Calendarul Pgn

CALENDARUL PGN sau CALENDAR POPULAR, instrument de msurat timpul i planificat activitile economice i cultice pe anotimpuri, luni, sptmni, zile i momente ale zilei. El se bazeaz pe orologii cosmice (solstiiile, echinociile, fazele lunare, rsritul i apusul atrilor i constelaiilor) i terestre (bioritmurile de reproducere ale plantelor i animalelor) de mare precizie: Nunta Urzicilor este ziua cnd nfloresc urzicile i nu mai sunt bune de mncat; Snzienele (24 iunie) este ziua cea mai lung a anului, cnd nfloresc plantele cu acelai nume; mpuiatul Urilor (1 august) indic perioada de mperechere a urilor; la Nunta Oilor (14 octombrie) se amestec berbecii cu oile pentru mperechere; la Ziua Cucului (25 martie) ncepe cucul a cnta, vestind ziua egal cu noaptea a Echinociului de Primvar etc. Educaia la coala tradiiei avea ca principiu de baz memorizarea tuturor cunotinelor utile legate de srbtorile i obiceiurile repartizate pe zilele Calendarului Popular, de unde i zicala, astzi cu neles peiorativ, a face capul calendar!

Reprezentrile mitice ale Calendarului Popular, mpreun cu cele legate de viaa omului, alctuiesc Panteonul autohton, n care zeii sunt ierarhizai dup rang, putere, vrst, atribuii si grade de rudenie. Acetia i mai fac apariia n peisajul spiritual contemporan: li se acord zile de celebrare, li se sacrific cte un animal (porcul la Crciun, mielul la Sngiorz), sunt

invocai pentru rezolvarea unor probleme presante precum alungarea secetei (Paparuda, Caloianul), aflarea ursitei, pentru cstoria fetelor, etc.

Zeia mam de origine neolitic Dochia i zeul tat indo-european Crciun i exercit puterea de-a lungul ntregului an, Sngiorzul n anotimpul clduros (23 aprilie 26 octombrie), Smedru n anotimpul friguros (26 octombrie 23 aprilie), Ielele n nopile de var, Strigoii mai ales n nopile de iarn, Marolea pedepsete femeile care lucreaz n seara zilei de mari, etc.

Reprezentrile mitice sunt celebrate n Calendarul Popular n ordinea vrstei, ncepnd cu naterea primului zeu al omenirii, Anul, care mbtrnete i moare dup 365 sau 366 de zile.

Viaa fulgertoare a celor dou diviniti adorate, stlpi ai Calendarului Popular, Crciun i Dochia, este nsoit de numeroase srbtori, obiceiuri, acte rituale i practici magice. O parte nsemnat a tradiiilor Calendarului Popular sunt cunoscute i practicate i astzi, altele sunt pstrate numai de memoria btrnilor.