SISTEMUL NERVOS

Sistemul nervos functioneaza ca un computer : - primeste permanent informatii din mediul intern/ex- tern, - analizeaza informatiile primite, - elaboreaza cele mai adecvate rspunsuri. n funcie de mediul din care primete informaiile i de modalitile de rspuns, SN se clasific n : Sistemul nervos somatic (al vieii de relaie). primete - informaii extero / proprioceptive ( receptorii cutanai i musculo-articulari) - informaii senzoriale (vizuale, auditive, gustative, olfactive sau de echilibru). este controlat voluntar . organe efectoare: musculatura striat. Sistemul nervos vegetativ. primete informaii interoceptive de la *osmoreceptori, *baroreceptori , *chemoreceptori din structura diverselor esuturi sau organe. nu este controlat voluntar. organele efectoare : *aparatul cardiovascular, *celulele glandulare endocrine sau exocrine, *musculatura neted din structura organelor interne i vaselor sanguine. Dpdv morfologic i funcional, sistemul nervos somatic i vegetativ prezint dou componente: 1. sistemul nervos central *mduva spinrii, *trunchiul cerebral, *cerebelul, *diencefalul ,*emisferele cerebrale ; sunt prelucrate informaiile din mediul intern i extern , sunt elaborate rspunsurile efectorii adecvate.

2. sistemul nervos periferic *nervii i *ganglionii nervoi conectai cu nevraxul au rolul de a conduce influxul nervos de la organele receptoare la nevrax sau de la acesta la organele efectoare. Histogeneza sistemului nervos. Sistemul nervos central se dezvolt din ectodermul neural (situat pe faa dorsal a discului embrionar, de o parte i de alta a liniei mediane).

n sptmna a treia de via intrauterin, prin multiplicarea celulelor din aceast zon, se produce o ngroare a ectodermului placa neural = structur stratificat. Zonele de jonciune ntre placa neural - ectoderm = = jonciuni neuroectodermale, din care se vor dezvolta apoi crestele neurale. a. Substana cenuie este dispus sub form de : coloane mduva spinrii; insule trunchiul cerebral , diencefalul; strat continuu la suprafaa emisferelor cerebrale i cerebeloase. Dpdv structural substana cenuie este format din: - corpi neuronali, - dendrite, - poriunea iniial nemielinizat a axonilor, - celule nevroglice, - o bogat reea de vase sanguine capilare - permite desfurarea unui metabolism oxidativ intens, specific neuronilor. Celulele nervoase prezint prelungiri multiple care se conecteaz ntre ele prin sinapse. Zona din substana cenuie dispus ntre corpii neuronali, celulele gliale i capilarele sanguine = neuropil format dintr-o reea plexiform de prelungiri i sinapse.

b. Substana alb format din: axoni mielinizai dispui paralel, grupai n fascicule/ /cordoane; celule gliale ( oligodendroglii) dispuse ntre axoni rol : formarea tecilor de mielin din jurul axonilor;

 reea capilar mai srac rolul substanei albe este de a conduce influxul nervos, activitate care necesit un consum mai mic de energie. MDUVA SPINRII Aezat n canalul vertebral aspect de cilindru turtit uor n sens antero-posterior. Adult: L = 43-45 cm, trans. = 10-13 cm, ant.-post. = 8-9 mm. Se ntinde : gaura occipitala vertebra L2 , unde se termin sub form de con = conul medular. n regiunea cervico-dorsal: ntre vertebrele C6-T2 umfltura brahial ies trunchiurile nervilor spinali care inerveaz membrele superioare. In regiunea toracal inferioar : vertebrele T9-T12 umfltura lombar ies trunchiurile nervilor spinali care inerveaz membrele inferioare. !!! Dezvoltarea mai accentuat a mduvei spinrii n aceste regiuni se datoreaz funciilor complexe ale membrelor superioare i inferioare.

Macroscopic, mduva spinrii prezint: fisura median anterioar; anul median posterior; dou anuri colaterale anterioare, dispuse simetric de-o parte i de alta a planului median, locurile de emergen a rdcinilor anterioare ale nervilor spinali; dou anuri colaterale posterioare, dispuse de-o parte i de alta a anului median posterior locul de ptrundere al rdcinilor posterioare ale nervilor spinali n mduv. Mduva spinrii este format din substana cenuie i substana alb. a. Substana cenuie : dispus n zona central nconjurat de substana alb. n seciune longitudinal - substana cenuie coloana nentrerupta pe toat lungimea mduvei. n seciune transversal - substana cenuie dispus caracteristic, simetric fa de planul median litera H, dou semilune unite ntre ele printr-o band de substan cenuie, denumit comisura cenuie.

Comisura cenuie este strbtut pe toat lungimea ei de canalul ependimar se continu la nivelul encefalului cu sistemul cavitilor ventriculare ale acestuia naintare n vrst, lumenul canalului ependimar se reduce treptat i chiar se obstrueaz fiind nlocuit de celule nevroglice.

Fiecare jumtate simetric de substan cenuie prezint: un corn anterior - mai scurt dar cu transvers mai mare. Conine neuronii motori mari, ai cror axoni rdcina anterioar a nervului spinal. un corn posterior - mai ngust i mai lung. Conine neuroni senzitivi sau de asociatie mai mici, ovalari. un corn lateral (intermedio-lateral) mai evident la nivelul mduvei dorso-lombare ntre C7L2, dispus ntre baza cornului anterior i baza cornului posterior. Conine neuroni vegetativi de talie mic, sferici, fuziformi sau ovalari sunt neuronii vegetativi preganglionari simpatici ( n regiunea cervico-dorsal a mduvei) sau parasimpatici ( n regiunea sacrat a mduvei). substana reticulat medular (Deiters) alctuit din insule mici de substan cenuie separate de fine fibre nervoase mielinizate, dispus n unghiul dintre cornul posterior i cornul lateral. Dpdv histologic substana cenuie conine: - neuroni, - nevroglii, - fibre nervoase amielinice (prelungirile dendritice sau axonale ale neuronilor), - capilare sanguine, - o cantitate redus de esut conjunctiv perivascular.

n coarnele anterioare se gsesc mai multe tipuri de neuroni: neuroni alfa - cei mai numeroi denumii i neuroni radiculari : axonul lor trece n substana alb, primete teaca de mielin i intr n constituirea rdcinii anterioare a nervilor spinali. - sunt neuroni stelai, multipolari, de dimensiuni mari dendritele lor sunt ramificate, numeroase i fac sinaps cu *axonii neuronilor cilor piramidale i extrapiramidale sau *cu axonii unor neuroni senzitivi din coarnele posterioare sau chiar din ganglionii spinali. Inerveaz motor fibrele musculare striate scheletice.

neuroni gamma sunt neuroni multipolari, de dimensiuni mici, cu forme variate. Inerveaz motor fibrele musculare din interiorul fusurilor neuromusculare. Particip la meninerea tonusului musculaturii striate i la iniierea contraciei musculare.

n coarnele posterioare se gsesc: neuroni senzitivi - polimorfi: ovalari, fuziformi, de dimensiuni variabile, dispui n mai multe straturi incomplt delimitate ntre ele (stratul lui Rolando, zona lui Clarke etc.). Dendritele - realizeaz sinapse n cornul posterior cu axonii neuronilor pseudounipolari din ganglionii spinali; Axonul - trece n substana alb, intrnd n constituia unor tracturi ascendente. neuroni de asociaie fac legtura ntre neuronii senzitivi i cei motori din coarnele anterioare de la acelai nivel sau de la alte nivele ale nevraxului.

n coarnele laterale se gsesc neuroni vegetativi: Viscerosenzitivi - n 1/2 posterioar, visceromotori preganglionari - n 1/2 anterioar. Sunt neuroni ovalari sau fuziformi.

Fac sinaps prin dendritele lor cu axonii neuronilor viscerosenzitivi din ganglionii vegetativi. Axonul lor se altur fibrelor somatomotorii din rdcinile anterioare, formnd fibrele preganglionare se opresc n - ganglionii simpatici paravertebrali - ganglionii parasimpatici pelvini.

n toat substana cenuie se gsesc numeroi neuroni de asociaie stabilesc conexiuni ntre neuronii senzitivi i motori.

Neuronii prezeni n structura substanei cenuii a mduvei spinrii sunt , n marea lor majoritate, neuroni multipolari. Dup lungimea axonului se deosebesc dou categorii de neuroni: neuroni cu axon scurt (tip Golgi II) care nu prsesc substana cenuie a mduvei spinrii funcie de asociaie, fac conexiuni cu ali neuroni din substana cenuie de la acelai nivel sau de la alte nivele;

 neuroni cu axon lung (tip Golgi I) al cror axon trece n substana alb a mduvei spinrii i cel mai adesea depete structura acesteia. Din categoria neuronilor cu axon lung fac parte : - neuronii radiculari localizai n coarnele anterioare i n 1/2 anterioar a cornului lateral (neuroni motori somatici i vegetativi) al cror axon primete teac de mielin i intr n structura rdcinii anterioare a nervului spinal. - neuronii cordonali situai n cornul posterior i n 1/2 posterioar a cornului lateral (neuroni senzitivi somatici i vegetativi) al cror axon trece n substana alb a mduvei spinrii i intr n structura tracturilor ascendente homolaterale (de aceeai parte) sau heterolaterale (de partea opus).

Dpdv funcional neuronii mduvei spinrii se clasific n : neuroni senzitivi (somato- i viscero-senzitivi); neuroni motori (somato- i viscero-motori); neuroni de asociaie.

Prelungirile neuronale (dendrite i axoni) prezente n substana cenuie sunt lipsite de teac de mielin i realizeaz neuropilul. Canalul ependimar este bine dezvoltat la nou-nscut i copilul mic strbate aproape toat lungimea mduvei spinrii pe mijlocul comisurii cenuii.

Este tapetat de un epiteliu unistratificat cilindric = format din celule nevroglice (nevroglia epitelial) formeaz o structur membranar ce separ lichidul cefalorahidian -- esutul nervos al mduvei. Aspectul macroscopic i microscopic al mduvei spinrii este diferit de la o regiune anatomic la alta: n regiunea cervical i regiunea lombo-sacrat sunt mai dezvoltate coarnele anterioare datorit inervaiei motorii a membrelor, n regiunea toracal dezvoltarea acestora este mult mai redus.

b. Substana alb a mduvei spinrii se dispune la exteriorul substanei cenuii i este organizat n trei perechi de cordoane: cordoanele anterioare delimitate ntre ele de linia planului sagital ce trece prin fisura median anterioar, iar lateral de rdcinile anterioare ale nervilor spinali; cordoanele laterale delimitate de rdcinile anterioare i posterioare ale nervilor spinali; cordoanele posterioare dispuse ntre rdcinile dorsale ale nervilor spinali i anul median posterior se continu n profunzimea mduvei cu un rafeu nevroglic median pn la substana cenuie din comisura cenuie. Substana alb medular este format din fibre nervoase cu mielin grupate n fascicule => fibrele sunt - endogene(de origine medular) - exogene (au origine extramedular).

Fibrele endogene sunt reprezentate de axoni care au pericarionul situat n substana cenuie a mduvei spinrii la diferite nivele metamerice. Aceste fibre pot fi - fibre scurte, - fibre lungi. Fibrele endogene scurte = fibre spino-spinale iau natere n mduva spinrii i merg pn la un anumit etaj medular unde fac sinaps cu ali neuroni. Aceste fibre sunt prezente n toate cordoanele medulare i formeaz fasciculul fundamental. Fibrele endogene lungi au pericarionul situat n coarnele dorsale ale mduvei, iar axonul mielinizat trece n cordonul lateral sau anterior i ajunge la nivelul talamusului, cerebelului sau trunchiului cerebral. Fibrele endogene lungi formeaz principalele fascicule senzitive, ascendente: - fasciculul spino-talamic lateral situat n cordonul lateral, care conduce sensibilitatea termic i dureroas; - fasciculul spino-talamic anterior situat n cordonul anterior, care conduce sensibilitatea tactil grosier; - fasciculul spino-cerebelos direct (Flechsing), spino-cerebelos ncruciat (Gowers) situate n cordoanele laterale, care conduc sensibilitatea proprioceptiv incontient.

Fibrele exogene sunt reprezentate de axoni mielinizai care au pericarionul situat n afara mduvei spinrii. Dup traiectul lor aceste fibre se clasific n : - fibre ascendente,

 fibre descendente. Fibrele exogene ascendente au pericarionul situat n ganglionul spinal. Axonul lor intr pe calea rdcinii posterioare n mduv, direct n cordonul posterior, de unde urc spre bulb formnd fasciculele spino-bulbare (Goll i Burdach) fascicule senzitive i conduc sensibilitatea tactil fin sau epicritic i sensibilitatea proprioceptiv contient. Fibrele exogene descendente au originea n etajele superioare ale SNC( scoara cerebral, mezencefal, punte, bulb, cerebel). Cele mai voluminoase tracturi descendente sunt reprezentate de : - cile piramidale, - caile extrapiramidale => controleaz motilitatea voluntar i involuntar.

Cile piramidale = ci cortico-spinale au pericarionul situat n scoara cerebral, n neocortexul motor. n traiectul lor descendent, de la nivelul scoarei cerebrale pan la mduv, strbat pedunculii cerebrali, puntea i bulbul rahidian, trecnd prin piramidele bulbare la nivelul piramidelor bulbare : - unele fibre (cele mediane) se ncrucieaz formnd decusaia piramidal, - altele (cele laterale) trec prin piramidele bulbare fr a se ncrucia .

=> la nivelul mduvei se gsesc cte dou fascicule piramidale dispuse simetric fa de planul median: a. fasciculele piramidale directe situate n cordoanele anterioare; b. fasciculele piramidale ncruciate situate n cordoanele laterale. Cile extrapiramidale au pericarionii situai att n scoara cerebral ct i n diveri nuclei din mezencefal, punte, bulb, cerebel.

Aceste ci sunt reprezentate de fascicule mai puin voluminoase fa de cile piramidale.

Principalele ci extrapiramidale sunt: - fasciculul tecto-spinal,

-fasciculul rubro-spinal - fasciculul nigro-spinal, - fasciculul olivo-spinal, - fasciculul vestibulo-spinal, - fasciculul reticulo-spinal etc. Fasciculele descendente, att cele piramidale ct i cele extrapiramidale , fac sinaps cu neuronii motori din coarnele anterioare ale mduvei spinrii. Substana reticulat a mduvei spinrii este format din insule neuronale dispuse ntre cornul posterior i cornul lateral i n jurul canalului ependimar. Funciile mduvei spinrii: 1. funcia de conducere prin - tracturile ascendente( sunt conduse spre etajele superioare ale SNC sensibilitatea exter- interoi proprioceptiv) , - tracturile descendente (conduc motilitatea voluntar, involuntar si menin tonusul muscular);

2. funcia de centru reflex, relizat prin diverse grupri neuronale.

La nivelul mduvei spinrii se nchid dou tipuri de arcuri reflexe: - somatice - vegetative, care au ca substrat morfologic un arc refelex.

Arcul reflex somatic prezint doi sau mai muli neuroni, astfel c exist dou tipuri de reflexe: 1. - reflexe monosinaptice (reflexele osteotendinoase) 2. - reflexe polisinaptice (cele mai numeroase reflexe cu funcie de aprare i adaptare). Primul neuron (protoneuronul, neuronul senzitiv) al reflexului somatic se gsete n ganglionul spinal, situat pe rdcina posterioar a nervului spinal.

- dendrita conectat cu receptorii din piele, muchi, tendoane, - axonul ptrunde n substana cenuie a mduvei. Reflexele monosinaptice axonul face sinaps direct cu neuronul motor din cornul anterior de aceeai parte. Axonul se distribuie musculaturii scheletice homolaterale arcul reflex este format din: - neuronul senzitiv situat n ganglionul spinal i - neuronul motor situat n cornul anterior. Reflexele somatice polisinaptice - ntre axonul neuronului senzitiv i neuronul motor, n substana cenuie a mduvei spinrii, se interpun unul sau mai muli neuroni de asociaie, care au fie rol excitator, fie rol inhibitor, fie fac sinaps i cu alte circuite neuronale care fac ca excitaia , n funcie de intensitatea ei , s difuzeze i s antreneze i alte reflexe somatice sau chiar vegetative. Arcul reflex vegetativ are protoneuronul un neuron senzitiv pseudounipolar, situat n ganglionul spinal intre protoneuron i centrul reflexului vegetativ (situat n cornul lateral) se pot interpune unul sau mai muli neuroni intercalari. Eferena vegetativ, spre deosebire de cea somatic, este format din doi neuroni: - neuronul preganglionar situat n coarnele laterale ale mduvei spinrii; - neuronul postganglionar situat ntr-un ganglion vegetativ ( ganglionii simpatici paravertebrali, ganglionii previscerali, ganglionii intramurali). La nivelul mduvei se nchid o serie de reflexe vegetative simpatice i parasimpatice (sudorale, cardio-acceleratoare, pupilo-dilatatoare, miciune, defecaie, sexuale).

EMISFERELE CEREBRALE Reprezint cel mai dezvoltat segment al SNC peste 80% din volumul cutiei craniene.

La nivelul emisferelor cerebrale exist dou tipuri de substan nervoas: substana cenuie format din - cortexul cerebral (grosime 3-5 mm) dispus la suprafaa emisferelor cerebrale , - corpii striai dispui la baza emisferelor cerebrale.

 substana alb aflat la interiorul emisferelor cerebrale, format din fibre nervoase mielinice care vin sau pleac de la scoara cerbral sau fac legtura ntre diferite zone ale emisferelor cerebrale.

A. Substana cenuie Scoara cerebral conine cea mai mare concentrare de neuroni (14-26 miliarde de neuroni) i sinapse. Suprafaa total a cortexului cerebral : 1924 cm ptrai. Scoara cerebral nu are o structur identic pe toat ntinderea sa dpdv structural, funcional, filogenetic, la nivelul scoarei cerebrale exist dou zone: paleocortexul sau allocortexul = zona cea mai veche dpdv filogenetic reprezint 1/12 din suprafaa scoarei cerebrale are o structur celular format doar din dou straturi neuronale i se gsete situat n zona hipocampului; neocortexul sau izocortexul, zona cea mai ntins ( ocup 11/12 din suprafaa scoarei cerebrale) i cea mai complex dpdv structural. Este format din ase straturi de neuroni.

Neuronii scoarei cerebrale au forme i dimensiuni variabile. Exist urmtoarele tipuri de neuroni: 1. - neuroni piramidali, 2. - neuroni granulari, 3. - neuroni orizontali, 4. - neuroni polimorfi. 1. Neuronii piramidali celulele caracteristice scoarei cerebrale; pe seciunile histologice aceste celule au form triunghiular cu : - vrful spre suprafaa cortexului cerebral, - baza spre substana alb a emisferei cerebrale. Axul lor este perpendicular pe suprafaa cortical; dimensiunile neuronilor piramidali variaz de la

5 - 100 microni.

Cei mai mari neuroni piramidali = celulele lui Betz n cortexul motor din girusul precentral al lobului frontal.

Neuronii piramidali = neuroni multipolari : - dendrite numeroase pornesc din colurile sau de pe feele laterale ale piramidei; fac conexiuni n plan orizontal cu alte celule piramidale sau ali neuroni.

- o dendrit mai voluminoas pornete din vrful piramidei ajunge pn la suprafaa cortexului; in traiectul su ascendent face sinaps cu neuronii din straturile supraiacente.

- axonul lor coboar spre substana alb i d numeroase colaterale destinate celulelor piramidale nvecinate. Ali neuroni piramidali (n stratul IV al scoarei cerebrale) au pericarionul de mici dimensiuni (12 microni), stelat, cu numeroase dendrite dispuse n toate sensurile. Axonul se ndreapt descendent spre substana alb, dar emite numeroase ramificaii care merg ascendent fcnd sinaps cu dendritele altor neuroni piramidali.

Neuronii piramidali mici prezint un axon scurt care nu depete structura scoarei cerebrale.

Axonii neuronilor piramidali mijlocii i mari traverseaz straturile profunde ale scoarei cerebrale, trec n substana alb unde primesc teac de mielin i intr n alctuirea cilor eferente piramidale i extrapiramidale. 2. Neuronii granulari celule de dimensiuni variate ( mediu = 10-20 microni), mai mici dect neuronii piramidali; se gsesc n numr mai mare n ariile senzitive ale scoarei cerebrale;

se prezint ca celule stelate cu prelungiri dendritice numeroase, scurte i ramificate i un axon foarte subire. Unele celule granulare au axonul cu traiect n ans :

la nceput traiectul este descendent, venind n contact cu dendritele celulelor piramidale din straturile V ,

apoi devine ascendent i s fac contact cu dendritele apicale ale neuronilor piramidali. Alte celule cu axonul ascendent spre suprafaa scoarei cerebrale = celulele lui Martinotti.

3. Neuronii orizontali neuroni de asociaie; dimensiuni mici i medii, forma ovalara sau fuziforma, dispui cu axul mare paralel cu suprafaa scoarei cerebrale, prezeni n partea superficial a acesteia; unul dintre neuroni prezint pericarionul de aspect piriform (celulele piriforme Cajal), cu dendrite numeroase.

4. Neuronii polimorfi celule nervoase cu funcie de recepie,de asociaie sau chiar motorie; celule de talie mare, pericarion = 10-30 microni, cu corpul celular ovalar,fuziform,stelat; rspndii n toat grosimea scoarei cerebrale i n mod deosebit n partea profund a acesteia; sunt neuroni multipolari care i trimit dendritele spre suprafaa scoarei cerebrale, n timp ce axonul ptrunde n substana alb a emisferelor cerebrale.

Neuronii n panier prezeni n straturile III-IV, categorie de neuroni particulari caracterizai prin faptul c axonii lor prezint brae orizontale ce se termin sub forma unui coule n jurul corpului celulelor piramidale. Aceti axoni par a fi la originea sinapselor axo-somatice inhibitorii.

Stratificarea cortexului cerebral Repartiia neuronilor la nivelul scoarei cerebrale este extrem de variat, ceea ce a fcut ca numeroi autori s identifice de la 20 la peste 200 de zone corticale diferite din punct de vedere morfologic.

Cu toat aceast mare variabilitate, la nivelul izocortexului se identific 6 straturi de celule nervoase suprapuse, formnd citoarhitectonia scoarei cerebrale.

Dinspre suprafaa spre profunzimea emisferelor cerebrale, fr a fi net delimitate ntre ele, aceste straturi sunt: 1. Stratul molecular sau plexiform (imediat sub meninge) - srac n celule nervoase, bogat n prelungiri dendritice i axonice aparinnd neuronilor din straturile subiacente. Se gasesc *neuroni fuziformi, *celule piriforme Cajal si *celule Golgi II cu axon scurt. Acest strat functie de asociatie.

2. Stratul granular extern - mult mai bogat in neuroni decat stratul supraiacent. Format din celule granulare mici, in special neuroni tip Golgi II, celule Martinotti cu axon ascendent si neuroni piramidali mici si mijlocii. Are functie de asociatie. 3. Stratul piramidal extern - format preponderent din celule piramidale mici si mijlocii si rare celule de tip granular (neuroni de tip Golgi II si neuroni cu axon ascendent Martinotti). Dendritele celulelor piramidale se indreapta spre suprafata scoartei cerebrale si se ramifica arborescent, mai ales in stratul molecular, iar axonul se indreapta spre substanta alba a emisferelor cerebrale. Are functie motorie.

4. Stratul granular intern prezinta o mare densitate de neuroni granulari de dimensiuni medii si putine celule de tip piramidal de talie mica. Are functie receptoare. 5. Stratul piramidal intern contine preponderent celule de aspect piramidal, mici, mijlocii si mari (celule Betz). Datorita acestor celule mari, unii autori au numit stratul piramidal intern si patura ganglionara. Printre celulele piramidale se gasesc si neuroni granulari.

Are functie motorie. 6. Stratul polimorf este format dintr-un amestec de celule variate ca dimensiuni si forme (piramidale mici, granulare, fuziforme, stelate etc). Are functie de asociatie fiind bogat in fibre nervoase. Aceste straturi neuronale prezinta o specializare functionala:

- straturile granulare (II si IV) au functie receptoare, fiind conectate si primind informatii senzitivo-senzoriale de la talamus,

- straturile piramidale (III si V) au functie motorie sau efectoare, fiind conectate cu neuronii motori din trunchiul cerebral si maduva spinarii.

- neuronii autohtoni ai stratului molecular (I) impreuna cu ramificatiile dendritice si axonice ale neuronilor din straturile subiacente stabilesc conexiuni intre diferitele zone corticale,

- neuronii stratului polimorf (VI) fac legatura intre circumvolutiile cerebrale vecine, intre lobii cerebrali si chiar intre cele doua emisfere cerebrale. B. Substanta alba = componenta cea mai voluminoasa a emisferelor cerebrale sub scoarta cerebrala, este lipsita de neuroni formata numai din fibre nervoase invelite de teaca de mielina si celule nevroglice.

In structura ei se deosebesc urmatoarele categorii de fibre nervoase: 1. - fibre aferente - intra in componenta cailor senzitivo-senzoriale specifice si nespecifice; 2. - fibre eferente (motorii) - pornesc din scoarta cerebrala; 3. - fibre de asociatie - la randul lor pot fi: * fibre de asociatie unilaterala scurte (leaga doua circumvolutii vecine) si lungi (leaga zone mai indepartate din aceeasi emisfera cerebrala); *fibre de asociatie bilaterala care trec de la o emisfera la alta si intra in structura corpului calos, a trigonului

cerebral, a comisurilor albe (anterioara si posterioara). Celulele nevroglice ale emisferelor cerebrale : 1. - nevrogliile parenchimatoase; 2. - nevroglia epiteliala;

1. Nevrogliile parenchimatoase : atat in substanta cenusie cat si in substanta alba a emisferelor cerebrale. In substanta cenusie, in mod normal, numarul lor este de 6 X mai mare decat numarul neuronilor pe masura ce individul inainteaza in varsta, raportul dintre celulele nevroglice si neuroni creste.

Nevrogliile parenchimatoase reprezentate de: - macroglii in numar mai mare in substanta cenusie; - microglii in substanta cenusie si substanta alba; - oligodendroglii in nr. mai mare in substanta alba unde formeaza tecile de mielina.

2. Nevroglia epiteliala ( nevroglia ependimar), tapeteaz toate cavitile SNC (ventriculii laterali, ventriculii III si IV, apeductul lui Sylvius, canalul ependimar) formeaz epiteliul ependimar.

n ventriculii laterali, epiteliul ependimar se continu cu epiteliul plexurilor coroide nevroglia epitelial particip activ la sinteza, secreia i circulaia LCR.

CEREBELUL Situat in etajul postero-inferior al cutiei craniene, inapoia trunchiului cerebral, sub lobul occipital al emisferelor cerebrale. Suprafata sa este brazdata de: - santuri adanci, aproximativ paralele delimiteaza lame cerebeloase,

- santuri superficiale delimiteaza lamele cerebeloase.

Este constituit din: - doua emisfere cerebeloase = neocerebelul, - vermisul = paleocerebelul = o portiune alungita mediana care uneste emisferele cerebeloase.

Cerebelul este format din - substanta cenusie - substanta alba. Substanta cenusie este dispusa la suprafata cerebelului si formeaza scoarta cerebeloasa g = 1 mm, acopera vermisul si emisferele cerebeloase.

In interiorul maselor cerebeloase se gasesc insule de substanta cenusie care formeaza nucleii cerebelosi (dintat, emboliform, globulos si nucleul acoperisului).

Scoarta cerebeloasa este formata din parenchim si stroma: parenchimul = totalitatea celulelor nervoase si a prelungirilor lor, stroma = celule nevroglice, vase sanguine si fine septuri de tesut conjunctiv.

Neuronii prezentati in scoarta cerebeloasa : celulele Purkinje; celulele granulare; celulele stelate; celulele Golgi I si Golgi II. 1. Celulele Purkinje = celulele caracteristice scoartei cerebeloase neuroni piriformi, multipolari, de dimensiuni mari, pericarion = 50-70 microni.

Neuroplasma este bogata in organite citoplasmatice, nucleul este mare, hipocrom si nucleolat. De la polul extern porneste un buchet de dendrite ce se ramifica puternic in coarne de cerb emitand colaterale de ordinul I, II si III in stratul molecular. Dendritele se orienteaza intr-un singur plan spre suprafata lamelei cerebeloase. Din polul intern, opus dendritelor, porneste un axon subtire care strabate stratul granular si trece in substanta alba devenind fibra nervoasa eferenta.

2. Celulele granulare = printre cele mai mici celule din organism. Sunt neuroni multipolari, de forma rotunda sau ovalara, cu = 4-6 microni, neuroplasma redusa, nucleul mare si hipercrom. Dendritele lor scurte se termina printr-o arborizatie in gheara. Axonul lor este lung, cu traiect ascendent spre suprafata cortexului cerebelos, strabate stratul molecular si se termina la suprafata acestuia bifurcandu-se in T cele doua ramuri terminale merg paralel cu suprafata scoartei cerebeloase si fac sinapsa cu arborizatiile dendritice ale celulelor Purkinje.

3. Celulele stelate sunt celule multipolare, = 15-20 microni, prezente mai ales in partea superficiala a scoartei cerebeloase au functie asociativa. Prezinta dendrite putine, scurte, paralele cu suprafata scoartei cerebeloase. Axonul este lung si emite colaterale care se termina in jurul corpului celulelor Purkinje, formand cate un cosulet perineuronal, motiv pentru care aceste celule se mai numesc si celule cu panier terminal. O astfel de celula realizeaza sinapse cu cel putin 10 celule Perkinje aceste sinapse sunt de tip axo-axonale. 4. Celulele de tip Golgi I sunt celule cu axon lung iese din scoarta cerebeloasa; Celulele de tip Golgi II prezinta un axon mic nu depaseste substanta cenusie a scoartei cerebeloase. Sunt celule cu functie de asociatie.

Scoarta cerebeloasa prezinta o citoarhitectonie mult mai evidenta decat scoarta cerebrala. Pornind de la suprafata spre profunzime, se deosebesc 3 straturi diferite, bine delimitate:

- stratul molecular ( stratul superficial); - stratul celulelor Purkinje (stratul ganglionar); - stratul granular (stratul profund). 1. Stratul molecular = bine dezvoltat constituit din: *putine celule stelate si Golgi II cu functie asociativa, *numeroase dendrite provenind de la celulele Purkinje din stratul subiacent si axoni din stratul granular. Aceste fibre sunt orientate atat perpendicular pe suprafata scoartei cerebrale cat si paralel cu aceasta. Are functie de asociatie. 2. Stratul celulelor Purkinje (stratul ganglionar )= = format dintr-un singur rand de celule Purkinje.

Dendritele acestor celule urca si se arborizeaza puternic in stratul molecular unde fac sinapsa cu axonii in T ai celulelor granulare; Axonul coboara prin stratul granular in substanta alba si face sinapsa cu neuronii nucleului dintat. 3. Stratul granular constituit dintr-un numar foarte mare de celule granulare (2 milioane).

Dendritele acestor celule formeaza o sinapsa speciala denumita glomerul cerebelos reprezinta o aglomerare de sinapse realizate intre dendritele celulelor granulare si axonii celulelor muschioase sau axonii celulelor Golgi, invelite de o capsula gliala (celulele muschioase reprezinta axoni ai tracturilor spino-,vestibulo-,reticulo-cerebelos).

Axonul urca pana in stratul molecular unde se bifruca in T si face sinapsa cu dendritele celulelor Purkinje. La nivelul stratului granular emite colaterale spre axonii celulelor Purkinje vecine realizand sinapse axo-axonale.

Corpul celulelor Purkinje face sinapsa cu celulele cu panier terminal prezente in stratul granular si cu fibrele agatatoare aferente, venite de la nucleii pontici. Substanta alba contine fibre nervoase mielinizate aferente si eferente au origine endogena,

- exogena. Fibrele exogene sunt fibre aferente care au pericarioni la nivelul *maduvei spinarii, *bulbului rahidian, *puntii lui Varolio, *scoartei cerebrale.

Ele formeaza tracturile spino-cerebeloase, bulbo-cerebeloase, reticulo-cerebeloase, corticoponto-cerebeloase. Fibrele endogene au originea in scoarta cerebeloasa sau in nucleii cerebelosi. Axonii celulelor Purkinje, strabat stratul granular, capata teaca de mielina si se indreapta spre nucleii cerebelosi unde fac sinapsa cu neuronii acestor structuri nervoase. Axonii acestor neuroni formeaza tracturi care merg spre: - nucleii vestibulari din bulb, - substanta reticulata a trunchiului cerebral, - nucleul rosu sau spre talamus. Celulele nevroglice ale cerebelului sunt reprezentate de: - microglii fibroase si protoplasmatice mai numeroase in cortexul cerebelos; - oligodendroglii prezente in numar mai mare in substanta alba; - nevrglia Fananas prezenta in stratul ganglionar; - nevroglia Bergman.

PLEXURILE COROIDE

Sunt structuri specializate ale sistemului nervos central responsabile de producerea LCR.

Sunt localizate in - antrul ventriculilor laterali, - in cornul temporal, - la nivelul orificiului Monro, - pe tavanul ventricului III, - pe tavanul si in recesurile laterale ale ventricului IV.

Din punct de vedere structural, plexurile coroide sunt proeminene conjunctivo-vasculare, formate dintr-o stroma si un epiteliu de acoperire. Stroma conine celule derivate din leptomeninge (celule piale), substanta fundamentala putina si fibre de colagen. In stroma se gaseste un dispozitiv capilar bine dezvoltat format dintr-un endoteliu continuu, asezat pe o membrana bazala continu : celulele endoteliale sunt jonctionate strans intre ele si prezitna numerosi pori (fenestratii). Desi este un endoteliu fenestrat, pasajul celor mai multe substante din capilarul sanguin in LCR se face in mod activ si nu pasiv. Celulele epiteliale care acopera dispozitivul conjunctivo-vascular reprezinta o diferentiere locala a epiteliului ependimar, cu care de altfel se si continua. Epiteliul plexurilor coroide este un epiteliu simplu cubic plasmalema polului bazal nu este neted ci prezint numeroase falduri ntre care, pe frontul citoplamatic, se gsesc numeroase mitocondrii. La polul apical celulele prezint numeroi microvili i uneori cili. Pe feele laterale ale polului apical exist numeroase dispozitive joncionale strnse care nu permit trecerea unor substane din LCR n structura plexurilor coroide sau n vasele sanguine subiacente. LCR format de plexurile coroide conine att elemente biochimice rezultate din filtrarea plasmei sanguine ct i elemente biochimice din secreia epiteliului coroidian.

MENINGELE Organele sistemului nervos central (nevraxului) sunt nvelite de trei membrane conjunctive concentrice care formeaz meningele. Ele au funcie - de protecie i susinere mecanic, - trofic, - de aparare. De la exterior spre interior acestea sunt: - dura mater, - arahnoida, - pia mater.

Pia mater + arahnoida = meningele moale (leptomeningele).

Dura mater ( membrana externa) pahimeningele. Este o membrana groasa, dura, inextensibila, formata din tesut conjunctiv dens lamelar, bogat in fibre de colagen, printre care se gasesc fibrocite, terminatii nervoase libere si vase de sange. Fata sa externa adera in portiunea cefalica de oasele cutiei craniene, iar in portiunea rahidiana este separata de structurile canalului vertebral prin spatiul epidural, ocupat de tesut conjunctiv lax bogat in adipocite. Fata sa interna este tapetata de un epiteliu simplu turtit, endoteliform, dependinta a arahnoidei. Intre dura mater si arahnoida se gaseste spatiul subdural. La nivelul encefalului, dura mater patrunde intre emisferele cerebrale formand coasa creierului, iar intre emisferele cerebrale si cerebel formeaza cortul cerebelului. Arahnoida = foita conjunctiva foarte subtire, tapetata pe ambele fete de un epiteliu simplu turtit .

Legatura cu pia mater se face printr-o serie de trabeculi conjunctivi, acoperiti de epiteliu,care dau acestei foite aspectul de panza de paianjen si denumirea de arahnoida. Intre acestea si pia mater se gaseste spatiul subarahno-idian prin care circula lichidul cefalorahidian (LCR). In anumite situatii (marginea laterala a sinusului longitudinal superior, canalului vertebral), arahnoida trimite spre dura mater prelungiri vilozitare = = vilozitati arahnoidiene ( granulatiile lui Pacchioni) sunt constituite din mase de celule leptomeningee si fine fibre de colagen acoperite de un epiteliu continuu. Cu varsta, vilozitatile arahnoidiene se hipertrofiaza si pot genera nodului calcarosi sau ososi. Pia mater ( membrana intern) structur conjunctivo-vascular fin care ader la suprafaa organelor nervoase, urmrind toate inflexiunile acestora format din fibre colagene i elastice foarte subiri, rare celule conjunctive (fibroblaste, macrofage, mastocite, celule pigmentare) i vase de snge. nsoete pe o anumit distan vasele de snge care ptrund n substana nervoas permind prelungirea spaiului subarahnoidian n interiorul esutului nervos, dup care este nlocuit cu o teaca nevroglic ce nsoete capilarele sanguine. Pe faa intern ea este dublat de o membran glial format de prelungirile celulelor nevroglice existene n substana nervoas.

SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

Este format din nervi si din grupari neuronale provenite din crestele neurale, numite ganglioni nervosi. Acesti ganglioni, dupa topografie pot fi: *spinali, *cranieni, *paravertebrali, *periviscerali ,*intramurali. Nervii periferici sunt formati din fibre nervoase grupate in fascicule. Dupa prezenta sau absenta tecii de mielina, fibrele nervoase periferice se clasifica in: - fibre nervoase mielinice; - fibre nervoase amielinice. Fibrele nervoase mielinice sunt formate de: - axonii neuronilor motori din coarnele anterioare ale maduvei , - axonii neuronilor motori ai nervilor cranieni, - axonii neuronilor vegetativi preganglionari (simpatici si parasimpatici) , - prelungirea senzitiva (dendrita) a neuronilor pseudounipolari din ganglionii spinali. Aceste prelungiri nu se deosebesc intre ele decat prin diametrul lor.

In jurul acestor prelungiri neuronale teaca de mielina , cu grosimi variabile, proportionale cu prelungirii neuronale. In sectiune longitudinala teaca de mielina formeaza un tub discontinuu in jurul prelungirii axonale pana la 1-2 microni de extremitatea distala a axonului. Acest tub este intrerupt din loc in loc de strangulatiile Ranvier, locul unde axonul poate emite colaterale. Datorita compozitiei bogate in fosfolipide, teaca de mielina se dizolva in solventii organici folositi in coloratiile uzuale. Celulele Schwann situate la periferia tecii de mielina sintetizeaza mielina, hranesc prelungirea neuronala si fagociteaza resturile neuroanele in caz de degenerescenta. De asemenea, au capacitatea de a sintetiza colagen. Teaca lui Henle este reprezentata de o lama fina de tesut conjunctiv dispusa la exteriorul celulelor Schwann care inveleste fara intrerupere prelungirea neuronala.

Fibrele nervoase sunt solidarizate intre ele printr-o cantitate mai mare sau mai mica de tesut conjunctiv care formeaza:

Epinervul = structura conjunctiva care delimiteaza, ca o capsula nervul la periferie format din fibre de colagen grosiere, organizate in fascicule orientate longitudinal si oblic in raport cu axul lung al nervului. Printre fibrele de colagen s-au indentificat fibre elastice, numeroase fibroblaste, rare mastocite, vase sanguine si limfatice. Perinervul format din septuri conjunctive care se desprind din epinerv patrund in interiorul nervului delimiteaza fascicule din fibre nervoase dimensiuni mai reduse decat epinervul dar este format din aceleasi elemente structurale. Endonervul format din fibre de colagen de grosimi diferite dispuse printre fibrele nervoase si in jurul fiecarei fibre nervoase, cu orientare paralela cu a fibrei. In acest tesut conjunctiv se pot gasi fibroblaste, rare mastocite si macrofage, precum si capilare sanguine.

GANGLIONII SPINALI Pe traseul radacinii posterioare a nervului spinal, in canalul vertebral, inainte ca aceasta sa se uneasca cu radacina anterioara pentru a forma nervul spinal, se gaseste cate o formatiune mica, ovalara, care formeaza ganglionul spinal (ganglionul rahidian).

In sectiune longitudinala ganglionii rahidieni prezinta urmatoarele structuri histologice: - capsula conjunctiva fibroasa, la exterior; - zona corticala; - zona axiala. Capsula = structura conjunctiva, fibroasa, formata din fibre de colagen dispuse in lamele printre care se gasesc rare fibre de reticulina si fibrocite. Din capsula se desprind fine septuri conjunctive care patrund si se ramifica in interiorul ganglionului, fara a compartimenta parenchimul ganglionar = stroma conjunctiva rol de suport pentru celulele si fibrele nervoase. Pe calea acestor travee conjunctive patrund in ganglion vasele sanguine care asigura nutritia parenchimului. Zona corticala, dispusa imediat sub capsula, este constituita dintr-o aglomerare de neuroni si celule nevroglice. Aici se gasesc doua tipuri de neuroni: - neuroni pseudounipolari somatosenzitivi;

- neuroni pseudounipolari viscerosenzitivi; Pericarionii sunt de forma sferica si de dimensiuni variabile de la 15 -70 - 120 microni. Dpdv structural acesti neuroni nu difera de alte celule nervoase, dar dpdv functional aceste celule nervoase nu realieaza nici o sinapsa pe suprafata corpului neuronal. Din pericarion porneste o singura prelungire celulara amielinica = neuroni pseudounipolari prelungirea neuronala care contine atat dendrita cat si axonul, executa mai multe incolaciri, realizand un aspect de ghem sau glomerul, dupa care se divide in doua brate (in T sau in Y):

Un brat,= axonul ( prelungirea centrala), patrunde prin radacina posterioara in maduva, al doilea brat = dendrita sau prelungirea periferica, se indreapta spre periferie, intra in constitutia radacinii posterioare si formeaza terminatia nervoasa senzitiva, somatica sau vegetativa.

Atat corpul neuronal cat si prelungirea unica, nemielinizata, sunt invelite de o capsula gliala continua, formata de celulele satelite perineuronale rol - de a izola complet pericarionul si prelungirea neuronala de tesutul conjunctivo-vascular inconjurator, - de a-i asigura troficitatea. La nivelul bifurcatiei prelungirii neuronale, celulele satelite perineuronale sunt inlocuite de celulele nevroglice Schwann care sintetizeaza teaca de mielina. GANGLIONII VEGETATIVI

Sunt formati din grupari de neuroni situati pe traseul nervilor vegetativi de-o parte si de alta a coloanei vertebrale se gasesc doua lanturi de ganglioni simpatici paravertebrali, in jurul unor vase de sange sau in apropierea unor organe exista plexuri nervoase vegetative (plexul celiac, cardiac, etc) , in peretele unor organe interne exista grupari de neuroni vegetativi ce formeaza ganglionii intramurali.

Ganglionii vegetativi, indiferent ca sunt simpatici sau parasimpatici, au o organizare structurala similara. La periferie ganglionul prezinta o capsula conjunctiva septuri conjunctive ce contin capilare sanguine.

Corpii neuronali sunt dispusi sub forma unor mici insule, printre fasciculele - conjunctive - fibre axonale mielinice (preganglionare) si amielinice (postganglionare). Celulele satelite perineuronale invelesc ca o capsula fiecare pericarion si-l izoleaza de tesutul conjunctiv.

La nivelul ganglionilor vegetativi, fibrele preganglionare fac sinapsa cu corpii sau dendritele neuronilor postganglionari. O parte din fibrele preganglionare mielinice pot sa traverseze ganglionul vegetativ si sa faca sinapsa intr-un alt ganglion.

Neuronii vegetativi = neuroni multipolari cu = 15 - 60 de microni prezinta numeroase dendrite de lungimi variabile si un singur axon care se distribuie organelor efectoare (celule musculare netede, celule glandulare).

In ganglionii vegetativi se pot gasi celule cu functie endocrina, secretoare de catecolamine (adrenalina si noradrenalina Degenerarea i regenerarea esutului nervos n cazul psrilor adulte neuronii cerebrali se pot divide. La mamifere neuronii nu se divid distrugerea lor este definitiv.

Prelungirile neuronilor din SNC pot fi regenerate prin intensificarea activitii de sintez la nivelul pericarionului corespunztor. Regenerarea fibrelor nervoase periferice este posibil dac pericarionul este indemn.

Nevrogliile din SNC , celulele Schwann i celulele ganglionare satelite din SNP au capacitatea de a se divide mitotic spaiile aprute n SNC n urma distrugerii celulelor nervoase sunt ocupate de nevroglii.