Ghidul Salamancai Salamanca este faimosa datorita atmosferii ei studentesti si a traditiei ei culturale.

Este considerat orasul cel mai bun pentru a nvata spaniola fiindca este situat n regiunea Castilla y Leon, regiune n care limba spaniola s-a nascut n Evul Mediu. Orasul este mic si are mprejurimi linistite si placute, potrivite pentru nvatat, pentru cultura si pentru distractie. n Salamanca, locuitorii vorbesc spaniola cea mai pura din toata Spania. Din aceasta cauza orasul este extrem de faimos pentru persoane din toata lumea si ofera o atmosfera cosmopolita studentilor ei, unde spaniolii si persoanele care vin din alte tari spera sa ntlneasca noi prieteni si sa se distreze. Aici poti cunoaste mai n amanunte Salamanca si provincia ei daca ai de gnd sa vii n acest oras si sa frecventezi un curs de spaniola la Universpain. Istoria Salamanca a fost populata de triburi celtice-iberice n al IV secol .Hr. Mai trziu, din cauza pozitiei lui strategic, orasul a fost cucerit de Hannibal si de Cartaginezi. Putin mai trziu a fost colonizata de catre Romani si anexata provinciei Lusitania. Aceasta perioada a fost caracterizata de o mare dezvoltare datorita faptului ca orasul reprezenta un important nod pentru comunicatii pe Calea Argintului (o strada care atraversa vestul peinsular de la nord la sud). Istoricii greci numeau acest oras Helmantike si mai trziu Salamantica dar deabia n al XIII-lea secol acest oras a fost botezat cu numele de Salamanca. Orasul a fost crestinizat nainte de anul 600 .Hr. de catre Vizigoti si 120 de ani mai trziu a fost cucerit de catre Mauri. Regele Alfonso al VI-lea a recucerit definitiv aceste teritoare si n anul 1096 a ordinat fiiului lui adoptiv, Raymond Burgundy, colonizarea lor. Aceste teritoare au fost repopulate de catre Castiliani, Portughezi, Gaelici, Evrei, Francezi si Mauri. O data importanta pentru Istoria Salamancai a fost anul 1218, cnd Regele Alfonso al IX-lea a fundat Studiul General, precursor al Universitatii din Salamanca. Dezvoltarea lui a fost favorita de catre Fernando Santo si de catre Alfonso al X-lea "Istetul", care a numit Studiului General Universitate. n anul 1254 Papa Alexander al IV-lea a numit Universitatea din Salamanca una dintre cele patru lumini ndrumatoare a lumii (mpreuna cu Universitatile de la Oxford, de la Paris si din Bologna). Cnd Christofor Columb vizita Salamaca, fu protejat de catre preotii Dominicani al mnastirii San Esteban si obtine aprobarea Reginei Elizabeta. Acest pact a condus mai trziu la descoperirea Americii. Ultimi ani al XV-lea secol devenira anii inchizitiei spaniole, ani n care catolicii au ncercat sa-i nvinga pe protestanti. n Universitatea din Salamanca au nvatat multe personaje faimoase ca de exemplu Fray Luis de Leon, un precursor al Scolii Renasterii de la sfrsitul secolui al XV-lea. Din cauza ideeilor lui, colegii lui profesori l-au semnalat Inchizitiei si el a fost condamnat n nchisoare pentru ctiva ani. n aceiasi zi n care el a fost eliberat, s-a ntors n clasa si a nceput lectia cu aceste faimoase cuvinte: Cum spuneam ieri.... Imperatorul Filip al II-lea se casatori cu prima lui nevasta, Maria din Portugalia, n Salamanca n 1543. Mai trziu Salamanca a participat n Razboiul Spaniol de Succesiune n favorea lui Filip al V-lea. A fost el cel care a hotart construirea Plazei Major n 1710 n semn de recunostinta. Perioada de mare suferinta pentru Salamanca a fost secolul al XIX-lea, n timpul Razboiului Spaniol. ntre 1808 si 1811, Salamanca a fost cmp de lupta pentru armatele care se razboiau pentru a obtine egemonia Europei. Deabia n

1811, n batalia din Arapiles, aproape de oras, Wellington a nvins armata napoleonica ntr-o lupta decisiva. Dar consecintele erau ireversibile si multe opere de arta au fost jefuite sau distruse. Importanta Salamancai n timpul secolului XX este n mare parte legata de viata culturala si literara al Universitatii sale. Prezenta unor personaje importante ca de exemplu Miguel de Unamuno sau Gonzalo Torrente Ballester a contribuit la prestigiul acestei institutii si al orasului. La sfrsitul secolui XXI, orasul a fost proclamat Capitala Europeana a Culturii 2002: acest eveniment a nsemnat un impuls nou pentru acest oras dinamic sicosmopolit. MONUMENTE Plaza Mayor Aceasta este una dintre cele mai magnifice pieti din toata Spania. Plaza Mayor a fost construita ntre anii 1729 si 1755 n stilul baroc de catre arhitectul Alberto Churriguera. n afara de a fi inima orasului, este si cea mai frumoasa si cea mai armonioasa piata din tara. n cladirea din partea nord se afla primaria orasului. Plaza Mayor este o frumoasa piata spaniola si un loc foarte placut pentru a bea o cafea privind lumea care se plimba. Primaria orasului supravegheaza maestoasa piata, iar Arcul Taurului conduce spre trgul acoperit, care se gaseste aici n apropiere. nchipuie-ti emotia din zilele n care, acum o suta de ani, n aceasta piata se desfasurau nca spectacole cu tauri. Medalioanele dintre coloane si arcuri nfatiseaza personaje legate de istoria orasului (Regi ai Spanie, Unamuno, Fray Luis de Leon). Efectul de lumina si umbra este accentuat de catre culoarea pietrei Villamayor care este n contrast cu culoarea fumurie a coloanelor. ntre arcuri se afla numeroase cafenele, magazinase si restaorante unde te poti bucura de atmosfera prietenoasa din Salamanca. New Cathedral (cathedral nueva) Exista doua catedrale n Salamanca: catedrala vechie si cea noua. La nceputul secolului al XV-lea Regele Ferdinando el Catolico a hotart ca Salamanca avea nevoie de o catedrala mai mare si mai frumoasa. Noua catedrala a fost nceputa n anul 1513 si terminata n 1733 si a fost construita lnga cea vechie, chiar pe naosul stng care fusese distrus si proiectata de catre arhitectii Anton de Egas si Alonso Rodriges. Din cauza lungii durate a lucrarilor de constructie a catedralei, pe lnga stilul gotic, au fost adaugate elemente tipice ale Renasterii si a stilului baroc. Catedrala este faimoasa pentru fatada ei n stil Plateresc si pentru sculpturile ei n lemn. Lucrarile au fost ncepute n anul 1513 n stil gotic si supravegheate de catre Juan Gil de Hontan. Mai trziu, lucrarile au fost continuate de catre fiul sau, care a introdus elemente ale Renasterii ca de exemplu medalioanele ornamentale. Pe la sfrsitul secolului al XVI-lea, Juan de Ribero a preluat conducerea proiectului, nchipuindu-si un proiect cu doua turnuri, care nu a fost niciodata terminat. Cutremurul din Lisabona (1755) a cauzat grave daune turnului. Fatada principala, care se prezinta pe Calle Cardenal Pl y Deniel, este un exemplu de stil gotic flamboiant si contine un amalgam exuberant de decoratii. Lnga poarta nord, vei putea cauta sculptura unui astronaut, un joc atribuit arhitectilor care s-au ocupat de restaurarea unor parti ale fatadei care se deteriorasera cu timpul. n interior, Capela principala, corul si peretele unde se afla corul sunt opere ale lui Churriguera. Se mai pot vizita Capela Aurie si Altarul lui Cristo de las Batallas, care contine sculptura care a nsotit El Cid n exilul sau.

Old Cathedral (Catedral Vieja) Constructia Vechiei Catedrale a nceput n anul 1140 si a durat un secol, din aceasta cauza cuprinde elemente romanice pe lnga cele gotice. Planul original a catedralei era n forma de cruce, cu un naos central si doua laterale, dar cnd Noua Catedrala a fost construita, ntreaga parte stnga a fost distrusa. Turnul Cocosului (Torre del Gallo), cu cupola sa n stil bizantin, este unul dintre simbolurile orasului. Altarul capelei absidei centrale cuprinde 53 de tablouri ale pictorului Nicol il Fiorentino. Aceste tablouri povestesc viata lui Isus Hristos si a Fecioarei Maria si un alt tablou nfatiseaza Judecata de Apoi, n care Hristos nsoteste sufletele condamnate spre infern. Un loc central l ocupa Sfntul Patron al orasului, la Virgen de la Vega. Pentru a intra n Catedrala Vechie trebuie sa treci prin Catedrala Noua.

Universitatea din Salamanca Universitatea din Salamanca a fost fundata de catre Regele Alfonso IX n anul 1218 si este cea mai vechie universitate din Spania. Cladirea, n care astazi se gaseste mare parte din Universitate, este din secolul al XV-lea si construirea ei a fost ordonata de catre Papa Benedetto XIII. Universitatea a fost construita cu piatra Villamayor iar fatada decorata cu ciudate figuri de toate felurile (printre care se afla si faimoasa broscuta pe un craniu). n interiorul Universitatii, atractia principala este imensa biblioteca care cuprinde peste 150.000 de carti de valoare inestimabila. Portalul Universitatii este un mare exemplu de stil Plateresc spaniol, o opera att de complicata ncat arata ca si cum ar fi de argint. Structura n stil gotic a fost construita la cererea lui Papa Luna n anii 1415-1433. n 1529 a fost ridicata fatada principala ntre cele doua contraforturi si este arhetipul acelui stil care a devenit faimos sub numele de Plateresc datorita asemanarii acestei pietre sculptate cu argintul. Pe fatada, cinci linii verticale decorative se ridica spre trei registre orizontale. n centru iese n relief medalionul care nfatiseaza Regii Catolici care tin n mna un singur sceptru, simboliznd Unitatea Spaniei. Aceasta Universitate a fost unul dintre cele mai importante centre academice pentru 400 de ani. Vechile sali de lectura n jurul curtii, unde multi eroi ai Epocii de Aur au nvtat, pot fi vizitate. Unele dintre sali sunt nca folosite de catre Universitate pentru importante ceremonii academice. n Sala Fray Luis de Leon, mesele si bancile din grinzi de lemn marturisesc secolele de studiu. Profesorii tineau lectiile dintr-un amvon. Aici s-a ntors librepensador-ul Fray Luis de Leon, dupa cinci ani de nchisoare din cauza Inchizitiei, si a nceput lectiile zicnd: Cum spuneam ieri.... Colegiul Fonseca Cei mai buni arhitecti a acelei epoci, Diego de Silo, Juan de lava si Rodrigo Gil de Hontan, au fost toti implicati n construirea unei cladiri cerute de catre Arcivescovul Fonseca n 1525. n acea perioada era unul dintre cele patru colegii care formau Universitatea din Salamanca. Din cauza prezentei a multora studenti irlandezi care au nvatat aici, Colegiul este cunoscut si sub numele de Colegiul Iralndez. Fatada cladirii este ornata cu statuile Sfintei Agustna si a Sfntului Ildefonso de Toledo si prezinta niste noutati fata de operele precedente n stil Plateresc: elementele arhitectonice prevaleaza asupra elementelor decorative, si piatra Villamayor a fost folosita n combinatie cu granitul.

Altarul principal din interior este opera a lui Berruguete. Utilizarea arcurilor rotunde de-a lungul galeriei joase si a arcurilor complet diferite de-a lungul galeriilor superioare daruie o atmosfera armonioasa. Pilastrii si medalioanele accentueaza eleganta acestui cadru. Clereca si Universitatea Pontificala Constructia Clercei si a Universitatii Pontificale a fost ordonata de catre Felipe al III-lea la nceputul secolului al XVII-lea. Cladirea a fost terminata n anul 1754 si constituie unul dintre cele mai importante monumente n stil baroc din toata Spania. n interiorul ei se afla curtea, care datorita uriaselor ei coloane, este cu adevarat remarcabila. Biserica n stil baroc si Seminarul au fost proiectate de catre Juan Gmez de la Mora si constructia lor a fost nceputa n anul 1617. Biserica face parte din Colegiul Iezuitilor (astazi Universitatea Pontificala); Biserica si Seminariul au fost o initiativa a Margaretei de Austria, sotia lui Filip al III-lea, n speranta de-a mbunatatii rapoartele cu Societatea Iezuitilor, deteriorate din cauza raului savrsit fondatorului Societatii, St. Ignatius Loyola, condamnat n nchisoarea din Salamanca din pricina Dominicanilor. Manastirea San Esteban Aceasta manastire n stil Plateresc se afla pe micul pod din Plaza Concilio de Trento si a fost construita n al XVI-lea secol de catre Juan de Alava. Manastirea, care are forma unei cruci latine, este decorata n iteriorul sau cu frumoase cruci, picturi, relicve; aici se gaseste deasemenea Biblia daruita de catre Papa Luna Sfntului Vicente Ferrer. Constructia acestei manastiri, care are un singur naos larg si doua capele laterale nchise n contrafort, a fost nceputa n 1524. Bolta, care este patrata si are mari geamuri, este opera lui Juan de Ribero. Deasupra coloanelor se afla naltul altar al lui Churriguera unde iese n evidenta tabloul Martiriului Sfntului Stefan pictat de catre Claudio Coello. n exterior se afla porticul care conduce la curtea regala din al XVI-lea secol, reminisenta a lojii italiene. Curtea interna este o frumoasa combinatie a stilurilor gotice si cel al Renasterii. Printre camerele de ne pierdut, Saln de Profundis, unde Columb a conversat cu Dominicanii despre voiajul sau spre Indiile de Vest, si Panteonbul Teologilor. Biserica cuprinde curti impresionante, un panteon cu morminte si un muzeu cu carti ale corului, din secolul XVI. Biserica este dominata de altarul lui Churriguera, artist care a dat numele stiului Churrigueresco. Sub gloriosul arc de la intrare se afla un tablou mpartit n grupuri si rnduri n care grotesti figuri n stil Plateresc se amesteca cu statuiile sfintilor. n centru, deasupra intrarii, se afla Martiriul Sfntului Stefan (1610) al lui Ceroni, si chiar sub el, o scena din calvar. House of Shells "Casa de las Conchas" Casa de las Conchas poarta acest nume datorita fatadei sale care este decorata cu scoici. Cladirea este din al XV-lea secol si este unul dintre cele mai frumoase exemple de cladiri civile n stil gotic din al XV-lea secol, cu influente a Renasterii italiene. Fatada este ornata de peste 300 de scoici fiindca primul ei proprietar, Rodrigo rias, era un membru a Ordinul din Santiago (scoicile sunt de obicei asociate cu Sfntul Iacob, Santiago). Printre toate aceste scoici, se afla o fereastra n stil Isabeline si doua nemaipomenite gratii gotice. Curtea interna ncadrata de arcuri particulare, care au devenit astazi tipice a stilului din Slamanca, stil cunoscut sub numele de Salmantino. n interior se afla astazi Biroul de Informatii Turistic. Podul Roman Aceast Pod Roman este din granit si a fost construit n anul 89 d.H., pe timpul Imperatorului Traian. Numai cele 15 arcuri mai aprope de oras sunt originale; celelalte fost distruse de o inundatie n 1626. Acest pod constituia o parte importanta din Strada Argintului, care colega Merida cu Astorga. Lnga punte se afla o statuie a lui Verraco Ibrico, un sculptor pre-Romanic. au

Palatul Anaya Originalul Palat Anaya data din secolul al XV-lea. A fost creat de Diego de Anaya si Maldonado si cladirea originala era cea mai vechie rezidenta a universitatii. Mai trziu, n 1760, unele parti ale cladirii au fost reconstruite si re-desenate din cauta ca fusesera distruse. Cladirea actuala, n stil neoclasic (neobisnuit n Salamanca), a fost proiectata de Juan de Sagarvinaga. Astazi palatul gazduieste Facultatole de Filozofie si Litere.

Palatul Salina Constructia aceastei cladiri n stilul Renasterii datata din secolul al XVI-lea a fost ordonata de Rodrigo de Messa, o ruda a Arcivescovului din Santiago, si a fost dedicata lui Alonso de Fonseca. Numele cladirii se trage de la ntrebuintarea ei ca depozit de sare pna n secolul al XIX-lea. Acest palat este una dintre cladirile cele mai frumoase n stilul Renasterii din Salamanca. Fatada are o loja formata din patru arcade si este decorata cu medalioane, n timp ce curtea interna are o galerie foarte frumos decorata. Cladirea gazduieste astazi birourile Administratiei Provinciei. Turnul Clavero Aceasta fortareata datata din secolul al XV-lea are forma octogonala. Fiecare latura este acoperita de catre un turn de paza, care accentueaza originea medievala a constructie.

Muzee Domus Artium (DA2) Muzeul de Arta Moderna. Este situat n vechiul edificiu al nchisorii Provinciale din Salamanca si are diferite sali, pe doua etaje, n care se organizeaza expositii. Edificiul are o biblioteca cu intrarea libera pentru vizotatori. Avenida de la Aldehuela. Avenida de la Aldehuela. Tel: 923184916 da2@ciudaddecultura.org Deschis de marti pna vineri de la 12.00 la 15.00 si de la 16.30 pna la 21.00 Smbata, Duminica si de Sarbatori de la 10.00 la 21.00 Muzeul de Istorie al Automobilului. Gmez-Planche Fundation Muzeu dedicat istoriei automobilului cu aproape o suta de masini. De obicei sunt organizate expozitii tematice. Plaza Mercado Viejo s/n Tel: 923 262 208/ Fax : 923 269 849 De marti pna vineri 10:00-14:00 si 16:00-20:00. Smbata, Duminica si de Sarbatori: 10:00-20:00. Luni nchis. Muzeul Salamanca Are sali dedicate tablourilor olandeze ntr-un context arhitectonic unic. Plaza Patio de Escuelas Menores 2 Tel. 923 21 22 35 10:00h to 14:00h and 16:30 to 19:30 h Luni si duminica nchis.

Muzeul Catedralei Patrimoniul muzeului cuprinde exemple de arta religioasa, cele mai importante fiind cavoul lui Anaya si Tripticul Sfntului Andrei al pictorului Juan de Flandes. Pl y Daniel s/n Tel. 923 21 74 76 10:00h to 13:30h and 16:00 to 19:30 nchis duminica dupa-amiaza.

Biblioteca Universitatii Biblioteca Universitatii cuprinde unele dintre cele mai rare si pretioase manuscripte ale Literaturii Universale. Edificio Histrico de la Universidad Plaza Fray Luis de Len Tlf: 923 29 44 00 Casa Lis, Muzeul de Art Nouveau si Art Deco Acest muzeu cuprinde o mare colectie de Arta Modernista Europeana, nouasprezece colectii care contin peste 1600 de obiecte printe care portelanuri, bronzuri, vase, batiste si papusi de portelan. C/ Gibraltar 14 Tel: 923 12 14 25 Tuesdays to Sundays from 11.00 to 14.00 and 17.00 to 21.00 Luni: nchis. Muzeul de Istorie al Orasului Muzeul cuprinde opere istorice ale orasul, resturi arhitectonice din edificii care nu mai exista si modele a monumentelor cele mai importante. Plaza Juan XXIII Tlf. 923 21 30 67 10 to 13 h and 17:30 to 19:30 h. Luni si Duminica: nchis. Casa-Memoriala al lui Unamuno n aceasta casa Miguel de Unamuno, romancier, filozof si rector al Universitatii din Salamanca, a locuit pentru multi ani. Muzeul cuprinde parte din memorilor lui, mobila si obiecte personale. C/ Libreros, 25 Tlf. 923 29 44 00 Muzeul Manastirii lui San Esteban Acest muzeu cuprinde manuscripte si cartile corului din secolul al X-lea si al XI-lea si o colectie religioasa de opere din fildes si din argintdin secolurile XIII si XVII. Plaza Concilio de Trento s/n Tlf. 923 21 50 00 Luni-Vineri: 9:00-13.00 si 16:00-20:00 Smbata, Duminica si de Sarbatori: 9:30-13:30.

Muzeul Manastirii Santa Clara Deosebit de frumoase tavanele, construite n secolurile XIV, XV si XVI si picturile de pe pereti. Cuprinde si o importanta colectie de hainele de in. C/ Lucero 2 Tlf. 923 26 96 23 Luni-Vineri: 9:30-14:00 si 16:00-18:30. Smbata, Duminica si de Sarbatori: 9:30-15:00. Muzeul Manastirii de las rsulas Acest muzeu cuprinde pnze a lui Juan de Borgoa si orgi n stil baroc din secolul al XVII-lea. Printe altele deosebite si tavanele din secolurile XV si XVI. C/ rsulas, 2 Tlf. 923 21 98 77 Luni-Vineri: 11:00-13:00 si 16:30-18:30 Muzeul Teresiano Acest muzeu este dedicat Sfntei Teresa de Jesus si cuprinde relicve, obiecte si manuscripte ale ei. Plaza de Santa Teresa Tlf. 923 30 00 43 Luni-Vineri 11:00-13.00h si 16:00-19:30. Muzeul Taurino Acest spatiu este dedicat coridei si este mpartit n trei sectii: una dedicata taurului, una toreadorului si una reprezentarilor artistice. Pentru a vizita muzeul, este necesar sa prenotezi. Pl. Paraje del Castaar, lnga Plaza Mayor Tlf. 923 41 14 93 Colectiile Universitatii Aici Universitatea din Salamanca organizeaza expozitii temporare. ntr-una dintre camere se gaseste tabloul Cerul Salamancai de Fernando Gallego (1490), pictat pe bolta vechiei biblioteci. Patio de Escuelas Marti-Vineri: 09:30-13:30 Smbata si Duminica: 10:00-13:00. Viata nocturna Salamanca este locul perfect pentru studentii care vor sa petreaca toata noaptea. De la miezul noptii pna la rasaritul soarelui, Salamanca se transforma ntr-un paradis pentru petreceri. Ati putea sa ncepeti mergnd la niste Tapas bar, de exemplu n preajma strazii Gran Via, unde veti putea gasi multa lume si multi tineri adunati. Aici vei putea bea bere sau mnca cte ceva fara sa cheltui prea mult. De obicei studentii de la facultatatile din Salamanca locuiesc n gazda sau n camine, din cauza ca majoritatea dintre ei vin din alte orase. Noptile ncep de obicei n aceste case sau n parcurile orasului cu faimoasele "botellon" (Bauturi ieftine cu alcol, n sticle mari), si se termina pe la miezul noptii si se desfasoara de obicei n Plaza Anaya sau n Parcul San Francisco. Cluburile sunt goale nainte de miezul noptii. Multe discoteci ofera bauturi speciale sau cte o data gratis. Este imposibil sa numeri toate barurile din Salamanca, toate cu muzica diferita si diferite stiluri. Si la toate se poate ajunge mergnd pe jos. Viata nocturna al acestui oras este foarte colorata. Exista diverse zone cu diferite tipuri de muzica si atmosferi. n plus, oricare zi a saptamnii este perfecta pentru a iesi. Martia este ziua oficiala pentru straini. Miercurile sunt zilele de mers la cinematograf. Joia este ziua studentilor. Vinerea si Smbata, toti ies la distractie: Salmantinos, studentii locali, studentii straini si persoane din orasele din mprejurimi, toti se ntlnesc n locul perfect pentru a se distra.

Zonele cele mai aglomerate sunt: Gran Via, stazile din preajma Plazei Mayor si, n afara Cartierului Istoric, Strada Van Dick, zona cinematografelor. Vara este lume mai putina, dar sunt multi straini care au chef sa iasa n fiecare seara. Ei frecventeaza localuri exemplu Camelot, Gatsby, El Puerto de Chus, Morgana, Submarino, Moderno si Cum-Laude. Gatsby este unul dintre cele mai cunoscute localuri printe studentii straini datorita muzicii sale si fiindca se gaseste n centrul orasului, unde vei gasi cea mai mare concentratie de studenti. n clubul acesta se poate alege ntre doua atmosfere: cea cu pista de dans si cea din zona barului. Muzica este de diferite genuri. Camelot este una dintre discotecile cele mai faimoase din Salamanca. Interiorul este foarte deosebit din cauza ca n trecut era o manastire si nca se simte atmosfera medievala. Aici organizeaza si mari concerte. Morgana este o alta discoteca a orasului, faimoasa pentru a atrage si adolescenti si adulti. La etajul de jos, adolescentii danseaza house, techno si muzica dance. Decoratiile sunt medievale si aici. Cum laude este frecventata de tineri din lumea buna si studenti straini si le ofera lor un cadru foarte interesant: o pista de dans care imita Plaza Major, produsa din adevarata piatra Villamayor. Daca va place muzica jazz, atunci trebuie sa va duceti la Birdland pentru o cafea n timpul dupa-amiezii: atmosfera este excelenta. Iar daca va plac spectacolele live, atunci duceti-va dupa ora 23:30 si veti asculta muzica foarte buna. Gastronomia Gastronomia ntregii provicii a Salamancai este caracterizata de o mare varietate de mncaruri, toate forte gustoase. Mncarea salmantina este influentata de diversitatea geografica a acestei regiuni, unde se gasesc mari cmpuri de gru dar si zone muntoase. Aerul curat de munte ajuta n producerea faimoaselor sosuri si a suncii. Mncarurile traditionale sunt de obicei destul de simple de gatit, sanatoasa si se bazeaza pe produsele locale proaspate si de buna calitate. Carnea la cuptor, pastravul, rasolul de naut, piureul de carofi, brnza de capra sunt printre mncarurile locale cele mai renumite. Multe produse locale, ca de exemplu sunca din Guijuelo, brnza din Hinojosa del Duero, marea varietate de legume ca Alubias (fasole) sau extraordinarele linti Armua, sunt apreciate pentru buna lor calitate. Salamuri si grataruri Provincia Salamancaeste cunoscuta pentru producerea de salamuri si fripturi. Printre varietatea de produse merita sa fie mentionat "chorizo", un salam de porc picant. O mncare caracteristica a ntregii regiuni este friptura de pui de animale: de purcel (Cochinillo), de pui de capra (cabrito) sau de miel (cordero). Dar carnea cea mai comuna este carnea de porc si se utilizeaza ca ingredient pentru multe alte mncaruri tipice a acestei regiuni. Sunca alba este obtinuta din porc alb si este lasata la nvechiat cu sare.

Sunca Iberica Serrano Salamanca este o regiune faimoasa pentru conservarea gusturilor. n sudul provincie se pastreaza traditia crescatoriilor artizanale de porci. Aceasta sunca speciala este obtinuta dintr-o pulpa de porc sarata si pastrata pentru multi ani n muntii locali. Porcul iberic din Guijuelo este hranit n mod natural si mannca numai ghinde si iarba, n cmpii si n pajisti; este faimos datorita scumpei dar apreciatei specialitati, cunoscuta n toata lumea, care se numeste sunca de "pata negra" (pulpa neagra). Hornazo Este un fel de placinta sarata care de obicei se mannca numai dupa Duminica Pastelui, acnd se termina peioada postului. n orice caz, astazi este posibil sa-o gasesti n orice perioada a anului.

Reteta difera n functie de provincia unde este servita. Hornazo este umpluta cu diferite tipuri de carne, n prevalenta cu chorizo, sunca Serrano, filet de porc, oua tari fierte si cteodata chiar si cu carne de pasari. Este o mncare comuna si economica. "Morucha" meat Carnea de vaca salbatica este un alt produs tipic al provinciei Salamancai. Aceasta carne are un gust deosebit si delicios si culoarea ei este mai nchisa dect obisnuita carne bovina. Carnea "morucha" devine mai moale si mai gustoasa cnd este combinata cu alte ingrediente si servita cu sosuri. Calitatea carnei depinde de originea ei si de timbrul care indica eforturile crescatorilor care ncearca sa pastreze calitatea rasei si n acelasi timp sa-o mbunatateasca si sa stimuleze productia ei. "Chanfaina" O mncare destul de comuna n restaurante si n barurile de tapas. "Chafaina" este un tip de orez si este gatit cu maruntaie de porc, burta, miel si bucati de "chorizo". "Farinato" Este un salam de porc de culore alba sau portocalie si se mannca de obicei mpreuna cu ochiuri. Este produs din carne de porc, pine uscata, ceapa, oua, ulei de masline si faina; poate fi mncat crud sau fript n ulei de masline. Picadillo este o mncare asemanatoare dar mai picanta si cu piper, usturoi si rosii. Linti din Armua Lintile din Armua satisfac toate gusturile. Spania este faimoasa pentru producerea de linti din Armua. Cunoscute pentru buna lor calitate si pentru gustul lor placut, lintii sunt plantati n octombrie si culesi la sfarsitul lui iunie sau n prima saptamna de iulie. Circa 21000 de hectare n toata provincia sunt dedicate producerii domestice de linti. Dulciuri Dintre dulciuri, Chocosurile sunt exceptional de bune. Nuga, delicioasa nuga spaniola cu migdale, produsa n provincia Salamancai si mai ales n La Alberca, este foarte apreciata. Cofetaria si patiseria locala sunt delicioase. Bune exemple ar putea fi amarguillos (fursecuri facute din migdale) si marzapanes (martipan) de la Manastirea de las Dueas, sau los bollos si las galletas produse de calugaritele din Alba de Tormes, faimos si bollo maimon, un tip de prajitura spongioasa. Alte dulciuri de ne pierdut sunt roscas (covrigi dulci locali) de La Alberca; almendras garrapiadas (migdale cu sirop de zahar ars) de la Alba de Tormes; huesillos (dulciuri fripte cu forma unor osisoare) de la Bjar; perronillas (biscuiti n forma de cerc cu migdale si cu migdale), hojaldres de la Ledesma; obispos deYeltes si Obleas (napolitane) din ntreaga provincie.

Restaurante n Salamanca se afla multe restaurante bune. Cea mai buna alegere pentru a gusta multe mncaruri locale este sa luati tapas, care se gasesc n aproape toate barurile. n jurul Plazei Major si n cartierul istoric vei putea gasi multe restaurante unde mncarea este buna si de calitate. Si n zona cartierului Van Dyck se afla multe restaurante n care se servesc mncaruri tipice ca de exemplu salamuri iberice, sunca de "pata negra" si friptura de vitel.