AEZARILE OMENETI Conform Tmparjirii administrative din anuf 1968 asezarile rurale apar^inatoare comunei Ilia difera unele

de alteie atat dupa numarul locuitorilor, dup9 forma de relief pe care o ocupa, dupS vechjme, dup5 funcjia economica si dupa distan(a faja de central comunei etc. Cea mai veche menjiunc ciocumentara. din anul 1266 se refera la llitatea Ilia, din anul 1468 sunt mentionate satele: Cuies., Valea lunga, Cea, din anul 1491 sunt atestate saiele Braznic, Sacamas, Dumbravi^a, [.in anul 1453 satul Bretea Mureana. Unele dintre localitati nu au avut de la inceput aceeagi vatra de Smplu satele Braznic s,i Sacamas,. Satul Braznic a fost atestat Eumentar ca Braznicul de Sus s,i Braznicul de Jos. Mai tarziu um'ndu-forrnand un singur sat - Braznic. Acelasi lucru intamplandu-se cu al Sacama care avea o vatra a satului undeva mai sus pe vale, folosita Caz de primejdie s,i alta in partea de jos. Poate fenomenul acesta sa se tollampiat i cu satui Bretea Mure^ana, la primejdie sus pe Magura s,i la poalele ei dupa trecerea pericolelor. Dupa formele de relief satele sum diferite. Satul Ilia si satui Bretea .re^ana au vatra satului in lunca, satele Braznic, Sacama^. Bacea, si Sarbi au vatra satului la contactul dintre lunca i dealurile Jailor Poiana Ruscai ^i dealurile de la poalele Mun^ilor Metaliferi. Stul Valea lunga este aezat pe cursul Vaii Batrane iar satul Dumbravi^a dealurile de la poalele Muntilor Poiana Ruscai. Dupa numarul de locuitori satele sunt ordonate astfel: I. Ilia. 2. dea Muresana, 3. Sarbi, 4. Bacea, 5. Braznic, 6. Sacamas,, 7. Valea ri;:3, 8. Cuies. s.i 9 Dumbravi^a. Tot in funcne de numarul locuitorilor mslatam ca doar satul Ilia arc o populate ce depa^e^te 1.000 locuitori, vie Cuie^ ^i Dumbravita au o populate sub 100 locuitori. Urmarind modul de /are a gospodariilor in >.i ia satului deosebim sate idunatc ca satul Ilia $i Bretea Muresana, satele liniare ca Valea Lungi, SSciimas, Braznic, Bacea in Care gospodariile sunt Bjezate in lungul paraului 1BU al drumului ce strabate jocalitatea In vederea gruparii gospodariilor in sate, apare o lege care aduce satele la ,,linie", e vorba de legea ,,reguiarii comunelor" pentru ca autoritatile austriece sa aiba la indemana popularia in vederea strangerii birurilor i a recrutarii pentru armata, o grupare a gospodariilor in valra satelor. Dupa funcjia economica a satelor din comuna constatam c; acestea sunt sate agricole, specializate in cultura plantelor i cregtere. animalelor. La datele de mai sus se adaugS la nivelul anului 2002 numarul de camere 4.260, nr. case cu buc&arii 1086 si numarul locuinjelor care au baie 360. Toate satele au fost electrificate. Dintre satele comunei numai satul Ilia are rejea de aliraentare cu apa (de la Rocani, com. Dobra), refacuta in anul 1993. Canalizarea pentru apele menajere la Ilia este facuta" din anul 1964 i extinsa pe strazi din anul 2003. Pentru apa menajera' s-a construit i o staie de epurare a apelor uzate. Numarul locuinjelor care Mint racordate la sistemul de canalizare este mic. In celelalte sate ale aimunei alimentarea cu apa este din fantanile aflate in gospodariile l>roprii. Din anul 1960 se trece la construirea unor btocuri de locuit la Ilia. Primele blocuri au fost cor-struite pe sir. Avram lancu, adica 3 Mitcuri cu p + 2, cu 36 apartamente, la care se mai construiesc tot pe ,u easta strada 2 blocuri cu 24 apartamente i unul pe strada

T. Vkidifnirescu, construit pentru salariatji SMA. Primele blocuri au fost 'imstruite pentru cadrele militare de la umtatea militara de la Sarbi iar I'letalte doua pentru specialis.tii comunei. Dupa anul 1970 se mai onstruiesc doua blocuri pe strada T. Vladimirescu cu P +3, adica flecare , 11 cate 20 apartamente. Tot in aceasta perioada se construiesc doua lilocuri cu spa$ii comerciale la parter i cu cate 8 apartamente fiecare, IAng3 cine,matograf. Pe str. M. Viteazu se construiesc doua blocuri cu ;pa;ii comerciale la parter i 16 apartamente i altul cu 34 de apartamente. In iotal sunt construite 154 apartamente. Avantajul acestor apartamente .is ca sunt racordate la re^eaua de apa, curent i canalizare, creind mndidi mai confortabile de locuit. O observable se poate face la ampiasarea acestor blocuri despre care putem spune ca aceasta amplasare este haotica, adica nu se rine seama de posibilitatea amplasarii i formarea unei mici strSzi care sa raspunda cerinjelor estetice sau sa creeze un cenlru al localita^ii. O alta remarca putem face referitor la construirea de catre localnici a unojiyije,Ji&clEl_,. care au i dotarile necesare de apa i canalizare 8-au construit 35 asernenea vile in Ilia, 4 la Bretea Mure$anS, 3 la Sarbi, 3 la~T3raznic_._Trebuie spus ca iocuitorii au trecut la construirea unor case cu mansarda, urmand a se mai construi s,i altele. O alta remarca trebuie f3cuta la faptul ca aproximativ in 35 case locuitprii au trecut la amenajarea incaizirii centrale, cu centrala _groprie, fit- cu incalzke cu carburant Hchid. fie cu lemn. Diferen^ele ca numar de gospodarii si locuin^e apare tocmai dc la Iocuitorii de la bloc-i eef~3e"Ta ease-Make dintre ease riu dlspiin de amenajari de bai_sau grupuri sanitare in interior Trebuie sa aratam ca aproape 90% din case an fost construite ml ultiniii 50 de ani, gasindu-se mtre tiriip solutii noi In modul de constructie.l Astfel, daeS Tnainte funda[nle caselor erau din piatra, cu liant de arg; la noile constructs fundapile se fac din beton sau beton a'rr: ceea ce mares, te gradul de rezistenja a consf.mct.iei. Daca Tn trecut pen erau din lemn sail din cararmda fflcuta de catre constructor!, aciim trece la peret.i zidiji din caramida de fabrics (mai rezistema), din B( sau bol^ari de ciment. Acoperiurile din pate sau indriliau fost mlocu: cu acoperiuri. din .igla sau tabla. Geamurile, mici i simple au ft inlocuite cu geamuri mari, rnai luminoase, in ultirnul timp .;i "ci termopan. Interioarele camerelor din argila (vatra).,este Tnlocuita >. dus.umea, parchet, inlocuitori de parchet ,5! gresie. Toate acestea arata; ca in sate se simte apropicrea condirjilor cu acele din localita|-ii urbane. Daca comparam niimarul locuin|elor (1762) cu eel al camerek de locuit (4260) 5! cu eel al populate! stabile (4023) deducem ca fiecar locuitor are caie o camera de locuit. Comparand numarul persoanelor mregistrate in gospodari (4063) cu eel al persoanelor venite (9) cu ce! al persoanelor pleca-(23) gi a! persoanelor plecate in strSinatate, rezulta reducerea numaruli de populate din comuna, D|jj__datele recgnsai_rtantiilui anului 2002 reiese ca cotnunei IJia- -se sta-i bilizeaza. In localitatea Ilia s-au construit cateya cladiri care adapostesc institu(ii ce ii desfaoara activitatea In localitaie dar ji m afara localita|ii. Amintim: Stajia de 110 Kw, sediul ocoluiui Silvic si a unitatii de pompieri. retelele electrice, sediul O.G.A., gara 1 .F.R., fbsta cladire a rnoril de porumb. fosml sediu S.M.A., hotelul, .diul Rornteleconi,

fostul spital, sediul sec^iei S.M.A., cfadirea iimplexului meteugaresc, conacul Rapaport, districtul de drumuri, 1'istul centru de legume i fructe, sediul cotoanei de masini. odiul MAT. activitatea de pre venire si stingere a incendiilor In cadrul comunei Ilia activitatea de prevenire i stingere a nicendiilor, cat i de salvarea vieplor omene^ti,'a bunurilor materiale, cat i de participare la limitarea efectelor unor calainitaji naturale exista 0 buna tradifie. Inca de pe bancile colii copiii sunt instrui(i Tn cadrul orelor educative cum trebuie saprevina ^i sa ac|ioneze in cazul existence! unei asemenea situajii. Cu elevii din clasele gimnaziale au fost organizate echipe care sa se instruiasca m cadru! concursului ,,Prietenii pompierilor", cu faze de concurs pe coal3, zona, jude^ 5! ^ar&. Echipajul ,,Prietenii pompierilor". de la Ilia a reujit sa se clasifice pe locuri fruntage la concursurile respective. Astfel. m anul 1987 echipajul se clasifica pe locul III la faza najionala. In anul 1988 echipajul colii se clasifica pe locul I la faza naponala, In mai mul^i ani, la rand echipajul a objinut iocul I la faza concursurilor jude^ene. Trebuie remarcata preocuparea prof. Popa Benone Romi peniru pregatirea echipajelor ^colare ..Prietenii pompierilor". i pe linie de pompieri civili, la Ilia se organizeaza o asemenea formarie, din locuitori a satului de res.edinja, cu un ef de forma^iune, in persoana lui Pctrica Nicolae. Formariunea a fost dotata pentni inceput cu o pompa manuala. mai trziu, organele locale au dotat aceasta formauune si gu o inaina destinata acestui scop. Mai tarziu formajiunea a fost dotatS cu o noua marina. Forma^iunea civila cuprindea 3 gru'pe; doul-pe ma^inile de inferven^ie s,i una de prevenjre. Formariunea civiia de pompieri a participat la concursuriK profesionale ocupand in mai multi ani locul I pe jude( iar in anul 198. ocupa locul I pe tara. In anul 1995, prin hotararea guvemului Romaniei, imobiiul situa pe sir. Tudor Vladimirescu, nr. 2, din Ilia, judetul Hunedoara este trecu in admmistratia Ministerului de Interne i repartizat ulterior Grupulu de Pompieri ,,Iancu de Hunedoara" al Judet.ului Hunedoara in vedere; infiinjarii utiei subunitSti de pompieri militari. AceastS subunitate \. deveni funcjionalS in anul 1996. Urmand procesul de reformS din Ministerul Administrate! ^ Internelor, odata cu transformarea Grupului de Pompieri Jude|ean ,,lanc de Hunedoara" al Judemlui Hunedoara in Inspectoratul pentru Situaji de Urgenja ,,Iancu de Hunedoara", subunitarea de pompierMIia estc ridicata la rangul de Secjie. Inca de la infiin^are subunitatea de pompieri a intervenit pentru stingerea incendiilor, salvarea de vieti omenes.ti i de bunuri materiale, intervenfii la calamita[i, reugind prin eforturite depuse de cStre pompieri limitarea pagubelor materiale atat in localitatea Ilia c^t i in celelaitc localita^i panS la limita de jude[, cu judejele Timi? i Arad. Unitatea este dotata cu cele necesare pentru intervenjie