Angajarea in muncc A 10/00 1 I. Munca dependenta 1.

Contractul individual de munca

Temeiul juridic al unei munci dependente n constituie contractu! individual de munca, contract a carui principals caracteristica consta in raportul de subordonare fata de angajatorul sau, In care se gase$te salariatul. in acest caz exista un angajator si un salariat, intre care s-a incheiat un contract prin care eel de al doilea presteaza, in beneficiul primului, 0 munca remunerata, Potrivit art. 10 din Codul muncii, contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia 0 persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridici, in schimbul unei remuneratii denumite salariu. Indiferent cum au calificat partile contractullor, el va fi considerat ca fiind de munca daca din continutul sau rezulta caracteristicile unui astfel de contract. Dincolo insa de aceasta, apar nuantele, Exista numeroase tipuri de contracte de munca, astfel incat daca nu mai putem efectiv sa calificam 0 relatie de munca drept conventie civila, vom putea utiliza una dintre variatiunile contractului de munca, anume cea care corespunde in cea mai mare masura intereselor partilor. Timpul de munca de 8 ore in fiecare zi, cu program de lucru fix, cu activitatea desfasurata la sediul angajatorului - poate corespunde intereselor unor categorii de angajatori si de salariati, dar cu siguranta nu satisface nevoile tuturor participantilor la raporturile de munca. Necesitatile fluctuante ale productiei, din punctul de vedere al angajatorului, dar si dorinta de armonizare a obiectivelor profesionale cu cele famiJiale, din punctul de vedere al salariatului, conduc uneori partile spre identificarea unor formule alternative, flexibile - de prestare a activitatii in timp. De altfel, tendinta si la nivel european este de flexibilizare a relatiilor contractuale, astfel mcat legislatia fiecarei tari sa permita incheierea cat mai multor tipuri de contracte de munca, a cat mai multor varietati de raporturi juri dice de munca dependenta, in acest context, modificarea Codului muncii prin Legea nr. 40/2011 urmareste 0 anume flexibi-

varietati

flexibilizare

lizare a aranjamentelor contractuale pe piata mundi,

in prezent, sunt reglementate urmatoarele tipuri de contracte de munca: - contractul incheiat pe durata nedeterminata Acest tip de contract constituie regula, potrivit art. 12 din Codul muncii. in raport cu contractul de munca incheiat pe durata nedeterminata, contractul de munca temporara sau de munca pe durata determinata au caracter de exceptie si se pot incheia numai in conditiile expres prevazute de lege. - contractul incheiat pe durata determinata Acest tip de contract nu se poate incheia decat in anumite imprejurari, prevazute expres de art. 83 din Codul muncii, republicat in Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011.

regula

Codul muncii

0611

A 10/002 Angajarea in muncc

Exemplu - in perioada in care 0 salariata betieiiciezi de concediu pentru cresieree copilului in varsta de pana la 2 ani, angajatorul poate incadra pe duretii deierminetii 0 aita persoana, care sa ii preia temporar ettibutiile. - Pe durata verii, 0 societate comercialii al cirei obiect de activitate este disiribuiie de biuturi recotitoere incheie un numar mare de contracte comerciale pe care nu Iepoate onora decaf angajand personal suplimentar. Pe parcursul sezonului, societatea poate opta pentru incheierea unor contracte pe durata detetmineti. - Pe durata sezonului rece, 0 societate comercisli de profil inchiriaza echipamente destinate sporturilor de iarna. Pentru desiisureree acestor ectivitiiii, societatea va putea incheia contracte de tnunci pentru perioada decembrie - martie. - 0 unitate care are ca obiect de activitate construciiile civile contracteaza cu primsrie localii 0 lucrare care consii in construirea unui pasaj subteran. Pentru realizarea lucririi, societatea de consttuciii angajeaza persoane care se ailii in ciuteres unui loc de munci, beneficiind de iacilitatile acordate potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul ssiguririlor de soms] ?i stimularea ocupsrii Iottei de inuncii. Romania figureaza in statistici ca fiind tara europeana cu cele mai putine contracte de munca pe durata determinata. Aceasta situatie este cauzata de caracterul foarte restrictiv al reglementarilor privind contractul pe durata determinata, Ca urmare, modificarea Codului muncii prin Legea nr. 40/2011, publicata in Monitorul Oficial nr. 225 din 31 martie 2011, a urmarit eliminarea unora dintre aceste restrictii, pre cum si multiplicarea motivelor pentru care se pot incheia astfel de contracte. In plus, contractele pe durata determinata nu se mai incheie pentru 0 durata de maximum 2 ani, ci de 3 ani. - munca la domiciliu Potrivit art. 108 din Codul muncii, sunt considerati salariati cu munca la domiciliu salariatii care indeplinesc, la domiciliul lor, atributiile specifice functiei, in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariatii cu munca la domiciliu isi stabilesc singuri programul de lucru. Pe de alta parte, angajatorul este in drept sa verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, in conditiile stabilite prin contractul individual de munca. - munca prin agent de munca temporara Munca prin agent de munca temporara este, potrivit art. 88 din Codul muncii, republicat, munca prestata de un salariat temporar care a incheiat un contract de munca ternporara cu un agent de munca temporara si care este pus la dispozitia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma. Salariatul temporar este persoana care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara, in vederea punerii sale la dispozitia unui utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma, - contractul de munca In timp partial Un asemenea contract se incheie pentru munca prestata mai putin de 8 ore pe zi. Nu mai exists lirnita minima de 2 ore/zi pentru incheierea contractului de munca cu fractiune de norma.

0611

Codul muncH

Angajarea in munco A 10/003

In prezent se pot incheia contracte de munca pentru perioade de lucru zilnic oricat de reduse. Ca urmare, dad unul dintre criteriile prevazute de lege de definire a muncii dependente se regaseste in raportul contractual respectiv, nu se poate invoca faptul d lucratorul are de realizat un numar mic de operatiuni, acesta prezentandu-se la munca pentru numai 0 ora pe zi. Volumul de lucru zilnic, ca si durata prestarii acestuia, nu constituie criterii de distinctie a muncii dependente de munca independenta, iar contractul va putea fi considerat ca fiind de munca. - contractul de ucenicie Acest contract este reglementat de Legea nr. 279/2005, publicata in Monitorul Oficial nr. 907 din 11 octombrie 2005. El este considerat 0 varietate a contractului de munca. Potrivit art. 4 alin. (1)din Legea nr. 279/2005, contractu! de ucenicie la locul de munca este un contract individual de munca de tip particular, incheiat pe durata determinata, in temeiul caruia 0 persoana fizica, denumita ucenic, se obliga sa se pregateasca profesional si sa munceasca pentru si sub autoritatea unei persoane juridice sau fizice denurnite angajator, care se obliga sa-i asigure plata salariului si toate conditiile necesare formarii profesionale. Art. 208 din Codul muncii, republicat, prevede astfel d par tile unui asemenea contract sunt: a) angajatorul, persoana juridica sau persoana fizica care se obliga ca, in afara platii unui salariu, sa asigure ucenicului formarea profesionala intr-o anumita meserie; b) ucenicul, care se obliga sa urmeze cursurile de formare profesionala si sa munceasca in subordinea angajatorului respectiv. Unele dintre aceste tipuri de contracte de munca se pot combina. Exemplu Se poate incheie un contract fn timp partial pe dutetii determinetii sau un contract cu timp partial fncheiat prin agent de munci temporeri: munca la domiciliu poate Ii presteii atat in baza unui contract de munci pe dureii nedetermineii. car $i a unui contract de tnunci fncheiat pe duretii determinete etc.

munca dependents

: :
:

Uneori, desi 0 persoana desfasoara activitate cu caracter de munca dependents in beneficiul altei persoane, legea exclude expres incheierea unui contract de munca. Este cazul zilierilor, al carer regim juridic este reglementat prin Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilier, publicata in Monitorul Oficial nr. 276 din 20 aprilie 2011.

zilierii

2. Pa~ilecontractului de rnuncc
Daca ati optat pentru angajarea de personal printr-un raport de munca dependents, aveti calitatea de angajator. Potrivit Codului muncii (art. 14),angajatorul este persoana fizica sau juridici ce poate, potrivit legii, sa angajeze foqa de munca pe baza de contract individual de munca, a) Angajatorul persoana juridici Persoana juridica poate incheia contracte individuale de munca, in calitate de angajator, din momentul dobandirii personalitatii juridice.
Codul muncii 0611

A 10/004 Angajarea in munco

Exemplu : Pot avea calitatea de angajator: socieiiiile comerciale; regiile auton ome; societitile ban: care; societiiiilc agricole; societiitile de esigurui: insiituiiile publice; esocietiile ~i fun: dstiile: sindicatele; partidele politice etc.
Dimpotriva, nu poate avea calitatea de angajator nalitate juridici,
0

grupare de persoane fara perso-

Exemplu : Nu ar putea avea calitatea de angajator 0 societate civiIa sau un punct de lucru deschise : ca sediu secundar al unei societiiti comerciale ~i care nu a primit mandat din partea : persoanei juridice pentru incheierea de contracte de tnunci. Competenta incheierii de contracte de munca poate fi insa delegate de catre societatea-mama,

ATENTIE!
Ori de rate ori legea face referire la numarul de salariati, impunand anumite obligatii pentru angajatorii care au incadrat peste un anumit numar de salariati, se va lua in calcul totalitatea persoanelor incadrate in unitatea - persoana juridici, nu numai cei care lucreaza in punctul de lucru respectiv sau la sucursala respectiva.

Exemplu - obligatia de elaborare ~i aplicare a planurilor profesionale Ie revine numai angajatorilor care au peste 20 de selerieii: - angajatorii au obligetie de a esiguts, pe cheltuiala lor, participarea selerietilor la programe de formare profesionaIa 0 data la 2 ani sau la 3 ani, in Iunciie de numstul de selerieti din unitate; - se constituie in mod obligatoriu comitete de securitate ~i sanatate in munci la angajatorii persoane juridice la care sunt incedtsii eel puiin 50 de selerieii: - deci unitatea are mai puiiti de 20 de selerieti, 0 concediere nu poate avea caracter colectiv, indiferent de numiitul selerieiilot concedieti: - caracterul colectiv al unei concedieri este determinat in Iunciie de numiitul total de selsristi din unitate; - negocierea colectivii, la nivel de unitete, este obligetoiie, deci sunt angajati peste 21 de selerieii.
b) Angajatorul persoana fizica In cazul in care angajatorul este 0 persoana fizica, acesta va trebui sa aiba deplina capacitate de exercitiu la data incheierii contractului individual de munca, adica sa fi depasit 18 ani. Potrivit art. 17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, persoanele fizice pot desfasura activitati economice individual si independent, ca persoane fizice autorizate sau pot angaja, In calitate de angajator, terte persoane cu contract individual de munca, incheiat in conditiile legii (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 46/2011)

nu pot

angaja

0611

Codul muncii

Angajarea in munco A 10/005

Asadar, aceste categorii de persoane nu pot incheia contracte de munca in calitate de angajator, in domeniul in care au primit autorizatia. Ele vor putea incheia fnsa contracte de munca in orice alt domeniu. Exemplu : 0 persoeiui Iizici eutorizeti sa comercializeze prod use alimentare nu va putea angaja : un vtmziitot pentru efectuarea ectivitsiilor pentru care a primit autorizarea. Nimic nu : se opune fnsa sa angajeze cu contract de tnunci personal casnie. Intreprinzatorul particular poate incheia personal contractual, in calitate de angajator persoana fizica. El poate incheia, de asemenea, contracte de colaborare cu alte p.f.a. sau cu alti intreprinzatori particulari. c) Salariatul Cealalta parte a raportului de munca este angajatul. El se numeste salariat daca presteaza munca in temeiul unui contract individual de munca. Pentru a avea calitatea de salariat, el va trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie 0 persoana fizica: sa aiba eel putin 16 ani. In mod exceptional, art. 13 alin. (2) din Codul muncii admite ca se pot incheia contracte de munca si cu persoane aflate intre 15 si 16 ani, dar numai cu incuviintarea parintilor. In nicio fmprejurare si in niciun temei legal nu poate fi angajata 0 persoana care are mai putin de 15 ani. De observat ca incadrarea in munca a minorilor cu nerespectarea conditiilor legale de varsta sau folosirea acestora pentru presta rea unor activitati cu incalcarea prevederilor legale referitoare la regimul de munca al minorilor constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani (art. 2651 din Codul muncii, modificare introdusa prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 65/2005); sa nu fie pus sub interdictie judecatoreasca. Interdictia judecatoreasca este 0 masura luata de instanta fata de persoana fizica lipsita de discernamant din cauza alienatiei sau debilitatii mintale, masura care consta in lipsirea de capacitate de exercitiu urmata de instituirea tutelei. Desi Codul muncii este general aplicabil tuturor salariatilor, indiferent daca activeaza in sectorul public sau in eel privat, 0 serie de legi speciale irnpun un regirn juridic derogateriu pentru salariatii publici (bugetari). Principala deosebire dintre cele doua categorii de lucratori provine din faptul ca marja de libertate a salariatilor bugetari in negocierea individuala si colectiva este mai ingusta decat in sectorul privat. Legi speciale reglementeaza in detaliu regimul juridic al salariatilor din sectorul public, incepand cu salariul cuvenit pentru munca prestata si chiar cu conditiile de promovare, astfel incat, desi au deplina libertate a asocierii sindicale si a grevei, posibilitatile de dobandire de noi drepturi raman limitate. Putem spune ca s-a dezvoltat 0 intreaga legislatie a muncii paralela, aplicabila strict in sectorul public.

'
~

.. ,

salariati bugetari

Codul muncii

0611

A 10/006 Angajarea in munce

Exemplu 0 deosebire intre regimul juridic al celor douii categorii de seletieii consta in aceea ci, in cazul ssleristilot bugeteri, angajarea se face in mod obligatoriu prin concurs, in timp ce in sectorul privat angajatorul este singurul in masura sa decide modelitiitile de seleciie a cendideiilor. Concediul anual de odiluii. in cazul selerietilor bugeteri, se stebileste prin act normativ; el este de 18 - 25 de zile. in Iunctie de vechimea in munci. Dimpotrivii, in cazul sslsrieiilor din sectorul privet, concediul de odiluii se negociaza libet, lara a putea fi inferior celui prevszui in contractul colectiv de tnunci aplicabil Art. 74 alin. 5 din Codul muticii. tepublicet. prevede ca dispoziiiile privitoare la concedierea colectivii nu se eplici sslerieiilot din instituiiile publice si eutotiiitile publiceoCa urmete. ecesti selerisii nu vor beneficia de normele privind informarea ~i consultarea aplicabile selerietilor coucedisii colectiv in sectorul privat. Salarizarea in sectorul privat se realizeaza pe baza negocierii individuale ~i colective. in timp ce in sectorul public se reelizeezi pe baze nonnative, cu respectarea Legii-cediu nr. 284/2010 privind salarizarea unitara apersonalului pIatit din fonduri publice, a Legii nr. 285/2010 privind salarizarea in anul2011 a personalului pIatit din fonduri publice $i a Ordinului tu: 77/2011 privind aprobarea Nonnelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/201 0privind salarizarea in anul2011 apersonalului pIatit din fonduri publice. Cu privire la cel care presteaza munca trebuie semnalata utilizarea, in diferite acte normative, a unor expresii specifice, care desemneaza persoana care presteaza munca. Exemple Legisleiie comunitsri si cea legata de asigurarea sanatatii ?i securiiitii in tnunci ioloseste notiunee de .Iucritot". Legisleiie aplicabiIa instituiiilot publice uiilizeezi tiotiutiee de "personi!1l contractual" pentru a deosebi selerieti! de Iunciionetii publici (care nu lucreezi in baza unui contract). Codul fiscal Iolosesie denumirea de .beneiicier de venit" pentru a desemna persoana care presteezs munce, indiferent deci 0 face sau nu in temeiul unui raport de dependents. in tunctie de perticulerititile contractului de munci, salariatul poerii denumirea de ucenic, salariat de noepte, salariat la domiciliu, tele-seletiet, salariat cumulerd, salariat temporar etc.

eecte

3. Alegerea modalitafii de angajare

Conceptul de munca dependents nu este unul juridic, ci fiscaL El desemneaza orice tip de activitate desfasurata de 0 persoana fizica intr-o relatie de angajare. Dar cum putem identifica un raport de munca dependenta? Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010, publicata in Monitorul Oficial nr. 431 din 28 iunie 2010,modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/2010, precum si Hotararea Guvernului nr. 791/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,publicata in Monitorul
Codul muncii

recalificarea contractului
0611

Angajarea in muncc A 10/007

Oficial nr. 542 din 3 august 2010,au introdus 0 serie de criterii in functie de care se determina caracterul de dependents. Ca urmare, indiferent de denurnirea pe care 0 dau partile unui contract, organul de control are dreptul de a califica el raportul respectiv, daca regaseste unul sau mai multe dintre aceste criterii. Consecinta acestei recalificari va fi posibilitatea stabilirii contributiilor la nivelul datorat in cazul unui contract de munca si inlaturarea beneficiilor de care altminteri ar fi beneficiat prestatorul muncii. intemeiat pe un contract individual de munca si cel de munca independenta, intemeiat, spre exemplu, pe 0 conventie civila sau pe un contract comercial de prestari servicii nu se opreste la aspectele de natura fiscala, ci priveste nurneroase alte aspecte ale raportului juridic.
Exemplu

in realitate, diferenta dintre raportul de munca dependents,

Salariatul are dreptul la concediu de odihna platit, se supune unor reglementiiri privind durata timpului de luau, beneiiciezi de plata orelor suplimeniere, nu lucreezii fn mod obisnuit in zilele de week-end si sarbatori legale, nu poate fi platit sub salariul minim pe tara, iiiepunde pentru savar$irea de abateri disciplinere, beneiiciezi de norme speciale in cazul tiispundetii pettimoniele, are dreptul de a se sindicaliza $i de a negocia contractul colectiv de inunci, poate face greva, nu-si poate negocia drepturile sub limita minima previizutii de lege sau contract colectiv de tnunci etc. Niciunul dintre aceste drepturi nu se regasesc in cazul unei persoane care presteezs
tnunci independents.

Un presta tor de servicii se considera ca a negociat contractul incheiat de pe pozitii de egalitate juridici cu beneficiarul muncii sale si pe astfel de pozitii isi desfasoara intreaga activitate. Neaflandu-se intr-o relatie de subordonare, nu are nevoie de protectia speciala pe care legislatia muncii 0 acorda salariatilor. 0 persoana care desfasoara munca independents nu se supune prevederilor Codului muncii. Asadar, este gresit sa abordam chestiunea diferentei dintre munca dependents si cea independents exclusiv din punctul de vedere al contributiilor datorate. Altfel spus, chiar daca recalificarea raportului juridic respectiv ca fiind de munca dependenta se realizeaza de catre organul de control fiscal, consecintele acestei recalificari nu vor fi strict fiscale, ci si juridice. Dependenta reprezinta atributul pe baza caruia se stabileste daca activitatea efectuata poate fi considerata 0 prestare de servicii sub incidenta reglementarilor referitoare la persoanele fizice autorizate sau la autori sau 0 activitate de natura salariala. Nu actioneaza de o maniera independenta angajatii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de munca sau prin orice alte instrurnente juridice care creeaza un raport angajator / angajat in ceea ce priveste conditiile de munca, remunerarea sau alte obligatii ale angajatorului. Criteriile de identificare a relatiei de dependents sunt prevazute In Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial nr. 927 din 23 decembrie 2003, art. 7 alin. (1) punctul 2.1, introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/2010. Aceste criterii vor trebui luate in considerare de catre 0 persoana care angajeaza personal, pentru a identifica modalitatea juridici adecvata in care poate realiza aceasta angajare.
Codul muncii

egalitate juridici

0611

A 10/008 Angajarea in rnunco

ATENTIE! Organul de control fiscal va putea reconsidera raportul juridic ca fiind de munca dependents, in cazul in care constata existenta unuia sau mai multor astfel de criterii. In acest caz, impozitul pe venit si contributiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate si virate, fiind datorate solidar de catre platitorul si beneficiarul de venit. In acest caz se aplica regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate in afara functiei de baza, Totusi, prin Normele de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 791/2010, activitatile desfasurate in mod independent, in conditiile legii, care genereaza venituri din profituri libere, precum si drepturile de autor si drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activitati independente. Solidaritatea presupune posibilitatea organului de control fiscal de a se adresa fie platitorului de venit, fie prestatorului de munca pentru a recupera contributiile care trebuiau platite daca raportul contractual ar fi avut de la inceput calificarea de contract individual de munca. Asadar, inainte ca organul de control fiscal sa realizeze evaluarea raportului juridic in care am angajat personal, 0 astfel de evaluare va trebui facuta chiar de catre angajator. lata criteriile prevazute de lege:
criterii

a) beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit, respectiv organele de conducere ale platitorului de venit, si respects conditiile de munca impuse de acesta, cum ar fi: atributiile ce ii revin si modul de indeplinire a acestora, locul desfasurarii activitatii, programul de lucru; Exemp1e - Luciiitotul are stebilitii Iise postu1ui. - Lucritotul respects programu1 de 1ucru a1plstiiorului de venit sau un alt program de 1ucru fix $i prestabiJit. - Luctiitotul f$i desfa$oara activitatea 1asediu1 plititotului de venit sau 1a un punct de 1ucru a1acestuia. - Plitiiotul de venit poate aplica senctiuni discipJinare. - Pliititotul de venit dispune de putere de direct ie, supraveghere $i control. - Plitiiorul de venit poate da ordine obligatorii privitoare 1amodalitatea concrete in care se presteezi munca. in cazu1 unui contract de tnunci, se consider a ca obJigapa de a munci este 0 obligape de mijioace, nu de rezulist, in sensu1 ca sa1ariatu1este obligat sa se supuns ordine1or angajatoru1ui cu privire 1amodalitatea in care sa 1ucreze, dar e1nu va tiispunde deci, unnare a acestei ectivititi. rezultatul nu este ce1esteptet. Dimpotiivii. 0 petsosiii fizica autorizata nu va putea primi astfe1 de ordine, dar va tiispunde pentru rezultatu1 ectiviteiii sale (are 0 obligape de rezultat). b) in prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste baza materiala a platitorului de venit, respectiv spatii cu inzestrare corespunzatoare, echipament special de lucru sau de protectie, unelte de munca si altele asemenea; Exemp1e : - Lucritotul betieiiciezii de unitormii asigurata de citre pletitotul de venit .

0611

Codul muncii

Angajarea in munco A 10/009

: - Lucriiorul isi desfa$oara activitatea priti utilizarea bezei informatice a pliititorului de venit. c) beneficiarul de venit contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu; Exemple : - Lucritorul nu i$i asuma riscuri comerciale. : - Luciiitotul uiilizeszii autoturism pus la dispozitie de citte pliititoru) de venit. d) platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura; Exemple : - Luctiitotului i se deconteezs clieltuielile de deplasare. : - Piititorul de venit ii piiieste lucritotului diurna. : - Plititorul de venit deconteezs cheltuielile de cazare in aita localitate a lucriiotului : care se deplaseaza in scopul desfa$urarii ectiviistii. e) platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, in contul beneficiarului de venit; Exemplu - Lucrstorul nu isi asuma riscul de incapacitate temporere de tnunci.
criterii criterii

f) orice alte elemente care reflecta natura dependents a activitatii. : : : : : : : : Exemple - Lucretotul i$i desfa$oara activitatea pentru un singur beneficiar, de care -depinde financiar total. - Lucrstotul este integrat intr-a struciutii iererhici. are seii, face parte din echipe de lucru la dispoziiie plititorului de venit. - Plitiiotul de venit raspunde pentru preiudiciile cauzate de citre lucritot tettilot, in cazul in care ecestie sunt prejudicieti cu prilejul desfa$urarii de ectivititi. - Lucritotul trebuie sa desiiisoete activitatea numai personal; ii este inierzis sa delege desiisureree ectiviiitilor citre un teri. Nu poate angaja ssistenii (ajutoare).

In cazul in care oricare dintre criteriile de mai sus este indeplinit, raportul juridic respectiv este unul de munca dependents, iar contractu 1va fi calificat ca fiind de munca. SFATUL NOSTRU Daca apreciati ca raportul juridic in care angajati personal nu este unul de munca dependenta, deci este corespunzatoare incheierea unei conventii civile sau a unui contract comercial de prestari-servicii, este foarte util ca fiecare dintre criteriile de mai sus sa fie expres negate in contract. Astfel se va prevedea expres ca prestatorul Isi va utiliza propriile echipamente de lucru, va desfasura activitatea in propriul birou, potrivit unui program propriu, nu va avea dreptulla indemnizatie de concediu de 0dihna sau concediu medical, in caz de deplasare nu i se vor deconta cheltuielile etc. - 0 enumerare a tuturor clauzelor care sa elimine riscul confuziei cu un contract de munca.
Codul muncii 0611

Contributii

Contract individual de munca

Conventia civiIa (venituri din aIte surse)

Contract de cesiune de drepturi de autor (venituri din activitati independente)

Contract de prestaii servicii (venituri din activitati independents)

C) C) C)

::::J

CAS - angajator

CAS - prestatorul de munca Contributia la asigurarile pentru accidente si boli profesionale

Conditii Conditii normale deosebite de munca de munca 20,8% 25,8% 10,5 %

Conditii speciale de munca 30,8% 10,5% (cu retinere la sursa de catre platitorul de venit) Cota integrals datorata de persoana fizica (31,3%, 36,3%,41,3%) daca nu realizeaza venituri din salarii sau pensii Asigurare facultative Asigurare facultative 10,5% (cu retinere la sursa de catre platitorul de venit)

co .9.
o
CD

o
c:

s
3

::::J OC

Contributia la bugetul asigurarilor pentru soma] angajator Contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj prestatorul de munca CASS - angajator CASS - prestatorul de munca
o o
Q

Cotele de contributii datorate Asigurare facultative . de angajatori in functie de clasa de rise, potrivit prevederilor Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, republicata, se stabilesc de la 0,15%la 0,85%, aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar 0,5% 0,5% 0,5% (cu retinere la sursa de catre platitorul de venit)
-

0,5% (cu retinere la sursa de catre platitorul de venit)

-

1% asigurare facultative

5,2% 5,5%

~
c::

Q,

5,5% (de catre persoana fizica, numai in situatia in care nu realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor,

5,5% (de catre persoana fizica, numai in situatia in care nu realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor,

5,5%

)
o o
Q.

~
c
::::J

Q,

venituri din activitati venituri din activitati independente, venituri independente, venituri din din agriculture, venituri agricultura, venituri din pensii sau venituri din pensii sau venituri neimpozabile neimpozabile supuse CASS) supuse CASS) Angajatorii cu nururn 50 de salariati care nu au angajat persoane cu handicap intr-un procent de eel putin 4% din numarul total de salariati opteaza intre: - a plati lunar catre bugetul de stat 0 suma reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap si - a achizitiona produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate in unitatile protejate autorizate. Contributia pentru concedii 0,85% si indemnizatii
,

Contributia pentru persoanele cu handicap

0,85%pentru persoanele care nu au calitatea de pensionari, cu posibilitatea retragerii declaratiei de asigurare

-

>
j

(Q

c"
CD
j

C C

->

Contributia la Fondul de garantare Impozit

0,25% 16%

c:
j

3
Cc

16% la venitul brut prin retinere la sursa de catre platitorul de venit

16% la venitul net (cu 10% plata anticipata prin retinere la sursa de catre platitorul de venit)

16% la venitul net (cu plati anticipate, trimestriale pe baza deciziei de plati anticipate sau cu retinere la sursa)

-C) C)

>

A 1% 12 Angajarea in munco
Sub aspect fiscal, decizia de a utiliza 0 anumita forma de angajare sau alta va putea fi influentata de cuantumul contributiilor la care este obligat atat prestatorul de munca, cat si platitorul de venit. In acest scop, analizand tabelul prezentat mai sus, Yeti putea realiza 0 compara tie a contributiilor datorate in cazul incheierii unui contract individual de munca, al unei conventii civile sau al unui contract de cesiune de drepturi de autor. Retinem insa ca aceasta optiune nu ar trebui determinata strict de motive fiscale, ci si de diferentele de natura juridici dintre diferitele tipuri de raporturi juridice in care poate fi angajata 0 persoana.

II. Munca independenta

Chiar si efectuarea celei mai simple operatiuni intre persoane fizice urmata de plata unei sume de bani pentru prestatia efectuata are consecinte importante din perspectiva obligatiilor stabilite de lege in sarcina persoanelor implicate.

Exemplu
Efectuarea unui serviciu cum ar fi reprezentarea in leis eutoritiitilot in vederea efectiuirii unor iormelitiiti administrative sau obtineree unei edeverinte, care in final este remunerat de citre beneficiar, determine necesitatea incedriirii juridice a contractului ~i stabilirea coreciii a naturii venitului realizat. Aceea~i importenti 0 va avea ~i incadrarea ce trebuie eiectueti de ciire 0 societate cometcieii care utilizeezs iniimpletor persoane fizice pentru distribuirea de materiale publicitare cu caracter informativ. Legislatia fiscala stabileste mecanisme diferite de declarare, impozitare si organizare a activitatii in functie de modul in care veniturile sunt realizate. In plus, organul de control fiscal va putea reconsidera raportul respectiv ca fiind unul de munca dependents, in masura in care constata indeplinirea unuia dintre criteriile de identificare a muncii independente, prevazute de Codul fiscal, modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/2010. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/2010 se va aplica insa numai veniturilor realizate din drepturi de autor si drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. 0) pct. 131 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, ~i/ sau veniturilor rezultate din activitati profesionale desfasurate in baza contractelor / conventiilor incheiate potrivit Codului civil, singurele venituri care mai fac parte, potrivit definitiei legale, din notiunea de .venituri de natura profesionala, altele decat cele de natura salariala", In categoria veniturilor profesionale reglementate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/2010, nu intra veniturile obtinute de: - directorii societatilor comerciale pe actiuni: - directorii societatilor comerciale cu raspundere limitata: - presedintele asociatiei de proprietari sau alte persoane remunerate in baza contractului de mandat, potrivit legii privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari;
Codul muncii

reconsiderarea activitatii

venituri profesionale

0611

Angajarea Tnrnunco A 10/013

- reprezentantii in adunarea generals a actionarilor, in consiliul de administratie, membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, pre cum si ai comisiei de cenzori; - reprezentantii in organisme tripartite (cum ar fi, de exemplu, Consiliul Economic si Social); - administratorii societatilor comerciale; - persoanele care desfasoara activitati ca urmare a unei functii alese in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial (asociatie, fundatie etc.): - persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati independente; - persoanele care exercita profesii liberale; - membrii asociatiilor familiale; - alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale, dar in temeiul altor contracte decat conventiile civile sau contractele de cesiune de drepturi de autor.

venituri

profesionale

1. Diferenta dintre contractu Icivil ~i cel comercial

Chiar daca legislatia fiscala contine in multe cazuri norme speciale derogatorii de la reglementarile cu caracter general, in domeniul diferentierii naturii contractelor incheiate vor fi avute in vedere dispozitiile genera le cuprinse in Codul comer ciaI. In temeiul acestora va putea fi efectuata distinctia dintre contractele civile si cele comerciale. Astfel, potrivit art. 7 din Codul comercial, sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca 0 profesiune obisnuita, si societatile comerciale. Eliminand din chestiune societatile comerciale raman in analiza persoanele care fac fapte de comert - dar nu oricum, ci doar aceia care efectueaza in mod constant, ca 0 activitate curenta, fapte de comert. Art. 9 din Codul comercial subliniaza de asemenea aceasta distinctie: Orice persoana care intr-un chip accidental face 0 operatiune de comert, nu poate fi considerata drept comerciant. Desigur, ca si in cazul altor dispozitii legale actuale, textul codului este insuficient de dar, neprecizand semnificatia termenului accidental. Cu toate acestea, un termen utilizat adecvat este mai relevant decat 0 enumerare nelimitativa. Asadar, ori de cate ori persoana fizica ce efectueaza 0 presta tie pentru un beneficiar persoana fizica sau juridici desfasoara activitatea in mod accidental, intamplator, fara repetitivitate, nu ne vom afla in prezenta unei activitati comerciale, ci vor fi aplicabile dispozitiile Codului civil ca drept comun in materia raporturilor dintre persoane. Contractele sau conventiile civile vor avea ca temei dispozitiile art. 942 si urmatoarelor din Codul civil. Aceasta incadrare este deosebit de relevanta mai intai din perspectiva formalitatilor prealabile pe care 0 persoana fizica ce desfasoara 0 activitate trebuie sa le indeplineasca. In functie de natura activitatii: - persoana fizica nu va fi supusa niciunei formalitati prealabile daca nu este comerciant; - persoana fizica ce are calitatea de comerciant va trebui sa se organizeze in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor
Codul muncii 0611

raporturi civile

A 10/014 Angajarea in munce

economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale sau -In cazul in care desfasoara 0 profesie liberala, persoana fizica va trebui sa se autorizeze potrivit actului normativ de organizare a profesiei.

P.F.A.

'
~

-.
I

Importanta acestei distinctii decurge din faptul ca, pe langa alte consecinte, potrivit Legii nr. 12/1990 privind protejarea populatiei irnpotriva unor activitati comerciale ilicite, republicata In Monitorul Oficial nr. 291 din 5 mai 2009, efectuarea de acte sau fapte de comert de natura celor prevazute In Codul comercial sau In alte legi, fara indeplinirea conditiilor stabilite prin lege, determina confiscarea veniturilor obtinute ilicit. In concluzie, ne vom afla In prezenta unei conventii civile ori de cate ori prestatorul este 0 persoana fizica ce nu are calitatea de comerciant. In caz contrar, ne vom afla In fata unui contract comercial.

2. Tratamentul fiscal in cazul veniturilor realizate din convenfii civile

Legislatia fiscala distinge doua tratamente fiscale aplicate veniturilor realizate In baza conventiilor civile, cu implicatii aspra obligatiilor care incumba atat persoanei fizice, cat si platitorului: .Incadrarea veniturilor realizate de persoane fizice ca urmare a conventiilor/ contractelor civile incheiate, In conditiile art. 942 si urmatoarelor din Codul civil, In vederea impozitarii, In categoria veniturilor din activitati independente potrivit art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal. .Includerea veniturilor realizate de persoane fizice ca urmare a conventiilor/ contractelor civile incheiate. In conditiile art. 942 si urmatoarelor din Codul civil, incepand cu data de 1 ianuarie 2007,pe baza optiunii formulate la momentul incheierii conventiei civile, In categoria veniturilor din alte surse potrivit art. 78 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal. Diferentierea intre aplicarea unuia sau altuia dintre cele doua tratamente fiscale este data de optiunea persoanei fizice, stiind ca In eel de-al doilea caz persoana este exonerata de indeplinirea formalitatilor privind autorizarea sa desfasoare 0 activitate economica (PFA), tocmai justificat de faptul ca persoana desfasoara 0 activitate ocazionala, Persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, din activitati desfasurate In baza contractelor/ conventiilor incheiate potrivit Codului civil,indiferent de periodicitatea realizarii acestor venituri, In mod exclusiv sau nu - datoreaza contributia individuala la asigurarile sociale si contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj - baza de calcul lunara neputand depasi de 5 ori salariul mediu brut. a) Veniturile din conventii civile impozitate ca venituri din activitati independente Veniturile realizate de persoanele fizice din activitati desfisurate In baza unor conventii civile pot fi incluse in categoria veniturilor din activitati independente realizate potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal. Platitorul venitului are obligatia, In temeiul art. 52 alin. (1) lit. d) si alin. (2) din Codul fiscal, sa calculeze, sa retina si sa vireze un impozit In cota de 10% aplicat la venitul brut.
Codul muncii

contributii

10%

0611

Angajarea in rnuncc A 10/015

In situatia in care persoana fizica realizeaza in mod ocazional venituri ca urmare a incheierii unei conventii civile fara a exercita in mod expres optiunea catre metodologia de impunere prin retinere la sursa cu cota de 16% aplicata la venitul brut, platitorul de venit va aplica prevederile art. 52 alin. (1) lit. d) si alin. (2) din Codul fiscal, respectiv va avea obligatia sa calculeze, sa retina si sa vireze un impozit in cota de 10% aplicat la venitul brut. Impozitul retinut la sursa de catre platitor in cota de 10% aplicata la venitul brut reprezinta plata anticipate in contul impozitului anual pe venit in cota de 16% datorat de persoana fizica asupra venitului net anual din activitati independente. Persoana fizica are in schimb obligatia conducerii contabilitatii in partida simpla. In baza acesteia se va determina si declara venitul net anual si impozitul datorat pe venitul net anual impozabil si totodata va permite stabilirea diferentelor de impozit anual rezultat din regularizarea impozitului anual datorat cu piatile anticipate. In aceasta situatie, persoana fizica in calitate de subiect al raportului juridic fiscal va depune Declaratia de impunere (formularul200 .Declaratie privind veniturile realizate"), pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului, in conformitate cu prevederile art. 83 din Codul fiscal. Legislatia in vigoare prevede inregistrarea fiscala pentru persoanele fizice romane, altele decat persoanele fizice romane care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere, prin depunerea declaratiei 020 .Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoane fizice romane" (O.M.F.P. nr. 262/2007, modificat prin Ordinul nr. 34/2011). Declaratia de inregistrare se completeaza cu ocazia primei inregistrari fiscale,iar declaratia de mentiuni se completeaza ori de cate ori se modifica datele declarate anterior. SFATUL NOSTRU Prestarea in mod repetitiv a unor activitati economice de catre persoane fizice autorizate se desfa~oara in mod obisnuit in baza unor contracte comerciale de prestari de servicii incheiate intre cele doua parti, si nu in baza unor conventii civile incheiate in temeiul Codului civil, care presupun pentru persoana fizica care desfasoara activitati independente desfasurarea ocazionala a unei anumite activitati adiacente pe langa cea autorizata, Cu toate acestea, in situatia in care persoana fizica care desfasoara astfel de activitati recurge ocazionalla incheierea de conventii civile pentru anumite activitati adiacente pe langa cea autorizata, vor fi aplicabile prevederile art. 52 alin. (1) lit. d) si alin. (2) din Codul fiscal, respectiv platitorul va avea obligatia sa calculeze, sa retina si sa vireze un impozit in cota de 10% aplicat la venitul brut. In aceasta situatie, persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati economice sau profesii liberale va utiliza in vederea inregistrarii fiscale formularul (070) .Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere" (O.M.F.P. nr. 262/2007). In ceea ce priveste contributia la asigurarile sociale de sanatate, obligatia revine persoanei fizice, fiind aplicabile in legatura cu aceasta contributie Legea nr. 95/2006 si O.P.C.N.A.S. nr. 617/2007. Obligatiile platitorului de venituri sunt in cazul aplicarii acestui tratament fiscal urmatoarele:
Codul muncii 0611

16%

plata anticipata

A 10/016 Angajarea in rnuncc

sa calculeze, sa retina impozitul in cota de 10% aplicata la venitul brut reprezinta plata anticipate in contul impozitului anual pe venit de 16% datorat de persoana fizica: sa vireze irnpozitul in cota de 10% la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul; sa completeze formularul100 .Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat" la randul 10 - Impozit pe veniturile din activitati desfasurate in baza contractelor / conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil- conform art. 52 si 93 din Codul fiscal; sa completeze si sa depuna formularul205 .Declaratie informativa privind impozitul retinut la sursa, pe beneficiari de venit" potrivit art. 93 alin. (3) pana in ultima zi a lunii februarie pentru platitorii de venituri din activitati independente prevazute la art. 52 din Codul fiscal, potrivit art. 93 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal (Ordinul ANAF nr. 233/2011); pentru veniturile platite dupa 10 septembrie 2010, sa retina contributia la asigurarile socia le in cota de 10,5% si la asigurarile sociale pentru soma] in cota de 0,5%; sa completeze formuiarul102 .Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat" la pozitia 27 - Contributia individuala de asigurari sociale datorata de persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele de natura salariala si la pozitia 28 - Contributia individuals de asigurari pentru soma] datorata de persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele de natura salariala: sa completeze Declaratiile privind evidenta nominala a persoanelor care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat si la bugetul asigurarilor pentru somaj Obligatiile persoanei fizice sunt urmatoarele: sa plateasca contributia la asigurarile sociale de sanatate: sa depuna declaratia de asigurare si sa plateasca contributia la asigurarile sociale, daca nu realizeaza venituri din salarii sau pensii; sa conduca evidenta contabila in partida simpla in vederea determinarii venitului net anual impozabil pentru toate veniturile din activitati independente realizate; sa completeze si sa depuna Declaratia de impunere 200 pana la data de 25 mai 2011 pentru veniturile din activitati independente realizate in anul 2010; sa determine diferentele de impozit de plata catre bugetul de stat; diferentele de impozit de plata se determine ca diferenta intre irnpozitul datorat in cota de 16% asupra venitului net anual si platile anticipate reprezentand irnpozitul retinut la sursa de platitorul de venit.

b) Veniturile din conventii civile impozitate ca venituri din alte surse

Prevederile Codului fiscal cuprind un sistem alternativ de irnpozitare simplificata a unor venituri din activitati independente, aplicabil si veniturilor realizate din activitati desfasurate in baza unor conventii civile, prin aplicarea cotei de 16% direct la venitul brut. Diferentierea intre aplicarea unuia dintre cele doua tratamente fiscale este data de optiunea persoanei fizice, stiind ca in acest caz persoana fizica este scutita de indeplinirea formalitatilor privind autorizarea de a desfasura 0 activitate economica potrivit pre0611 Codul muncii

Angajarea in rnuncc A 10/017

vederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, intrucat persoana fizica desfasoara 0 activitate ocazionala, intamplatoare. Conditia stabilita de dispozitiile legale, respectiv art. 52 alin. (4) si art. 78 din Codul fiscal, este ca la momentul incheierii contractului persoana fizica beneficiara a venitului sa opteze pentru impunerea veniturilor cu 0 cota de impozit final de 16%. Optiunea de impunere a venitului brut trebuie exercitata in scris, in momentul incheierii fiecarui contract si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii generate de acesta. Pe baza optiunii formulate la momentul incheierii contractului, veniturile realizate sunt impozitate potrivit regulilor mentionate in categoria .Venituri din alte surse", la art. 78 si 79 din Codul fiscal. In acest context, platitorul de venituri are obligatia de a calcula, a retine si a vira un impozit in cota de 16% aplicat la venitul brut platit de acesta, in temeiul art. 79 din Codul fiscal. Impozitul pe venit trebuie virat la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiva lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul reprezinta impozit final, persoana fizica neavand obligatii cu privire la dedararea venitului si impozitului pe venit. In ceea ce priveste contributia la asigurarile sociale de sanatate, obligatia revine persoanei fizice fiind aplicabile in legatura cu aceasta contributie Legea nr. 95/2006 si O.P.C.N.A.5. nr. 617/2007. Contributia la asigurarile sociale de sanatate nu este datorata de persoanele care opteaza pentru impunerea cu 16% impozitul fiind final potrivit art. 79 din Codul fiscal, venitul fiind indus in categoria veniturilor din alte surse, cu exceptia situatiei in care cumuleaza acest venit cu venituri din salarii si alte venituri de asemenea natura. Obligatiile platitorului de venituri in acest caz sunt asadar urmatoarele: sa calculeze si sa retina impozitul final pe venit in cota de 16% aplicata la venitul brut; sa vireze impozitul in cota de 16% la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul; sa completeze formularul100 .Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat" la randul 21 - Impozit pe alte veniturile ale persoanelor fizice - conform art. 79 si 93 din Codul fiscal; sa completeze si sa de puna formularul Declaratia unica - D 112 care inlocuieste: - Formularul100 - doar impozitul pe veniturile din salarii si asimilate salariilor - Formularul102 .Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat" - Declaratia privind evidenta nominal a a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor sociale de stat - Declaratia privind evidenta nominal a a asiguratilor si a obligatiilor de plata la bugetul asigurarilor pentru soma] - Lista nominala cuprinzand persoanele asigurate pentru care se plateste contributia de asigurari sociale de sanatate, lista co-asigurati si centralizatorul referitor la obligatiile de plata ale angajatorului la FNUASS - Declaratia privind evidenta obligatiilor de plata catre bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate pentru concedii si indemnizatii, Declaratia unica 112 este reglementata de Hotararea Guvernului nr. 1.397/2010 privind modelul, continutul, modalitatea de depunere si de gestionare a "Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigura te".
Codul muncii 0611

optiune

CASS

A 10/018 Angajarea in rnuncc

sa retina si sa vireze contributia la asigurarile sociale in cota de 10,5%si la asigurarile sociale pentru somaj in cota de 0,5%; Obligatiile persoanei fizice sunt urmatoarele: sa plateasca contributia la asigurarile sociale de sanatate, in situatia in care nu realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din activitati independente, venituri din agriculture, venituri din pensii sau venituri neimpozabile supuse CASSpotrivit Legiinr. 95/2006; sa declare, sa calculeze si sa vireze contributiile individuale obligatorii datorate pentru veniturile realizate in perioada 1 iulie - 10 septembrie 2010.

3. Contractu I de cesiune de drepturi de autor

Anumite activitati, in care aportul creativ este substantial, pot fi desfasurate in temeiul unui contract de cesiune de drepturi de autor. Obiectul dreptului de aut or il constituie operele originale de creatie intelectuala in domeniulliterar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, operele derivate care au fost create plecand de la una sau mai multe opere preexistente, precum si drepturile conexe dreptului de autor si drepturile sui-generis, potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, publicata in Monitorul Oficial nr. 60 din 26 martie 1996,cu modificarile si completarile ulterioare. Potrivit art. 50 din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010, venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli: a) 0 cheltuiala deductibila egala cu 20% din venitul brut (in loc de 40%, cat era cota procentuala pana acum): b) contributiile sociale obligatorii platite. In cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumental a, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli: a) 0 cheltuiala deductibila egala cu 25% din venitul brut (in loc de 50%, cat era cota procentuala pana acum): b) contributiile sociale obligatorii platite. Chiar si dupa reducerea cotelor procentuale de cheltuieli deductibile, contractul de cesiune de drepturi de autor ramane mai avantajos sub aspect fiscal decat angajarea cu contract individual de munca. Trebuie insa retinut dreptul organului de control fiscal de a recalifica raportul juridic ca fiind raport de munca dependenta, in masura in care constata indeplinirea unuia dintre criteriile la care se refera in prezent Codul fiscal, asa cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 82/2010. Persoanele fizice care realizeaza venituri de natura profesionala din drepturi de autor si drepturi conexe sunt considerate asigurate obligatoriu, prin efectullegii, in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, precum si in sistemul asigurarilor pentru somaj Baza lunara de calculla care se datoreaza contributiile individuale de asigurari sociale si de asigurari pentru somaj este:
0611
Codul muncii

legea drepturilor de autor

20%

25%

Angajarea in rnuncc A 10/019

a) venitul brut diminuat cu cota de cheltuiala forfetara de 20% sau 25%, dupa caz, pentru veniturile din drepturi de autor si drepturi conexe; b) venitul brut, pentru veniturile din activitatea desfasurata in baza contractelor / conventiilor incheiate potrivit Codului civil. Baza lunara de calcul la care se datoreaza contributiile individuale de asigurari sociale si asigurari pentru somaj nu poate depasi in cursul unei luni calendaristice echivalentul a de 5 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
cheltuieli forfetare

baza de calcul

ATENTIE! Obligatia declararii, calcularii, retinerii si platii contributiilor individuale de asigurari sociale si de asigurari pentru somaj, corespunzatoare veniturilor revine platitorului de venit. Nu se calculeaza si nu se retin contributiile socialepentru veniturile din drepturi de autor si drepturi conexe persoanelor asigurate in alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale,si persoanelor care au calitatea de pensionari.

4. Contractu I de prestari-servicii incheiat cu un liber-profesionist

Ca si persoanele fizice autorizate, liber-profesionistii nu sunt salariati si nu se supun Codului muncii. Profesiile liberale sunt acele profesii reglementate legal care se exercita pe baza unor calificari profesionale relevante, certificate printr-un atestat eliberat de 0 institutie de invatamant autorizate de stat. Membrii profesiilor liberale alcatuiesc, de cele mai multe ori, corpuri profesionale. In prezent exista nu mai putin de 26 de profesii liberale reglementate.
Exemplu

: - expetii contebili si contebili eutotizeti, profesie reglementetii prin Ordonente : Guvernului nr. 65/1994, publiceti in Monitorul Oticisl nr. 243 din 30 august 199{ : inodiiiceti prin Ordonenta Guvernului nr. 89/1998, publicetii in Monitorul Oiiciel : nr. 314 din 2 august 1998,aprobata cu modiliciri ptiti Legea nr. 186/1999, publiceti : in Monitorul Oiiciel nr. 592 din 6 decembrie 1999; : - notari publici, profesie teglemenietii prin Legea nr. 36/1995 a notarilor publici si eciivi: tatll noterisle, publicsti in Monitorul Olicial nr. 92 din 16mai 199~ modiiicetii ulterior; : - precticieni in insolvents, profesie reglementetii prin Ordonsnie de urgenta a Guvernului : nr. 86/2006, publicsti in Monitorul Oiicisl nr. 944din 22noiembrie 2006,modiiiceti prin : Legea nr. 85/2010, publlcstii in Monitorul Oiicisl nr. 327din 18mai 2010; : - inedici si Iermecisti, proiesii reglementate prin Legea nr. 95/2006 privind reforma in : domeniul sanatath cu modiiicirile ulterioere, intre care Ordonenie de urgenta nr. : 48/2010, publicete in Monitorul Oiiciel nr. 384 din 10 iunie 2010. : - psibologi. profesie teglementeti prin Legea nr. 213/2004 ptivind exercitareaptoiesiei de : psibolog cu drept de liberi prectici, fnfiintarea, organizarea ?i iunctioneres Colegiului : Psibologilor din Romania, publicsti in Monitorul Olicialnr. 492din 1 iunie 2004; : - esistenti socieli. profesie regleinentete prin Legea nr. 466/2004 privind Statutul esis: tentului social, publicete in Monitorul Oiiciel nr. 1.008 din 23 noiembrie 2004; : - medici veterineri, profesie regletnentetii prin Legea nr. 160/1998 pentru organizarea : si exercitarea pioiesiei de medic veteriner, tepublicetii in Monitorul Oiicisl : nr. 433 din 23 mai 2005, cu moditicirile ulterioare;
Codul muncii 0611

A 10/020 Angajarea in muncc

- detectivi particulari, profesie reglementata prin Legea nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular, publicetii in Monitorul Oiiciel nr. 538 din 1 septembrie 200t cu modiiiciiile ulterioare; - practicieni in medicine complementara sau eltemetivii, profesie reglemenieti prin Legea nr. 118/2007 privind organizarea $i Iunctioneree ectivitiiiilor $i practicilor de medicinii complementeri/eliemstivi. publicata in Monitorul Oiicisl nr. 305 din 8mai 2007; - mediatori, profesie reglemenieti prin Legea nr. 192/2006 privind medierea $i organizarea profesiei de mediator, publicetii in Monitorul Oficial nr. 441 din 22 mai 2006, modiiicetii prin Legea nr. 370/2009, publicetii in Monitorul Oticiel nr. 831 din 3 decembrie 2009 etc.

III. Raporturi de munce ne-contractuale

In unele unitati, cum sunt institutiile pub lice, intalnim nu numai personal contractual, dar si persoane care isi desfasoara activitatea In temeiul unui act administrativ de numire In functie. Desi aceste categorii de persoane desfasoara 0 activitate cu caracter regulat, se supun ordinelor superiorului, sunt salarizate, beneficiaza de concediu de odihna, au 0 serie de drepturi colective, ele nu sunt totusi salariati. - raporturile de serviciu ale functionarilor publici Functionarii publici nu sunt salariati: munca prestata de ei nu este reglementata prin Codul muncii, ci prin Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata ill Monitorul Oficial nr, 356 din 29 mai 2007, cu modificarile ulterioare, precum si prin anumite statute speciale, aplicabile anumitor categorii de functionari. - raporturile juridice ale magistratilor Aceste raporturi sunt guvernate de Legea nr. 304/2004 privind statutul judecatorilor si al procurorilor, republicata In Monitorul Oficial nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificarile ulterioare; - raporturile juridice ale diplomatilor de cariera Nici diplomatii de cariera nu sunt salariati, ci desfasoara activitatea ill temeiul unor reglementari speciale, Legea nr. 269/2003, publicata In Monitorul Oficial nr. 441 din 23 iunie 2003, cu modificarile ulterioare. In afara acestor categorii de raporturi juridice, munca se mai poate presta si In alte temeiuri, ill baza unor acte normative sau In baze contractuale. Exemplu Nu incheie contracte individuale de tnutici, desi lucreeze, nici personalul clerical, membrii cooperatori, persoanele care au un aport in industrie la constituirea unei societiiti comerciale etc. Un alt exemplu il constituie evoceiii selsrizeii in interiorul protesiei, care incheie un contract de salarizare, care nu se coniutids cu eel de inunci. Militarii presteezs activitate in temeiul unor reglemeniiri speciale, cuprinse indeosebi in Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, publiceti in Monitorul Oticiel nr. 155 din 20 iulie 1995, cu inoditicitile ulterioare.
0611 Codul muncii