Sunteți pe pagina 1din 3

Stiinte juridice Sociale tiina este un sistem de cunotine despre natura,societate si gndire, cunotine obinute prin metode corespunztoare

si exprimate in concepte, categorii, principii si noiuni. tiina trebuie inteleasa ca: o instituie o organizaie de oameni care ndeplinesc in societate anumite sarcini un ansamblu de procedee, mijoaceprin care se dezvluie aspecte si legiti noi ale lumi nconjurtoare un fenomen social sistem de idei,reprezentari dar si un sistem care se dezvolta ,produce continuu noi cunotine, ca valori spirituale. Clasificarea tiinelor sociale: tiine tip nomotetic: economia, psihologia, sociologia,politologia tiinele istorice tiine care studiaz aspectele normative ale activitii umane: tiinele juridice, etica tiina dreptului studiaz juridicul in toate formele sale de manifestare, dar in primul rand , ca o dimensiune inalienabila a existentei umane in condiii social-istorice determinate. tiina dreptului studiaz legile existentei si ale dezvoltrii statului, instutiile politice si juridice , formele lor,corelaia cu celelalte componente ale sistemului social, modul in care instituiile politico-juridice influeneaz societatea si suporta la randul lor influenta sociala. Dreptul fenomen normativ care reprezint o tentativa de disciplinare, coordonare a relaiilor sociale, in vederea promovrii unor valori larg receptate de societate cum ar fi : proprietatea, sigurana juridica, securitatea libertilor individuale ,societatea civila. tiina dreptului analizeaz un anumit domeniu al relaiilor si al structurilor sociale -domeniu participrii oamenilor la circuitul juridic, ca purttori de drepturi si obligaii juridice cu toate consecinele care decurg de aici. "tiina juridical este una de cel mai inalt interes, nu numai pentru unul si altul, ci in generalasfel incat lipsa de interes pentru ea trebuie privita ca expresie a unui caz absolute nestiintific." (Titu Maiorescu ,1860). Dezvoltarea relaiilor sociale, complexitatea lor, multiplicarea fara precedent a contactelor intra si intersociale , au determinat o dezvoltare colectiva a dreptului si apariia unor ramuri noi de drept- dreptul familiei:dreptul spaial, dreptul comunitar etc. Dreptul fenomen complex al societatii este studiat din mai multe perspective - din perspective globala, ca un sistem inchegat, cu regulariti caracteristice, - din perspective istorica- fenomen ce-si conserva anumite permanente de-a lungul dezvoltrii sociale, dar care se transforma, totodat , in cadru acestei dezvoltri; - din perspective structural-domeniu cu multiple determinaii calitative, cu elemente component, aflate la rndul lor intr- o stare de interferena.

Stiinte juridice Istorice tiinele juridice istorice - cerceteaz istoria dreptului dintr-o anumita tara (istoria dreptului romanesc)sau dezvoltarea generala a fenomenului juridic (istoria generala a dreptului) Studiul istoriei dreptului scoate la iveala existent unor legi ale apariiei, ale devenirii sau ale dispariiei unor forme de drept, in strns contact cu legile generale ale dezvoltrii sociale sau cu bazine de civilizaie juridica atestate in timp. Pentru noi, studiul istoriei dreptului romanesc are si o alta semnificaie - acest studiu vine sa ateste continuitatea vieuirii in acest spatii a poporului roman, vechile forme ale dreptului, intalnite si pastratein tara noastr, insemnand un argument al duratei convieuiri poporului si al utilizrii unor instrumente juridice similare. tiine Juridice de Ramura tiinele juridice de ramura - studiaz fenomenele particulare juridice - ramurile! dreptului . Exemplu :stiinta dreptului constituional, a dreptului civil, a dreptului administrativ, a dreptului penal. In acest caz, tiinele de ramura se suprapun sistemului dreptului, criteriul lor de departajare si organizare fiind obiectul reglementarii juridice si metoda specifica de reglementare. Dreptul unui stat este alctuit din numeroase norme si instituii. Acest sistem unitar formeaz sistemul dreptului statului respectiv Fiecare ramura a sistemului este alctuita dintr-un grup de norme , organic legate , ce reglementeaz o categorie de relaii sociale. Sistemul tiinei dreptului are ca element de baza sub-sistemul tiinelor juridice de ramura, dar nu se epuizeaz prin referire la acesta.Totadata tiinele de ramura, care alctuiesc un sistem , nu se regsesc aidoma in sistemul planului de invatamant superior juridic. tiine Juridice Ajuttoare In strnsa legtura cu tiinele juridice se afla un grup de discipline ajutatoarecum ar fl: criminilastica, medicina legala, stastica juridica, logica juridica.fara sa faca parte din sistem tiinei dreptului, aceste discipline sunt indispensabile cunoaterii unor fenomene de drept sau a bunei aplicrii a normelor juridice. Teoria Generala a Dreptului Cercetarea fenomenului juridic nu poate ramane nici la nivelul cunoaterii formelor consecutive de drept. nici la nivelul cunoaterii formelor dreptului pozitiv, a dreptului activ in viguare intr-o anumita tara . Teoria generala a dreptului - studiaz noiunile de baza ale dreptului, studiul conceptelor, categoriilor, principiilor. In cadru teoriei generale sunt elaborate instrumentele eseniale prin care dreptul in ansamblul sau este gndit sunt elaborate concepte ca: cel al dreptului (esena, coninutul, si forma dreptului) norma juridica, raportul juridic , tehnica juridica. Teoria Generala a Dreptului, mai analizeaz si obiectul sau specific, urmrind organizarea sa logica in cadru demersului explicativ,mai coordoneaz, sistematizeaz cunostiintele in strnsa cooperare cu limbajul specific al tiinelor de ramura. Teoria Generala a Dreptului cuprinde un set conceptual prin care se explica realitatea juridica.Caut sa surprind caracterele proprii si permanente ale fenomenului juridic. spre a-1 defini si a-i contura spaiul in cadru sistemului socia-istoric din care face parte. Scopul Teoriei G. Dreptuluieste acela de a imbogatii si amplifica (practica) dreptului. Nevoia unei teorii juridice unitare si cuprinztoare se afla in legtura directa cu capacitatea sa de a oferii soluii exacte sau cat mai apropiate de cerinele reale ale vieii socialein care dreptul isi duce existenta, satisfctoare. problemelor practice relevante. T.G.D imagazineaza in funcie de realitatea pe care o exprima . o serie de experiene, aprnd ca adevratele complexe de valori . in care viata juridica a pus ceva general valabilsi stabil. T.G.D ofer instrumente prin care pot aprecia principiilke precum si metodele si rezultatelecunoasterii mecanismului prin care dreptul influeneaz conduita umana orientand-o pe un fagas socialmente util. " Teoria generala a dreptului este disciplina care se ocupa cu discriminarea a ceea ce se numete tiina dreptului spre deosebire de ceea ce se numete practica dreptului si cu componentele generale ale tiinei juridice ''

Metodologia juridica "Metoda "- vine de la grecescul methodoscare inseamna cale, drum ,mod de expunere. Perfecionarea metodei a dus la apariia tiinei despre metoda - metodologia. Metodologia reprezint sistemul prindipilor generale de investigaie, deduse din sistemul celor mai generale legi obiective. Metoda privete fie un anumit principiu metodologic (metoda particulara), fie un procedeu tehnic oarecare (metoda individuala).O buna cunoatere, explicare, si interpretare a fenomenului juridic reclama o metodologie corespunztoare, in baza creia sa se realizeze o intelegere stintifica a mecanismului aciunii sociale a dreptului, a funciilor lui, a esenei, a coninutului si a formei sale, a legaturilor sale multiple cu societatea. Notiunea Metodologiei juridice Metodologia tiinei dreptului subliniaz necesitatea unor clasificri in procesul definirii semnificaiei metodelor tradiionale si al apelului la metode de explicare si interpretare a relaiilor juridice, intr-o lume caracterizata printr-o mobilitate deosebita a structuri lor sale componente. Metoda de cercetare in tiina dreptului este o imbinare intre general si specific. Metodologia juridica- acel sistem al unor factori de relativa invarianta ntr-un numr suficient de mare de metode, factori ce au ca obiect raporturile, legaturile, relaiilor care se stabilesc intre diferite metode, in procesul cunoaterii fenomenului juridic. Metodele Cercetrii Juridice Metoda logica Dreptul este o tiina eminamente deductiva ,cunoaterea pe cale deductiva pleac si in drept de la premisa ca nu se poate dovedi deductiv nimic dect pornind de la principii anterioare. Inima oricrei deducii - analitice sau sintetice - este silogismul .Deducia in drept este in intregime dominata de silogismele de subsumare.Aplicaiile logicii nu pot ramane doar la nivelul logice deontice. Metoda comparativa Logica definete comparaia ca pe o operaie ce urmrete constatarea unor elemente indentice sau divergente la doua fenomene.Compararea sistemelor de drept ale diverselor state, a trasaturilor ramurilor, ale instituiilor si ale normelor acestora s-a dovedit extrem de fructuoasa in procesul metodologic de studiere a fenomenului juridic. Scopurile specifice metodei comparative sunt determinate de raporturile existente intre propietatile obiective ale categoriilor comparate. Funciile dreptului comparat nu pot fi disociate de funciile generale ale teoriei generale dreptului ( cognitiva, critica, practicaplicativa).Comparaia ajuta esenial la construirea tipologiilor juridice si a clasificrilor. Metoda istorica Metoda istorica se implineste strns cu istoria dezvoltrii sociale. Istoria este o modalitate prin care oameni isi reafirma aparenta lor la aceeai umanitatea , ea este un sector al comunicrii cunotinelor, scindat prin etapa metodologica a comunicarii. Apelnd la istorie , dreptul isi afla condiiile care ii pot descifra ascendenta, cunoscand fenomenele suprapuse de drept, istoria isi procura statornice modaliti de atestare documentara. Metoda sociologica Metoda sociologica , reprezint o direcie de cercetare cu reale foloase pentru cunoaterea realitii juridice.Existenta dreptului este intim legata de viata sociala.s-ar putea afirma ca acesta legtura se cristalizeaz in raporturi mai directe dect acelea ale moralei, spre exemplu.toate fenomenele juridice sunt fenomene sociale. Evident ca nu toate evenimentele sociale sunt juridice. Metoda cantitativa Metoda cantitativa capata in ultimul timp o tot mai mare pondere in cercetarea tiinifica juridica, cu largi si imediate aplicaii in practica dreptului.In general, azi, teoria juridica nu poate merge dect in strnsa corelaie cu nevoile practice ale creerii si ale aplicrii dreptului.