Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Criptograe si securitate
Luciana Morogan
Facultatea de Matematica-Informatica Universitatea Spiru Haret
Laboratoare
Laborator
Outline
Denitii de baza Sisteme de criptare simetrice Cifruri de permutare Exercitii Cifruri cu substitutie
Sisteme monoalfabetice Sisteme polialfabetice
Laborator
Denitie generica Criptograa = studiul metodelor matematice legate de securitatea informatiei, capabile sa asigure
condentialitatea autenticarea non-repudierea mesajelor integritatea datelor vehiculate
Termenul criptograe = scriere secreta: format din cuvintele grecesti cryptos ascuns si grae scriere. Domeniul cuprinde
operatia de criptare (cifrare) a unui text eventualele incercari de descifrare si de aare a cheii de criptare
Schema generala
Fig.1
Figure: Fig.1
Laborator
Denitie formala(1) Un sistem de criptare este o structura (P, C, K , E, D) P = {w|w V } este multimea textelor clare, scrise peste un alfabet nevid V (uzual V = {0, 1}). C = {| W } este multimea textelor criptate, scrise peste un alfabet nevid W (uzual W = V ). K este o multime de elemente numite chei. Fiecare cheie K determina o metoda de criptare e E si o metoda de decriptare d D
functiile e : P C si d : C P au proprietatea d (e (w)) = w, w P
C = {|w P, K , = e (w)} Functia e este evident injectiva; daca e este bijectiva (si deci 1 d = e ) atunci sistemul de criptare se numeste simetric.
Laborator
Denitie formala(2)
Pentru ca un sistem de criptare sa e considerat bun, trebuie indeplinite patru criterii (enuntate de Francis Bacon in sec. XVII): Fiind date e si w P, este usor de determinat e (w) Fiind date d si C, este usor de determinat d () w este imposibil de determinat din , fara a cunoaste d (deneste vag ideea de securitate a sistemului) Textul criptat trebuie sa e un text banal, fara suspiciuni (Aceasta conditie este utilizata astazi doar de un subdomeniu strict al criptograei, numit steganograe)
Laborator
Sisteme clasice Sistemele de criptare clasice sisteme simetrice odata cu aarea cheii de criptare cheia de decriptare se obtine imediat, ind functia inversa Clasicare Sistemele de criptare simetrice se impart in doua clase mari cifruri de permutare cifruri cu substitutie
Laborator
Cifru de permutare: denitie formala Fie n un numar natural nenul. Un cifru de permutare este un sistem (P, C, K , E, D) unde P = C = (Z26 )n , K = Pn (multimea permutarilor de n elemente). Pentru o cheie (permutare) , e (a1 a2 ...an ) = a(1) a(2) ...a(n) = b1 b2 ...bn d (b1 b2 ...bn ) = b1 (1) b1 (2) ...b1 (n) Criptarea Textul clar se imparte in blocuri de n, n 2 caractere, si ecaruia i se va aplica o permutare prexata.
Laborator
Exemplul 1 (1) Fie cheia de criptare permutarea 1 2 3 2 1 3 Criptarea Textul clar GRUPELE ANULUI III se imparte in grupuri de cate trei caractere (consideram si caracterul spatiu, notat ) GRU PEL EA NUL UI III Textul criptat va ....? si eliminand gruparile...?
Laborator
Exemplul 1 (2)
Solutia Textul criptat va ... RGU EPL EA UNL IU III si eliminand gruparile... RGUEPLEAUNLIUIII
Laborator
Exemplul 2: sistemul de criptare Hill (1929) (1) Fie d 2 un numar intreg xat. Denim P = C = (Z26 )d K = {M|M Md (Z26 ) , det(M) = 0}
O cheie de criptare este o matrice M patrata nesingulara de dimensiune d, cu elemente din (Z26 ), iar M 1 formeaza cheia de criptare.
Criptarea.Textul clar w se imparte in blocuri de lungime d : w = 1 2 . . . n , |i | = d (ultimul bloc se completeaza - eventual - pana se ajunge la dimensiunea d). Textul criptat va x = 1 2 . . . n , i = eM (i ) = i M(mod26), (1 i n). Decriptarea. Se foloseste relatia dM (i ) = i M 1 (mod26).
Laborator
Exemplul 2: sistemul de criptare Hill (1929) (2) Consideram exemplul in care d = 2 si cheia M = carei inversa este matricea M = Daca w = FRAC, avem 1 = F R = 5 17 si 2 = A C = 0 2 = Din urmatoarele doua relatii 1 = eM (1 ) = 1 M(mod26) = 23 22 = X W 0 2 3 3 2 5 = 5 17 3 3 2 5 15 17 20 9 . 3 3 2 5 a
2 = eM (2 ) = 2 M(mod26) = 4 10 = E K
Laborator
Se obtine textul criptat x = XWEK . Oscar criptanalistul varianta 1 (1) Daca presupunem ca Oscar a gasit dimensiunea d = 2 si incearca sa ae matricea M (M 1 ) cunoscand perechea (text clar, text criptat) = (FRAC, XWEK), Oscar se aa in fata urmatoarei probleme: a b , a, b, c, d 0, 1, ..., 25 astfel incat M =?, M = c d 5 17 a b 23 22 = 0 2 c d 4 10
Laborator
Oscar criptanalistul varianta 1 (2) Pentru aarea lui M, Oscar trebuie sa ae inversa lui 5 17 . 0 2 5 17 Cum determinantul matricii este 10 si 0 2 cmmdc(10, 26) > 1 101 (mod26) nu exista matricea nu este inversabila.
Laborator
Exemplul 2: sistemul de criptare Hill (1929) (5) Oscar criptanalistul varianta 2: ipoteza atacului cu text clar ales (1) Oscar alege un text clar a carui matrice este inversabila si ii aa criptarea. Fie BRAD acest text clar. Matricea asociata acestuia este 1 17 A= . 0 3 Oscar solicita criptarea lui BRAD si primeste LKGP cu matricea 11 10 B= Oscar dispune acum de perechea (BRAD, 6 15 LKGP). 1 3 Determinand pe A1 = si apoi ecuatia A M = B, va 0 9 1 3 11 10 3 3 gasi solutia M = A1 B = = 0 9 6 15 2 5
Laborator
Exemplul 2: sistemul de criptare Hill (1929) (6) Oscar criptanalistul varianta 2: ipoteza atacului cu text clar ales (2) 1 2 3 Permutarii ii corespunde matricea de permutare 2 1 3 0 1 0 1 0 0 0 0 1 Opertatia de criptare este imediata si criptarea textului FLO este 0 1 0 5 11 14 1 0 0 = 11 5 14 0 0 1 adica LFO.
Laborator
Exercitiul 1
Laborator
Exercitiul 2 Criptati un text clar la alegere folosind sistemul de criptare Hill cu matricea 1 17 17 5 21 18 21 2 2 19 sau 2 5 11 5 2 14 1 2 4 9
Laborator
Exercitiul 3 Fie cifrul de permutare: Se xeaza numerele naturale p, q. Textul clar se imparte in blocuri de cate p q caractere. Fiecare astfel de bloc se scrie pe liniile unei matrici de p linii si q coloane. Criptarea blocului se realizeaza scriind aceste matrici pe coloane. Exemplu: pentru p = 3, q = 4, textul clar MAINI CURATE se scrie M A I N I C U R A T E X (spatiile se completeaza cu litera X). Textul criptat va MIAACTIUENRX. Decriptati textul DTREAECRURESIAIPAT
Laborator
Cifruri cu substitutie
sisteme monoalfabetice: substituie ecare caracter cu alt caracter, totdeauna acelasi indiferent de pozitie
sistemul de criptare Polybios sistemul cavalerilor de Malta sistemul de criptare an criptanaliza
sisteme polialfabetice: substitutia unui caracter variaza in text in functie de diversi parametrii
sistemul de criptare Vigenere criptanaliza
exercitii
Laborator
Laborator
Exemplu Textul clar UNIVERSITATE este criptat in EACDBDEBAEDCDDBDDEAADEAE. Deci sistemul de criptare Polybios este o substitutie monoalfabetica cu alfabetul W = {AA, AB, AC, ..., EE} de 25 caractere.
Laborator
Sistemul de criptare an (1) P = C = (Z26 ) K = (a, b)|a, b Z26 , cmmdc(a, 26) = 1 pentru k K , k = (a, b) denim
functia de criptare: ek (x) = ax + b(mod26) = y functia de decriptare: dk (y ) = a1 y + a1 (26 b)(mod26) (cum (a, 26) = 1, a1 Z26 )
O P Q R S T U V W X Y Z 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
Laborator
Laborator
Consideram, ca la sistemele anterioare, cele 26 litere ale alfabetului, numerotate de la 0 (pentru A) pana la 25 (pentru Z). Denim P = C = Z26
+ K = Z26 unde o cheie k K este un cuvant avand codicarea numerica k0 k1 . . . kp1
Fie a = a0 a1 . . . an codicarea textului clar care trebuie transmis. Textul criptat va ek (a) = x = x0 x1 . . . xn , unde xi = ai + ki(modp) (mod26)
Laborator
Criptare (1) Sa consideram cuvantul cheie GRUPA; deci p = 5 si k = 23 4 13 24 5 . Daca vrem sa criptam cu aceasta cheie textul clar CRIPTOGRAFIE, vom proceda astfel: Codicarea textului este a = 2 17 8 15 19 14 6 17 0 5 8 4. Sub ecare numar din a se aseaza cate un numar din k ; cand cheia se termina, ea se reia ciclic, pana se termina a Linia a treia va contine suma modulo 26 a numerelor de pe primele doua linii, iar pe ultima linie s-a scris textul criptat rezultat
Laborator
Decriptarea se realizeaza similar, scazand (modulo 26) din codul caracterului criptat, codul caracterului corespunzator din cheie.
Laborator