Poţi trece acest test?

De Curtis Pugh
Aceste şase întrebări îţi vor testa cunoştinţele despre Biblie. Sunt concise şi necesită
doar răspunsuri tip DA sau NU. Citeşte cu atenţie fiecare întrebare şi apoi răspunde.

1. Pot toţi oamenii primi şi înţelege Cuvântul lui Dumnezeu?

2. Pot toţi oamenii primi Duhul Sfânt al lui Dumnezeu?
3. Pot toţi oamenii produce pocăinţă şi credinţă când aud Evanghelia?
4. Pot toţi oamenii crede în mod mântuitor în Domnul Isus Cristos?
5. Pot toţi oamenii veni la Domnul Isus Cristos?
6. Pot toţi oamenii să Îi fie plăcuţi lui Dumnezeu?

Cei mai mulţi creştini declaraţi ar răspunde „DA” la toate aceste întrebări.

Ai fi surprins să auzi că Biblia învaţă clar că răspunsul corect la toate aceste şase
întrebări este „NU?” Citeşte mai departe şi îţi vom demonstra că Biblia învaţă că nici unul
din aceste lucruri nu sunt posibile omului firesc – prin aceasta înţelegem o persoană născută
natural în această lume – unei persoane ce nu a fost regenerată sau născută din nou de Duhul
lui Dumnezeu. (Versetele sunt reliefate şi am subliniat unele cuvinte pentru accentuare).

Întrebarea numărul 1. Pot toţi oamenii primi şi înţelege Cuvântul lui Dumnezeu?

Biblia învaţă clar că doar unii oameni pot primi şi înţelege Cuvântul lui Dumnezeu.
Dovada: Pavel a scris în 1 Corinteni 2:14, „Dar omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului
lui Dumnezeu, căci, pentru el, sunt o nebunie; şi nici nu le poate înţelege, pentru că
trebuiesc judecate duhovniceşte.” Un „om firesc” este o persoană născută natural în
această lume. Deci, conform învăţăturii clare a Cuvântului lui Dumnezeu, există o clasă de
oameni care nu pot primi şi înţelege Cuvântul lui Dumnezeu. Ei nu au capacitatea aceasta,
fiindcă aceste lucruri trebuiesc judecate spiritual, iar ei nu au Duhul Sfânt, Autorul Divin al
Bibliei.
Domnul Isus a învăţat acelaşi lucru când a spus: „Pentru ce nu înţelegeţi vorbirea
Mea? Pentru că nu puteţi asculta Cuvântul Meu. Voi aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi
să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş; şi nu stă în adevăr,
pentru că în el nu este adevăr. Oridecâteori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci
este mincinos şi tatăl minciunii” (Ioan 8:43, 44). Nu toţi oamenii sunt copii ai lui
Dumnezeu! Există o clasă de oameni despre care Domnul spune că sunt copii ai Diavolului.
Conform Fiului lui Dumnezeu, aceşti oameni nu pot primi şi înţelege Cuvântul lui
Dumnezeu.

Întrebarea numărul 2. Pot toţi oamenii primi Duhul Sfânt al lui Dumnezeu?

Domnul Isus a spus în Ioan 14:16, 17, „Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt
Mângâietor (Greceşte: Paraclet, apărător, ajutor.), care să rămână cu voi în veac; şi
anume, Duhul adevărului, pe care lumea nu-l poate primi, pentru că nu-L vede şi nu-L
cunoaşte; dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi, şi va fi în voi.” Autorii Bibliei
folosesc deseori cuvântul „lume” pentru a se referi la partea de omenire ce este nemântuită.
Deci aici, Domnul învaţă clar că oamenii nemântuiţi nu pot primi Duhul Sfânt al lui
Dumnezeu. Astfel stând lucrurile, trebuie spus că nu toţi oamenii pot primi Duhul Sfânt.
Deci, răspunsul la întrebare a doua este „NU!”

Întrebarea numărul trei. Pot toţi oamenii produce pocăinţă şi credinţă când aud
Evanghelia?

Mulţi oameni cred că „a crede” este „partea omului” în mântuire şi că omul poate
produce credinţă mântuitoare. Biblia spune în Fapte 11:18, „După ce au auzit aceste
lucruri, s-au potolit, au slăvit pe Dumnezeu, şi au zis: ,Dumnezeu a dat deci şi
Neamurilor pocăinţă, ca să aibă viaţa.’” Aşadar, Dumnezeu este Acela care dă pocăinţa şi
credinţa! Şi din nou, Cuvântul lui Dumnezeu spune în 2 Petru 1:1, „Simon (Sau: Simeon.)
Petru, rob şi apostol al lui Isus Hristos, către cei ce au căpătat o credinţă de acelaşi preţ
cu a noastră, prin dreptatea Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos.” Astfel,
învăţătura Bibliei este clară: atât pocăinţa, cât şi credinţa ne sunt date. Ceva „căpătat” (2
Pet. 1:1) este ceva ce vine dintr-o sursă diferită de noi înşine. Pocăinţa şi credinţa
mântuitoare NU sunt lucruri pe care oamenii le pot produce ei înşişi.
De fapt, ele sunt daruri inseparabile. În Efeseni 2:8 Pavel a scris: „Căci prin har aţi
fost mântuiţi, prin credinţă. Şi aceasta nu vine dela voi; ci este darul lui Dumnezeu.” Şi
Petru a scris: „Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin
cunoaşterea Celui ce ne-a chemat prin slava şi puterea Lui” (2 Petru 1:3). Deci, aceste
versete arată că pocăinţa şi credinţa sunt daruri pe care Dumnezeu le face acelora pe care îi
mântuieşte, şi nu pot fi produse de mintea, inima sau voinţa umană, sau de vreo combinaţie a
acestora.
Ideea potrivit căreia credinţa este ceva existent în toţi oamenii şi că toţi oamenii
trebuiesc convinşi să îşi „pună credinţa în Isus Cristos pentru a fi mântuiţi” nu este deloc o
idee biblică. De fapt, Biblia spune chiar opusul. Observaţi ce a scris Pavel în 2 Tesaloniceni
3:2: „şi să fim izbăviţi de oamenii nechibzuiţi şi răi; căci nu toţi au credinţa.”

Întrebarea numărul patru. Pot toţi oamenii crede în mod mântuitor în Domnul
Isus Cristos?

Domnul Isus a spus, aşa cum este scris în Ioan 10:26-28: „Dar voi nu credeţi, pentru
că, după cum v-am spus, nu sunteţi din oile Mele. Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le
cunosc, şi ele vin după Mine. Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu
le va smulge din mâna Mea.” Aici, Domnul îşi aseamănă poporul cu nişte oi. Doar aceia
care sunt „oile” Sale cred! Cei care nu sunt „oi” adevărate, nu cred. Credinţa nu îi face pe
oameni oi, ci mai degrabă, cei care sunt oile lui Cristos cred! În legătură cu această idee
observaţi Fapte 13:48: „Neamurile se bucurau când au auzit lucrul acesta şi preamăreau
Cuvântul Domnului. Şi toţi cei ce erau rânduiţi să capete viaţa veşnică, au crezut.”
Atunci, cine poate crede? Doar „oile” lui Cristos, adică, cei care „erau rânduiţi să capete
viaţa veşnică.” Cei care rămân în necredinţă păcătoasă demonstrează că nu au fost rânduiţi să
primească viaţa veşnică.
În plus, unii oameni sunt orbiţi. Dumnezeu, în înţelepciunea Sa infinită, a făcut
aceasta. Pavel a scris în Romani 11:25: „Fraţilor, pentru ca să nu vă socotiţi singuri
înţelepţi, nu vreau să nu ştiţi taina aceasta: o parte din Israel a căzut într-o împietrire,
care va ţinea până va intra numărul deplin al Neamurilor.” Această orbire este atât
temporară, cât şi parţială, fiindcă unii iudei sunt mântuiţi, dar majoritatea sunt orbi spiritual
şi nu pot crede. Ca dovadă, luaţi în considerare următorul verset: „De aceea nu puteau
crede, pentru că Isaia a mai zis: ,Le-a orbit ochii, şi le-a împietrit inima, ca să nu vadă
cu ochii, să nu înţeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu, şi să-i vindec’” (Ioan
12:39, 40). Deci, se învaţă clar că nu toţi oamenii au capacitatea de a crede.

Întrebarea numărul cinci. Pot toţi oamenii veni la Domnul Isus Cristos?

Cuvintele Domnului Isus sunt clare şi evidente în Ioan 6:44 şi 65. El a spus: „Nimeni
nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl, care M-a trimis; şi Eu îl voi învia în ziua
de apoi.” „Şi a adăugat: ,,Tocmai de aceea v-am spus că nimeni nu poate să vină la
Mine, dacă nu i-a fost dat de Tatăl Meu.” Acestea sunt cuvinte clare şi sunt contrare cu
ideile religioase ale majorităţii oamenilor din societatea noastră religioasă contemporană.
„Evanghelişti” şi alţi predicatori care pretind că învaţă Biblia umplu minţile ascultătorilor lor
cu ideea că ei pot – că au capacitatea de a –veni la Cristos, dar Cristos Însuşi a învăţat
altceva. Nu poţi scăpa de cuvintele lui Cristos spunând că „Dumnezeu atrage pe toată lumea”
(însemnând că Dumnezeu „încearcă” să atragă pe toţi, dar cu majoritatea, încercarea Sa nu
are succes). Săracul Dumnezeu! Conform acestei idei, El nu poate face ceea ce doreşte. El
nu-i poate mântui pe cei ce vrea să-i mântuiască. (Biblia spune că Dumnezeu „. . . face toate
după sfatul voiei Sale,” (Efeseni 1:11) şi că „El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu
locuitorii pământului, şi nimeni nu poate să stea împotriva mâniei Lui, nici să-I zică:
,Ce faci?’” (Dan. 4:35)).
Dar, înapoi la subiectul atragerii oamenilor de către Dumnezeu la Cristos: acelaşi
verset (Ioan 6:44) care spune că Dumnezeu atrage oamenii la Cristos, spune că pe aceia pe
care îi atrage, El îi va şi învia la sfârşitul vremurilor. Deci, dacă nu vrei să spui că toţi vor
avea parte de învierea celor fericiţi, nu poţi fi consecvent spunând că Dumnezeu atrage pe
toţi oamenii la Cristos!
Nu poţi afirma ambele lucruri: fie Dumnezeu atrage pe toţi (încearcă să-i atragă pe
toţi, dar eşuează cu majoritatea) şi tuturor acestora Cristos le promite că le va da o înviere
binecuvântată (ideea că cei ce nu vin la Cristos vor face parte din învierea celor fericiţi este
de neconceput) SAU trebuie să crezi că Dumnezeu atrage doar pe unii oameni la Cristos
(aleşii Săi) şi numai acestora Cristos le promite o înviere binecuvântată. Dar aceasta pune
destinul veşnic al tuturor oamenilor în mâinile lui Dumnezeu iar cei ce sunt răzvrătiţi
împotriva lui Dumnezeu urăsc o asemenea învăţătură. Dar aceasta este învăţătura clară a
Bibliei.
Această incapacitate de a veni la Cristos este demonstrată în Ioan 5:40 unde Domnul
spune privitor la unii oameni: „Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!” Voinţa
unora dintre oameni – a celor neregeneraţi – este de nemişcat precum o stâncă împotriva lui
Cristos. Pe de altă parte, despre cei pe care Dumnezeu îi mântuieşte, se spune: „Căci
Dumnezeu este Acela care lucrează în voi, şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa şi
înfăptuirea” (Filipeni 2:13). Voinţa răzvrătită a omului este aceea care refuză să vină la
Cristos decât dacă şi până când Dumnezeu lucrează întâi în acel om, schimbându-i voinţa.

Întrebarea numărul şase. Pot toţi oamenii să Îi fie plăcuţi lui Dumnezeu?

Răspunsul obişnuit este că orice persoană ce doreşte poate trăi o viaţă plăcută lui
Dumnezeu. Dar ce spune Biblia? Citiţi cu atenţie Cuvintele lui Dumnezeu aşa cum sunt
scrise în Romani 8:6-9: „Şi umblarea după lucrurile firii pământeşti, este moarte, pe
când umblarea după lucrurile Duhului este viaţă şi pace. Fiindcă umblarea după
lucrurile firii pământeşti este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu, căci, ea nu se supune
Legii lui Dumnezeu, şi nici nu poate să se supună. Deci, cei ce sunt pământeşti, nu pot
să placă lui Dumnezeu. Voi însă nu mai sunteţi pământeşti, ci duhovniceşti, dacă Duhul
lui Dumnezeu locuieşte în adevăr în voi. Dacă n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al
Lui.” Permiteţi-mi să citez din nou o porţiune, pentru accentuare: „cei ce sunt pământeşti,
nu pot să placă lui Dumnezeu.” Acest text dovedeşte că cei ce nu au Duhul lui Dumnezeu
în ei (cei ce sunt fireşti sau neregeneraţi) nu-i pot fi plăcuţi lui Dumnezeu.

Concluzie

Sunt două motive pentru care oamenii gândesc diferit decât învaţă Biblia. Raţiunea
noastră umană ne spune că trebuie să fie posibil pentru toţi oamenii să facă aceste lucruri
„religioase.” De aceea presupunem că Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu, trebuie să înveţe că
toate aceste lucruri sunt posibile. În plus, vreme de mulţi ani, arminianismul a fost cel mai
popular sistem de doctrină printre credincioşii declaraţi şi mulţi lideri religioşi şi păstori
învaţă că omul firesc poate să facă toate lucrurile aflate pe lista întrebărilor noastre.
Dar am arătat că Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu, spune că aceste lucruri sunt
imposibile omului firesc – adică oamenilor aşa cum se nasc în mod firesc.
Dar ce rost au toate acestea? Sunt aceste întrebări doar academice? Sunt ele doar
lucruri pe care predicatorii ar trebui să le ştie şi să le discute? Sau sunt ele importante pentru
toţi?
Noi scriem fiindcă suntem preocupaţi de sufletul tău. Esenţa acestei broşuri este
următoarea: Poate ai făcut o greşeală. Este posibil să fi crezut că ai puterea să faci aceste
lucruri, aşa că ai făcut ceva, dar în realitate nu ai făcut ceea ce credeai că faci. De exemplu,
poate că ai crezut că poţi lua o decizie şi să vii în mod mântuitor la Domnul Isus Cristos.
Poate ai venit doar în faţă într-o clădire în timpul unui serviciu religios. Poate că ai ajuns
doar la o experienţă emoţională, şi nu la Cristos. Poate ai ajuns să îţi fie frică de iad, dar nu ai
ajuns la frica de Dumnezeu. Poate ai gândit că poţi să-ţi pui credinţa în Domnul Isus Cristos
astfel încât să „faci ceva,” dar niciodată nu ai „căpătat o credinţă de acelaş preţ cu a
noastră” (2 Petru 1:1). Poate ai crezut că poţi să Îi fi cumva plăcut lui Dumnezeu „venind”
sau „crezând” sau „făcând ceva” prin propriile tale puteri. O mulţime de oameni cred că sunt
plăcuţi lui Dumnezeu prin acţiunile şi devoţiunea lor religioasă. Dar ţi-am arătat că este
imposibil pentru cei ce nu sunt născuţi din nou să-I fie plăcuţi vreodată lui Dumnezeu. Adu-ţi
aminte că Biblia spune „cei ce sunt pământeşti, nu pot să placă lui Dumnezeu.”
Poate chiar acum te cerţi cu versetele din Cuvântul lui Dumnezeu pe care ţi le-am
arătat. Poate chiar acum spui că aceste lucruri nu pot fi adevărate. Nu este oare posibil ca
această atitudine să fie chiar dovada că eşti doar un om firesc şi nu poţi primi lucrurile
Duhului lui Dumnezeu deoarece trebuiesc judecate spiritual? Aşadar, tot ce poate ai făcut tu
în sens religios nu I-a fost plăcut lui Dumnezeu. Nici venirea ta, nici rugăciunea, nici decizia,
credinţa, lacrimile sau botezul tău – nici unul din aceste lucruri nu i-au fost plăcute lui
Dumnezeu. Nici unul nu a meritat vreun favor de la Dumnezeu. Nici unul nu te-a făcut
vrednic de dragostea şi mântuirea Sa. Nici unul din acestea nu ţi-au câştigat vreun har sau
favor din partea lui Dumnezeu. Nu este oare probabil ca tu să fii încă pierdut în păcatele tale
– păcate religioase – dar cu toate acestea, păcate?
Iubit cititor, fie ca Dumnezeu să găsească cu cale să îţi tulbure orice pace falsă pe care
ai putea-o avea, până vei fi adus la adevărata pace în Isus Cristos. Fie ca Dumnezeu să
găsească cu cale să-ţi îndepărteze orice sprijin al experienţelor şi ideilor religioase false până
când tu, la fel ca Saul din Tars, vei depinde total numai de lucrarea completă a Domnului
Isus Cristos. Şi fie ca tu să ajungi să te bucuri în Cristos şi în marile adevăruri ale
Evangheliei Sale.

„Pe voi înşivă încercaţi-vă dacă sunteţi în credinţă. Pe voi înşivă cercaţi-vă. Nu
recunoaşteţi voi că Isus Hristos este în voi? Afară numai dacă sunteţi lepădaţi” (2
Corinteni 13:5).

„Drept răspuns, Isus i-a zis: ,,Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte
din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu” (Ioan 3:3).

„Nu te mira că ţi-am zis: ,Trebuie să vă naşteţi din nou’” (Ioan 3:7).

În limba română de Iosif Raul Enyedi