Starea de start

Victor Cornel PETCU

Starea de start
 Definirea notiunii
 Factori endogeni
 Factori exogeni
 Mecanismul fiziologic al starii de start
 Indicii fiziologici ai starii de start
 Caracteristicile fiziologice si biochimice ale
starii de start

2
Definirea notiunii
 Inca inainte de debutul efortului functiile
organismului sunt orientate spre efort; astfel, in
momentul inceperii efortului parametrii functionali au
nivel mai crescut fata de repaus.
 Majoritatea sportivilor in repaus in preajma
concursurilor, competitiilor sau chiar inainte de
inceperea antrenamentelor, manifesta un nivel
functional crescut al principalelor aparate si sisteme
ale organismului (cardiovascular, respirator, nervos,
endocrin, etc.) si care reprezinta reactia
organismului la stresul indus de confruntarea cu
efortul ce va urma.
3
Definirea notiunii (cont’d)
Sub denumire de stare de start trebuie
sa se inteleaga acea stare speciala
precompetitionala a organismului in care
activitatea tuturor organelor, aparatelor si
sistemelor interesate in activitatea ce se va
efectua, au parametrii functionali cu valori
crescute realizand un nivel functional de
plecare, ridicat.

4
Starea de start
 Definirea notiunii “stare de start”
 Factori endogeni
 Factori exogeni
 Mecanismul fiziologic al starii de start
 Indicii fiziologici ai starii de start
 Caracteristicile fiziologice si biochimice ale
starii de start

5
Factori endogeni

 Factori privind personalitatea

 Starea de antrenament si experienta
personala
 Motivatia

6
Factori privind personalitatea
Sunt dependenti de tipul de sistem nervos al
sportivului si fac posibila diferentierea a doua
tipuri :
 sportivi stabili in competitii si
 labili.
Nivelurile diferite de incredere in propriile
forte, de vointa, rigoare cu sine, dorinta de
risc au o influenta evidenta asupra
nervozitatii sportivilor in competitii.
7
Starea de antrenament si
experienta personala
 Influenteaza modificari fiziologice ale starii de start;
 Sportivii bine antrenati si in forma sportiva au
indicatorii fiziologici la un nivel de plecare mai ridicat
si manifesta o dispozitie optima pentru performanta,
comparativ cu cei ce simt ca nu sunt in forma si
tradeaza o nervozitate exagerata.
 Sportivii bine pregatiti si in forma sportiva care mai
au si o lunga experienta de concurs, vor manifesta o
dispozitie optima pentru performanta, incredere in
rezultatul scontat, comparativa cu cei ce nu se simt
in forma, nu s-au confruntat cu adversari si care
manifesta nervozitate sau anxietate, frica de
concurs.
8
Motivatia
 Tipul de competitie, semnificatia sa pot influenta
diferit starea de start.
 Competitiile pregatite cu mult timp inainte si care au
o mare semnificatie subiectiva conduc, in general, la
stari precompetitive favorizante performantei, dar nu
inseamna ca nu pot determina si stari negative.
 Multi sportivi ating performante foarte inalte in
competitii considerate de ei ca putin importante, iar
altii nu ating starea de start optima decat in
competitii mari, unde si rezultatele lor sunt pe
masura.

9
Starea de start
 Definirea notiunii “stare de start”
 Factori endogeni
 Factori exogeni
 Mecanismul fiziologic al starii de start
 Indicii fiziologici ai starii de start
 Caracteristicile fiziologice si biochimice ale
starii de start

10
Factori exogeni
 Valoarea adversarului
 Dificultatea efortului
 Atitudinea spectatorilor
 Ora, locul si durata competitiei
 Frecventa competitiilor
 Factorii climatici
 Tipul de incalzire

11
Valoarea adversarului
 Constituie o cauza a instalarii anumitor modificari
optime sau din contra, dezavantajoase
performantei.
 Un adversar in fata caruia sportivul a pierdut, poate
reprezenta cauza unui comportament apatic sau din
contra, febra de start, dupa cum adversarul
necunoscut si greu de evaluat poate declansa
starea de start negativa. Chiar sportivii cu sistem
nervos echilibrat pot avea manifestari exagerate
cand au frica de adversar si abrodeaza cu
neincredere concursul.

12
Dificultatea efortului
 Cu cat este mai mare dificultatea efortului si
amploarea modificarilor fiziologice este mai mare.
 In ceea ce priveste durata efortului ce urmeaza, cu
cat acesta este mai mare si manifestarile starii de
start apar mai precoce
 Exemplu: Frecventa cardiaca inainte de incalzire la
alergatorii de 400m este in medie de 96±10;
alergatorii de 10.000m prezinta Fc 80±6;
in schimb la maratonisti, cresterea unor indicatori
fiziologici cardiovasculari apare chiar cu 2 zile
inainte de concurs.

13
Atitudinea spectatorilor
 Poate constitui un factor mobilizator sau
negativ, in ceea ce priveste starea
precompetitiva ce se instaleaza.
 Unii sportivi au nevoie de specatori pentru
atingerea unei stari de start optime, in timp ce
altii manifesta apatie sau febra de start in
prezenta spectatorilor.

14
Ora, locul si durata competitiei
 Pot declansa stari precompetitive negative (daca
echipa sau sportivul a realizat altadata performante
slabe intr-un loc si la o ora si invers, un succes pe
stadionul respectiv, creeaza stari fiziologice optime).
 Durata intrarii in competitii, cand aceasta se
prelungeste, produce surmenaj psihic cu stare de
start negativa.
 Cu toate acestea, unii concurenti la olimpiade, desi
intra in competitie numai la sfarsitul jocurilor, poseda
o capacitate de rezistenta deosebita in ciuda
incarcaturii psihice crescuta si de lunga durata.

15
Frecventa competitiilor
Competitiile prea dese conduc la diminuarea
investitiei motivationale si astfel produce efecte
negative asupra starii de start.

Factorii climatici
Conditiile climaterice diferite pot influenta
expresia starii de start.

16
Tipul de incalzire
 Incalzirea specifica fiecarei discipline joaca un rol
important in orientarea modificarilor fiziologice, in
functie de starea de excitatie sau de inhibitie care
domina activitatea nervoasa a sportivului.
 Exemplu: Experimente pe gimnaste care faceau o
stare de start tip “febra de start” au aratat ca o
incalzire prelungita instala o stare de dispozitie
pentru performanta caracteristica formei optime gata
de lupta, iar sportivii cu “apatie de start”, printr-o
incalzire scurta si intensa, se regaseau intr-o stare
de buna dispozitie pentru performanta.
 Acest experiment demonstreaza ca starea de start
poate fi dirijata astfel incat sa instaleze o activare a
marilor functiuni optimala, favorizanta performantei.

17
Starea de start
 Definirea notiunii “stare de start”
 Factori endogeni
 Factori exogeni
 Mecanismul fiziologic al starii de start
 Indicii fiziologici ai starii de start
 Caracteristicile fiziologice si biochimice ale
starii de start

18
Mecanismul fiziologic al starii
de start
Pe fondul unei anticipari mentale si a
actualizarii derularii competitiei, tonusul
centrilor motori creste si in paralel se
amplifica si tonusul centrilor vegetativi, care
comanda o activitate crescuta a organelor
interne. Astfel se creeaza conditii necesare
ca performanta fizica sa poata fi efectuata
chiar de la inceputul efortului cu eficienta
maxima.

19
Mecanismul fiziologic al starii
de start (cont’d)
 Intensitatea si forma pe care o imbraca modificarile
caracteristice starii de start prezinta mari diferente
individuale cauzate in primul rand de tipul de
activitate nervoasa in care intensitatea, echilibrul si
mobilitatea proceselor corticale fundamentale
(excitatia si inhibitia ) determina manifestarea
periferica a functiilor integrative.
 Fenomenele caracteristice starii de start evidentiate
de comportarea indicilor fiziologici, pot fi optime
pentru performanta sau dezavantajoase

20
Starea de start
 Definirea notiunii “stare de start”
 Factori endogeni
 Factori exogeni
 Mecanismul fiziologic al starii de start
 Indicii fiziologici ai starii de start
 Caracteristicile fiziologice si biochimice ale
starii de start

21
Indicii fiziologici ai starii de
start
 Indicii subiectivi: senzatia de frica,
neliniste, anxietate, uneori somnolenta.
 Indicii obiectivi: accelerarea frecventei
cardiace, cresterea tensiunii arteriale,
marirea amplitudinii miscarilor
respiratorii, cresterea consumului de
oxigen, usoare tremuraturi, transpiratie,
cresterea tonusului muscular, scaderea
indicelui aflat pe EEG, cresterea
reactivitatii neuromusculare.

22
 Indicii fiziologici ai starii de start(cont’d)
 Aceste intensificari ale functiilor vitale interesate in efort se
doresc, in principal, cresterii excitabilitatii corticale; focarele de
excitatie corticala din zonele motorii prin conexiuni cu zona de
comanda a actelor vegetative, ajung sa le mobilizeze si pe
acestea si astfel comenzile motorii spre efectori coexista cu
cele vegetative cu traseu spre hipotalamusul posterior al carui
efect ergotrop, mobilizator, este cunoscut.
 Este deosebit de importanta si experienta personala prealabila
a sportivului, inregistrata pe calea primului sistem de semna-
lizare, ca si pe celui de al doilea sistem de semnalizare si care
se constitue in excitanti conditionali care se asociaza de fiecare
data cu excitantul neconditionat – efortul.
 In felul acesta numai vederea stadionului, atmosfera de
concurs poate declansa pe cale reflex conditionata inten-
sificarea functiilor vegetative si a mecanismelor fiziologice
interesate in buna desfasurare a efortului.
23
Starea de start
 Definirea notiunii “stare de start”
 Factori endogeni
 Factori exogeni
 Mecanismul fiziologic al starii de start
 Indicii fiziologici ai starii de start
 Caracteristicile fiziologice si biochimice
ale starii de start

24
 Caracteristicile fiziologice si
biochimice ale starii de start
 Secretie crescuta de catecolamine (adrenalina si
noradrenalina) - cand dominant este efortul fizic
muscular creste proportia de noradrenalina, in
timp ce in efort cu componenta mare psihica
creste proportia de adrenalina.
 Sectretia crescuta de glucocorticoizi care vor
intensifica in efortul ce se va desfasura,
procesele de sinteza si refacere a substratului
glucidic. In timp ce catecolaminele au efect
catabolizant, glucocorticoizi si ACTH-ul hipofizar
au efect anabolizant refacand depozitele de
glicogen muscular si hepatic pe care
catecolaminele le mobilizeaza in efort.

25
 Caracteristicile fiziologice si
biochimice ale starii de start (cont’d)
 Cresterea frecventei si debitului cardiac;
 Cresterea tensiunii arteriale prin intensificarea
activitatii cordului care trebuie sa invinga
rezistenta vaselor de sange, care nu sunt inca
dilatate, caci efortul nu a inceput;
 Cresterea frecventei respiratorii, volumului
curent si a debitului ventilator;
 Cresterea tonusului muscular si a sensibilitatii
proprioceptorilor musculo-articulari.

26