tarifele vamale

Taxele vamale
 Obiectivele sistemului vamal
Protejarea intereselor economice ale statului
Elaborarea de statistici adecvate cu privire la
activitatea de comerţ exterior
Punerea în aplicare a politicii fiscale a statului
Redefinirea activităţilor de export
 Impunerea vamală
Obiectul impunerii: bunurile ce fac obiectul
tranzacţiei
Nivelul impunerii: impozitul aferent unei unităţi
de impunere sub formă specifică sau ad-valorem
Declaraţia vamală în detaliu: documentul prin
care sunt furnizate informaţiile necesare realizării
obligaţiilor fiscale
Termenul de plată: momentul validării
declaraţiei vamale, care coincide cu liberul de
vamă, permiţând declarantului vamal să dispună
de bunurile ce fac obiectul declarării.
 Funcţiile impunerii vamale
Funţia fiscală

Funcţia protecţionistă

Funcţia de negociere
Argumente în favoarea protecţiei vamale
Divergenţa dintre costurile şi avantajele sociale
şi cele private
Protecţia tarifară susţine ramuri importante din
punct de vedere social, strategic sau economic
Sunt protejate locurile de muncă la nivel intern
Taxele vamale conduc la creşterea preţurilor,
reduc importurile, stimulează producţia internă,
ocuparea forţei de muncă şi creşterea veniturilor
producătorilor
Taxele vamale contribuie la diversificarea
structurii industriale
 Protecţia nominală
Vizează întreaga valoare a produsului supus
impunerii vamale
Nivelul său este dat de nivelul taxelor vamale
înscrise în tarif
Ca regulă generală, protecţia nominală este
direct proporţională cu gradul de prelucrare al
bunurilor importate.
 Protecţia efectivă
Vizează nivelul impunerii vamale asupra
valorii nou create încorporate în produs
Măsoară sporul de valoare adăugată în
condiţiile unor diferite niveluri ale taxelor
vamale
Se calculează după diferite formule
 Tariful vamal
Este un catalog care cuprinde nomenclatorul
produselor supuse impunerii vamale şi taxele
vamale aferente acestora.
Este instrumentul clasic de reglementare a
schimburilor comerciale externe, fiind permis de
normele multilaterale de conduită.
Principalele nomenclatoare de clasificare a
mărfurilor utilizate pe plan internaţional sunt:
– Standard International Trade Clasification
– Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles
– Sistemul Armonizat de Descriere şi Codificare a
Mărfurilor
Criterii de clasificare a mărfurilor în
tarifele vamale

Originea mărfurilor

Gradul de prelucrare

Combinaţie între cele două criterii

 Criterii de origine
Originea ≠ provenienţă;Ex: origine vegetală, animală
Originea produselor este esenţială pentru stabilirea
cuantumului taxelor vamale şi natura formalităţilor vamale
Menţionarea originii trebuie să figureze pe toate declaraţiile
vamale
De obicei un produs este considerat originar dintr-o ţară atunci
când este obţinut din materii prime, materiale şi componente
din acea ţară.
Dacă un produs este rezulatul unor intervenţii productive în
mai multe ţări, se consideră originar din ţara în care a suferit
ultima transformare substanţială.
Transformarea substanţială este determinată prin:
– Metoda saltului tarifar (schimbarea încadrării tarifare)
– Metoda valorii adăugate (bunul a suferit o transformare semnificativă
– 40-60% din valoarea produsului)
Reguli de incadrare tarifară conform
Sistemului Armonizat
Regula 1 – clasificarea mărfurilor este legal
determinată de termenii poziţiilor tarifare şi de
notele secţiunilor şi capitolelor
Exemple:
– Când există cel puţin 2% metal preţios într-un aliaj,
atunci acesta este considerat un aliaj din metale
preţioase
– Măslinele sunt cuprinsela categoria legume, deşi în
botanică sunt considerate fructe.
 Regula 2 –
2.a. Prima parte extinde sfera de cuprindere a poziţiilor tarifare
pentru a acoperi şi articolele incomplete sau nefinite cu
condiţia că acestea să cuprindă caracteristicile esenţiale ale
produsului complet sau finit; a doua parte clasează în aceeaşi
poziţie cu articolul montat, articolul complet prezentat în stare
demontată sau nemontată
2.b. extinde cuprinderea poziţiilor tarifare care menţionează o
singură materie determinată sau a produselor compuse dintr-o
materie determinată
Exemplu:
– Un container cu 500 biciclete demontate fără şei şi 700 de şei
ambalate separat vor fi încadrate ca 500 biciclete echipate
complet şi 200 de şei ca şi componente.
 Regula 3.
Enunţă principiile de clasificare a mărfurilor susceptibile a fi
încadrate la mai multe poziţii tarifare. Marfa va fi clasificată
la poziţia specifică. Bunurile compuse din mateii diferite se
încadrează după natura articolului care le conferă caracterul
esenţial. Dacă nu pot să fie încadrate după regulile subsidiare
amintite, încadrarea se va face la poziţia tarifară cu numărul
cel mai mare dintre cele care pot să fie luate în considerare.
Exemple: Ascuţitoare pe un suoport fantezie poate să fie
încadrată la:
Ascuţitori (articole de tăiat) poz. 82.14
Alte jucării – modele pentru divertisment poz. 95.03
Încadrarea se face după caracterul esenţial – articole de tăiat -
poz. 82.14
Un etui care cuprinde 10 pixuri de culori diferite (poz.96.08)
şi 10 creioane colorate (poz. 96.09). Se optează pentru poziţia
96.09.
 Regula 4.
Se aplică mărfurilor care în funcţie de
noutatea lor nu sunt reprezentate specific în
nici una dintre poziţiile S.A.
Exemplu: Momentul imediat ulterior apariţiei
DVD-urilor, acestea au fost încadrate prin
analogie cu alte produse care serveau aceluiaşi
scop deoarece nu exista o poziţie specifică
unde să fie încadrate.
 Regula 5
Reglementează clasarea cutiilor şi a huselor prezentate
împreună cu mărfurile cărora le sunt destinate precum
şi a ambalajelor care conţin mărfuri. Această regulă nu
se aplică atunci când materialele de împachetat sunt
evident susceptibile utilizării repetate. Ele vor fi
clasificate la iniţiativa fiecărei ţări.
Exemplu: Berea îmbuteliată în sticle şi lăzi returnabile
– Berea – poz. 22.03
– Sticlele – poz. 70.10
– Lada – poz. diferite în funcţie de material (de obicei la rticole
din mase plastice)
 Regula 6.
Prevede încadrarea produselor în subpoziţiile
unei poziţii tarifare, element care se determină
prin respectarea prevederilor acelor subpoziţii
şi a notelor de subpoziţii cu care se află în
relaţie şi, bligatoriu cu respectarea regulilor
anterioare
 Teritoriul vamal
Forme de extindere:
– Zona de liber schimb
– Uniunea vamală
– Piaţa comună
– Uniunea economică
– Uniunea economică şi monetară ...
Efecte ale extinderii teritoriului vamal
Crearea de comerţ
– Internă
– Externă

Deturnarea de comerţ
Efecte statice ale extinderii teritoriului
vamal
Atât crearea, cât şi deturnarea de comerţ generează
câştiguri pentru participanţi
Deturnarea de comerţ este preferabilă creării de
comerţ, pentru ţara care acordă preferinţe comerciale
atunci când nu implică sacrificarea unei unor sectoare
interne
Atât crearea cât şi deturnarea de comerţ pot conduce
la creşterea eficienţei economice ca urmare a
efectelor pozitive ale economiei de scară.
 Efecte dinamice ale extinderii
teritoriului vamal
Economia de scară este stimulată prin creşterea
dimensiunilor pieţei atât pentru sectoarele productive,
cât şi pentru fiecare economie în parte care se situa
sub optimul productiv înaintea apariţiei grupării
integraţioniste
Apare şi se amplifică efectul de polarizare
Apar influenţe asupra volumului şi localizării
investiţiilor
Apar efecte pozitive asupra eficienţei economice
 Forme de restrângere a teritoriului
vamal
Zonele libere
Zonele economice speciale
Perimetre libere (porturi, aeroporturi)
Antrepozite vamale
– Reale şi nominale
– Industriale şi de stocaj
 Tipuri de regimuri comerciale
Definitive:
– Exportul
– Importul
– Introducerea sau scoaterea din ţară abunurilor de către
noncomercianţi
Regimuri suspensive:
– Tranzitul
– Antrepozitarea vamală
– Perfecţionarea activă
– Transformarea mărfurilor sub control vamal
– Admiterea temporară a mărfurilor
– Perfectionarea pasivă a mărfurilor
 Valoarea vamală este:
Bază de calcul pentru drepturile vamale
Măsură de control a fluxurilor comerciale
Instrument de negociere internaţională
Instrument prin intermediul căruia se
realizează o statistică eficientă de comerţ
exterior
Instrument care permite efectuare calculelor de
eficientă în cadrul schimburilor comerciale
internaţionale.
 Operaţiuni prealabile vămuirii
Prezentarea la birourile vamale de frontieră
sau interne a mijloacelor de transport, a
mărfurilor şi adocumentelor însoţitoare
Controlul vamal al mărfurilor şi mijloacelor de
transport
Depunerea declaraţiei vamale şi instituirea
depozitului temporar necesar
 Tipologia taxelor vamale
După obiectul impunerii
De import
De export
De tranzit
 După scopul impunerii
Protecţioniste
Fiscale
 După modul de percepere sau de aplicare
Ad-valorem
Specifice
Mixte
 După modul de fixare sau de stabilire
 Autonome
 Convenţionale
 Preferenţiale
 De retorsiune (antidumping si compensatorii)
Tipuri de efecte ale aplicării taxelor
vamale
Efecte de producţie;
Efecte de consum;
Efecte de bunăstare;
Efecte asupra raportului de schimb;
Efecte asupra balanţelor comercială şi de plăţi