sterreich-Ungarn / OsztrkMagyar Monarchia

AustroUngaria

PROF. Tanase Ovidiu

C. Energetic C. Economic Rm Vlcea

DENUMIREA OFICIAL
Die im Reichsrat vertretenen Knigreiche und Lnder (Cisleithanien) /
und

sterreich

die Lnder der Heiligen Ungarischen Stephanskrone (Transleithanien) /

i

Ungarn Regatele i rile reprezentate n Consiliul Imperial (Cisleithania/ Austria) rile Sfntei Coroane Ungare a lui tefan (Transleithania/Ungaria)

Constituirea Austro-Ungariei
In 1866 are loc Rzboiul Austro-Prusac, denumit i Rzboiul German (Der Deutsche Krieg) sau Rzboiul Fratern (der Bruderkrieg) Armata austriac este infrnt in marea batalie de la Kniggrtz

(astzi Sadova/Polonia) Rzboiul are dou consecinte majore: 1. Se constituie Kleindeutschland (Germania Mic ) -- Germania fr

Imperiul Habsburgic

Austria. 2. Profitnd de slbiciunea Habsburgilor, nobilii maghiari solicit independena Ungariei. n final, ei impun mpratului Franz-Iosif sa accepte in feb 1867 reorganizarea Imperiului

Compromisul Austriaco-Maghiar sterreichisch-Ungarischer Ausgleich

Regatul Prusiei

Btlia de la Kniggrtz / Sadowa 1866

Puca Needle / prima puc cu

inchiztor/ a asigurat prusacilor superioritatea tehnologic si victoria

sterreichisch-Ungarischer Ausgleich / 1867

CompromisulAustro-Ungar / 1867
Noul stat aprut, Austro-Ungaria, era un stat confederat de tipul uniunii personale condus de Franz Iosif care deinea titlurile de Imprat al Austriei i Rege Apostolic al Ungariei (Kaiser von sterreich und Apostolische Knig von Ungarn) Dubla Monarhie (numit i Monarhia Dunrean) era format din dou entiti statale diferite, Austria i Ungaria (fiecare cu propriile sale instituii politice). Unitatea ad-tiv era

asigurat de un Consiliul Ministerial Comun.

Explic de ce statul mai era denumit Monarhia Dunrean

PROVINCIILE IMPERIULUI

Magyar Szent Korona Orszgai Tarile Sfantei Coroane Maghiare a luiStefan

(Regatul Ungariei)

Identific judeele ce vor intra in componena Romniei dup Marea Unire de la 1 Decembrie 1918

Organizarea Administrativ

Identific pe stema Ungariei nsemnul Stat Sef de Stat Sef de heraldic al mparatul Franz-Iosif Regele Franz-Iosif Transilvaniei i Banatului ce va fi preluat n Budapesta stema Parlamentul Austriei Viena Parlamentul Ungariei Guvernul dup Viena Guvernul 1918 RomnieiAustrieiMarea Unire din Ungariei Budapesta
Limba oficiala: lb. Germana Prov. romneasca: BUCOVINA Limba oficiala: lb. Maghiara Prov. romnesti: TRANSILVANIA, BANAT, CRISANA-MARAMURES

Imperiul Austriei

Regatul Ungariei

Consiliul Ministerial Comun

Ministerul de Externe Ministerul de Rzboi

Ministerul de Finane Banca Naional Austro-Ungar

Proiectul de reorganizare al Imperiului

n 1906, Juristul imperial de origine romn, Aurel Popovici , propune reformarea Imperiului sub forma: Statele Unite ale Austriei Mari. El solicit reorganizarea Imperiului intr-un stat federal dup modelul S.U.A. (16 state cu o larg autonomie) dar cu un guvern central puternic. Limba oficial urma s fie germana iar Regatul Ungariei trebuia desfiinat, Ungaria devenind doar unul din cele 16 state componente. Budapesta a respins proiectul (explic de ce)

Minoritile naionale

Austria
Populaie total: 19 milioane Germani :7 milioane (36,85%)

Ungaria
Populaie total: 16 milioane

Maghiari: 6,5 milioane (40,62%)

Minoriti:
Italieni, Cehi, Slovaci, Polonezi, Ucraineni, Romni (Bucovina)

Minoriti:
Croai, Sloveni, Srbi, Bosnieci, Italieni, Ucraineni, Slovaci, Romni
Numete cele trei provincii romneti aflate n componena Ungariei pna la 1918

Analizeaz datele de mai sus i explic politicile naional-educaionale i administrative de germanizare i maghiarizare a minoritilor

Minoritile naionale

Romnii din Imperiu

Austria 1775- Bucovina este anexat la
Imperiul Habsburgic 1849 Bucovina devine ducat autonom condus direct de Viena 1875-1907 se infinteaz Universitatea din Cernui cu catedr de limb romn, societile culturale Arboroasa i Concordia 1907 reprezentanii Partidului Naional Romn din Bucovina sunt alei n Consiliul Imperial (Parlamentul) de la Viena

Ungaria
1867 Transilvania i pierde autonomia i devine parte a Regatului Ungariei 1861 la Sibiu se infiineaz Partidul Naional Romn din Transilvania (tactic politic pasivismul) 1892 Micarea Memorandist 1896 legi de maghiarizare a nvmntului 1905 se adopt activismul reprezentanii Partidului Naional Romn din Transilvania sunt alei n Parlamentul Regal de la Budapesta

Die Dreibund / Die Mittelmchte Tripla Alian / Puterile Centrale

n 1879, Austro-Ungaria ncheie o alian politico-militar cu Germania, la care ader i Italia, formndu-se astfel Tripla Alian / Puterile Centrale

Tripla Alian / Puterile Centrale Tripla nelegere / Antanta

Puterilor Centrale li se opunea o alt alian politico-militar numit Tripla nelegere sau Antanta, creat la iniiativa Parisului, format din Frana, Rusia i Marea Britanie

Conflictul cu Serbia
n 1878, Imperiul preia in administrare provincia otoman Bosnia-Hertegovina pe care o anexeaz in 1908. Anexarea Bosniei tensioneaz relaiile cu Serbia, care (sprijinit de Rusia) doreste alipirea provinciilor imperiale locuite de croai, sloveni si bosnieci si constituirea unui stat al slavilor de sud Iugoslavia (iug sud/lb. Srb)

Asasinatul de la Sarajevo
Sigla organizaiei Mna Neagr La 28 iunie 1914, prinul motenitor austro-ungar, Franz-Ferdinand, a fost asasinat la Sarajevo (sediul ad-tiv al Bosniei) de ctre Gavrilo Princip, srb bosniac, membru al micrilor radicale Mna Neagr i Tnara Bosnia coordonate de serviciile secrete de la Belgrad Atenatul a dus la izbucnirea Primului Rzboi Mondial (1914-1918)

Franz-Ferdinand si asasinul sau

Dispariia Imperiului
Primul rzboi mondial s-a terminat cu nfrngerea Triplei Aliane de ctre Antanta. Imperiul Austro-Ungar (nchisoarea popoarelor ) a disprut in urma micrilor naionale ale minoritilor, in ciuda ncercrilor disperate ale ultimului mprat Carol I de a pstra unitatea politic a Europei Centrale

Modificri politico-administrative in Europa dup destrmarea Imperiului

Apar state noi: Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia Teritoriile sud-slave au fost alipite Regatului Srbilor, Croailor i Slovenilor (mai trziu, Iugoslavia) Teritorii austro-ungare au fost alipite, din punct de vedere istoricodemografic de: Italia (Tirolul de Sud, Kstenland, Fiume, Zara i insulele Pelagosa)

Romnia (Bucovina, Transilvania, Banat, Criana - Maramure)

Teme recapitulative
Numii semnificaia anilor: 1866, 1867, 1908, 1918 Definii termenii: Uniune Personal, Stat confederat, Stat federal Numii patru foste provincii imperiale alipite Romniei dup 1918 Numii patru state naionale aprute dup dispariia Imperiului