Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3) Contabilitatea generală denumită şi financiară, are la bază norme unitare privind organizarea şi
conducerea acesteia, prevăzute în Legea contabilităţii şi în reglementările contabile, care au caracter
obligatoriu pentru toate societăţile.
6) Beneficiile economice trecute reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de
trezorerie sau de echivalente de trezorerie către entitate. Potenţialul poate fi unul productiv, fiind parte a
activităţilor de exploatare ale entităţii.
7) O datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin
decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice.
8) Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în pasivele unei entităţi după
deducerea tuturor datoriilor sale.
9) Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a pasivelor, datoriilor, poziţiei
financiare, profitului sau pierderii entităţii, pentru respectivul exerciţiu financiar.
10) Conform legii contabilităţii nr.82/1991, republicată situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o
declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situaţiilor
financiare anuale în conformitate cu directivele europene aplicabile domeniului asigurărilor.
11) În bilanţ elementele de activ sunt grupate după natură şi exigibilitate şi cele de datorii, după natură
şi lichiditate.
12) Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi
capital propriu ale entităţii, la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de
lege.
14) Solvabilitate reprezintă numerarul disponibil pe termen scurt sau mai bine spus numerarul
disponibil în viitor.
15) În domeniul asigurărilor fluxurile de numerar din activitatea de exploatare (operating cash-flow)
rezultă din principalele activităţi producătoare de venituri şi anume subscrierea şi gestionarea poliţelor de
asigurare, cedarea şi acceptarea în reasigurare.
16) Fluxurile de numerar din activitatea de investiţii reflectă măsura în care cheltuielile făcute au
servit obţinerii de resurse menite a genera venituri viitoare şi fluxuri de numerar.
17) Metoda directă pentru calculul fluxului de trezorerie prezintă un avantaj, oferind informaţii mai
exacte.
18) Metoda directă pentru calculul fluxului de trezorerie prezintă un dezavantaj şi anume necesitatea
unui efort susţinut din partea utilizatorilor.
19) Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice
aplicate de o entitate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale.
20) Notele explicative conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile utilizatorilor în
ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute.
21) Principiul permanenţei metodelor presupune continuitatea aplicării de reguli şi norme diferite
privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor deţinute de societate şi a
rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.
22) În cazul principiului independenţei exerciţiului se vor lua în considerare toate veniturile şi
cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, ţinându-se seama de data
încasării sumelor sau a efectuării plăţilor.
23) Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv: În vederea stabilirii sumei
totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ, se va determina separat valoarea aferentă fiecărui element
individual de activ sau de pasiv.
24) Principiul intangibilităţii: Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu financiar trebuie să corespundă
cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.
25) Principiul necompensării: Orice compensare între elementele de activ şi de pasiv sau între
elementele de venituri şi cheltuieli este permisă.
26) Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului: Prezentarea valorilor din cadrul
elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere se face ţinând seama de fondul economic al
tranzacţiilor sau al operaţiunii raportate şi nu numai de forma juridică a acestora.
29) Reducerile comerciale acordate de furnizor fac parte din costul de achiziţie.
30) Prin activ cu ciclu lung de fabricaţie se înţelege un activ care necesită o perioadă scurtă de timp
pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare.
31) Prin valoare contabilă netă se înţelege valoarea de ieşire, mai puţin amortizarea şi ajustările pentru
depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.
32) Prin elemente monetare se înţeleg disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de primit/de plătit
în sume fixe sau determinabile.
33) Consiliul de administraţie elaborează pentru fiecare exerciţiu financiar un raport, denumit raportul
administratorilor, care cuprinde cel puţin o prezentare fidelă a dezvoltării şi performanţei activităţilor
entităţii şi a poziţiei sale financiare, împreună cu o descriere a principalelor riscuri şi incertitudini cu care
se confruntă.
34) Riscul valutar reprezintă riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza
variaţiilor cursului de schimb valutar.
35) Riscul ratei dobânzii la valoarea justă reprezintă riscul ca valoarea unui instrument financiar să
fluctueze din cauza variaţiilor cursului de schimb valutar.
36) Rriscul de preţ este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze ca rezultat al
schimbării preţurilor pieţei, chiar dacă aceste schimbări sunt cauzate de factori specifici instrumentelor
individuale sau emitentului acestora, sau factori care afectează toate instrumentele tranzacţionale pe piaţă.
37) Riscul de credit este riscul ca una dintre părţile instrumentului financiar să nu execute obligaţia
asumată, cauzând celeilalte părţi o pierdere financiară.
38) Riscul de lichiditate (numit şi riscul de finanţare), este riscul ca o entitate să întâlnească dificultăţi
în procurarea fondurilor necesare pentru îndeplinirea angajamentelor aferente instrumentelor financiare.
39) Riscul de lichiditate poate rezulta din capacitatea de a vinde repede un activ financiar la o valoare
apropiată de valoarea sa justă.
40) Riscul ratei dobânzii la fluxul de trezorerie este riscul ca fluxurile de trezorerie viitoare să
fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă ale dobânzii.
41) Potrivit prevederilor legii contabilităţii, orice operaţiune economică efectuată se consemnează
într-un document, care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document
informativ.
42) Documentul cumulativ sau centralizator este documentul cu ajutorul căruia se realizează
centralizarea pe conturi analitice a documentelor justificative ce reflectă acelaşi gen de operaţii, grupate în
ordine cronologică.
43) Înregistrarea în nota de contabilitate se poate face document cu document sau în baza
documentului cumulativ.
44) Registrele de contabilitate sunt documente contabile aleatorii în care societăţile înregistrează
periodic, cronologic şi sistematic operaţiile economice şi financiare, consemnate în documente
justificative.
45) Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează zilnic, în mod
cronologic, operaţie cu operaţie, fără spaţii libere, toate modificările elementelor de activ şi de pasiv ale
societăţilor.
46) Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează, separat, toate
elementele deţinute inventariate de societate, conform reglementărilor legale.
47) Registrul "Cartea mare" este un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar şi sistematic
înregistrările efectuate în registrul-jurnal, stabilindu-se situaţia fiecărui cont, respectiv soldul iniţial,
rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldurile finale pentru fiecare lună a anului curent.
48) Registrul "Cartea mare" conţine o filă pentru fiecare cont analitic utilizat de societate.
49) Veniturile extraordinare reprezintă acele venituri rezultate din evenimente sau tranzacţii care sunt
clar diferite de activităţile curente şi care, prin urmare, se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau
regulat.
50) Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de
valoare se evidenţiază cumulat, în funcţie de natura acestora.
51) Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau
pierdere de valoare reflectate se efectuează prin înregistrarea la cheltuieli în cazul în care nu se mai
justifică menţinerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă.
52) Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu ca urmare a
desfăşurării activităţii curente a entităţii.
53) Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în
creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.
54) Cheltuielile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se
concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către
acţionari.
55) Solvabilitatea reprezintă numerarul disponibil pe termen lung (numerar disponibil în viitor).
56) Solvabilitatea asigurătorului reprezintă raportul dintre marja de solvabilitate de care dispune
asigurătorul şi marja de solvabilitate minimă.
57) Marja de solvabilitate reprezinta valoarea cu care activele unui asigurator sunt mai mari decat
valoarea obligatiilor sale.
58) Suma la risc este diferenţa dintre indemnizaţia de asigurare şi rezerva matematică, calculată
pentru contractele de asigurare care acoperă riscul de deces;
59) Suma la risc brută reprezintă suma la risc calculată după cedările în reasigurare.
60) Suma la risc netă reprezintă suma la risc calculată după cedările în reasigurare.
61) Rezerva tehnică reprezintă rezerva matematică minus orice altă rezervă adiţională.
62) Rezerva tehnică brută reprezintă rezerva tehnică calculată după cedările în reasigurare.
63) Rezerva tehnică netă reprezintă rezerva tehnică calculată înainte de cedările în reasigurare.
64) Rezerva matematică brută reprezintă rezerva matematică calculată înainte de cedările în
reasigurare.
65) Rezerva matematică netă reprezintă rezerva matematică calculată după cedările în reasigurare.
66) Profitul economic reprezintă modificarea activului net al unei firme într-o perioadă dată.
67) Solvabilitatea reprezintă numerarul disponibil pe termen scurt (numerar disponibil în viitor).
68) Solvabilitatea asigurătorului reprezintă raportul dintre marja de solvabilitate de care dispune
asigurătorul şi marja de solvabilitate maximă.
69) Marja de solvabilitate reprezintă valoarea cu care activele unui asigurător sunt mai mari decât
valoarea obligaţiilor sale.
70) O treime din marja de solvabilitate minimă a asigurătorului, calculată conform normelor în
vigoare, constituie fondul de siguranţă pentru asigurarile generale.
ALEGERE
1) Cadrul juridic care reglementează contabilitatea societăţilor de asigurare-reasigurare şi de
reasigurare, precum şi societăţile de intermediere în asigurări este asigurat în principal de:
1 Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată cu modificările şi completările ulterioare,
Ordinul nr. 3129/2005, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene specifice domeniului asigurărilor şi Ordinul 7/2007 privind modificarea şi
completarea Ordinului preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.
3129/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
specifice domeniului asigurărilor;
2 Ordinul nr. 13/2005, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene specifice domeniului asigurărilor şi Ordinul 17/2007 privind modificarea şi
completarea Ordinului preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr.
3129/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
specifice domeniului asigurărilor;
3 Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi
Ordinul nr. 3129/2005, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene specifice domeniului asigurărilor;
4 Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi
Ordinul 27/2007 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Comisiei de
Supraveghere a Asigurărilor nr. 3129/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor.
4) Conform prevederilor art.2, art.8 şi art.10 din Legea contabilităţii, societăţile trebuie să
asigure:
8) Atribuţiile directorului economic, ale contabilului şef sau altei persoane împuternicite să
îndeplinească această funcţie, precum şi a personalului din subordinea acestora, în domeniul contabilităţii,
se stabilesc de către:
1 adunarea generală a acţionarilor;
2 administrator sau altă persoană care are obligaţia gestionării societăţii respective, potrivit
legii;
3 directorului general;
4 preşedintelui.
9) Beneficiile economice viitoare reprezintă:
1 o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se
aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al cărui cost poate fi
evaluat în mod credibil;
2 interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor
sale;
3 o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se
aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice;
4 potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de
trezorerie către entitate.
20) În notele explicative vor fi prezentate următoarele informaţii, pentru asigurările generale:
1 primele brute subscrise; primele brute încasate; cheltuielile cu daunele brute;
2 primele brute subscrise; primele brute încasate; cheltuielile cu daunele brute; cheltuielile
de exploatare brute; soldul de reasigurare;
3 primele brute subscrise; primele brute încasate; cheltuielile de exploatare brute;
4 primele nete subscrise; primele brute încasate; cheltuielile cu daunele brute; cheltuielile de
exploatare brute;
21) Principiile contabile generale care se aplică în contabilitatea societăţilor de asigurări-
resigurări sunt următoarele:
1 principiul continuităţii activităţii, principiul permanenţei metodelor, principiul prudenţei,
principiul independenţei exerciţiului, principiul evaluării separate a elementelor de activ şi
de pasiv, principiul intangibilităţii, principiul necompensării, principiul prevalenţei
economicului asupra juridicului, principiul pragului de semnificaţie;
2 principiul continuităţii activităţii, principiul permanenţei metodelor, principiul prudenţei,
principiul independenţei exerciţiului, principiul evaluării separate a elementelor de activ şi
de pasiv, principiul intangibilităţii, principiul compensării, principiul prevalenţei
economicului asupra juridicului, principiul pragului de semnificaţie;
3 principiul continuităţii activităţii, principiul permanenţei metodelor, principiul fidelităţii,
principiul independenţei exerciţiului, principiul evaluării separate a elementelor de activ şi
de pasiv, principiul intangibilităţii, principiul necompensării, principiul prevalenţei
economicului asupra juridicului, principiul pragului de semnificaţie;
4 principiul continuităţii activităţii, principiul permanenţei metodelor, principiul prudenţei,
principiul independenţei exerciţiului, principiul evaluării separate a elementelor de activ şi
de pasiv, principiul intangibilităţii, principiul necompensării, principiul prevalenţei
economicului asupra juridicului.
1 prin valoare justă se înţelege valoarea de intrare, mai puţin amortizarea şi ajustările pentru
depreciere sau pierdere de valoare, cumulate;
2 prin valoare justă se înţelege valoarea unui activ care necesită o perioadă substanţială de
timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare;
3 prin valoare justă se înţelege valoarea la care se evaluează disponibilităţile băneşti şi
activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile;
4 prin valoare justă se înţelege suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie
între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii, cu preţul determinat
obiectiv.
25) Prin elemente monetare se înţelege:
1 disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de primit/de plătit mai puţin amortizarea şi
ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate;
2 disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau
determinabile;
3 valoarea unui activ care necesită o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata în vederea
utilizării sau pentru vânzare;
4 suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în
cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii.
34) Tranzacţiile cu instrumente financiare pot avea ca rezultat pentru o entitate asumarea sau
transferarea către alte părţi a unuia sau mai multora dintre riscurile financiare Unul dintre aceste riscuri
este riscul de lichiditate. Ce reprezintă acest risc?
1 este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor cursului
de schimb valutar;
2 este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor
de piaţă ale dobânzii;
3 este riscul ca una dintre părţile instrumentului financiar să nu execute obligaţia asumată,
cauzând celeilalte părţi o pierdere financiară;
4 este riscul ca o entitate să întâlnească dificultăţi în procurarea fondurilor necesare pentru
îndeplinirea angajamentelor aferente instrumentelor financiare.
39) Brokerii de asigurare şi/sau reasigurare au obligaţia auditării situaţiilor financiare anuale
dacă la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre cele 3 criterii existente. Care sunt cele 3 criterii?
1 total active; cifra de afaceri netă; număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar;
2 total active; cifra de afaceri brută; număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar;
3 total active; cifra de afaceri netă; număr total de salariaţi în cursul exerciţiului financiar;
4 total active; cifra de afaceri netă; număr mediu de salariaţi pe o perioadă de cinci ani.
40) Auditorul financiar va întocmi un raport anual, însoţit de opinia sa, din care să rezulte
dacă situaţiile financiare prezintă o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţei financiare, a
fluxurilor de trezorerie şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată, conform standardelor
profesionale publicate de:
1 Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA);
2 Camera Auditorilor Financiari din România;
3 Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF);
4 Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.
41) Pe perioada îndeplinirii atribuţiilor sale legale, auditorul are obligaţia să raporteze, despre
orice faptă sau decizie de care a luat cunoştinţă despre orice act sau fapt, în legătură cu asigurătorul ori cu
entităţile care intră în perimetrul de consolidare. Către ce autoritate se întocmeşte acest raport?
1 Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA);
2 Camera Auditorilor Financiari din România;
3 Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF);
4 Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.
42) Formula contabilă a evidenţierii veniturilor din asigurări generale aferente perioadei
curente conform poliţei de asigurare este următoarea:
1 4012 “Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor directe” = 702
„Venituri din prime brute subscrise privind asigurările generale directe”;
2 702 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările generale directe”= 4012
“Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor directe”;
3 4042 „Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor generale” = 702
„Venituri din prime brute subscrise privind asigurările generale directe”
4 702 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările generale directe = 4042
„Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor generale”.
43) Pentru decontarea primelor de asigurare încasate prin intermediarii în asigurări cu
societatea se face următoarea înregistrare:
1 4042 “Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor generale” = 4012
“Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale”;
2 4012 “Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale” = 404
“Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor generale”;
3 4042 “Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor generale” = 54421
„Conturi la bănci în lei privind asigurările generale”
4 54421 „Conturi la bănci în lei privind asigurările generale” = 404 “Decontări privind
intermediarii în asigurări”.
55) Elementele care se iau în considerare în calculul rezervei de daune pentru asigurările
generale sunt:
1 valoarea sumei asigurate cuvenite pentru dauna avizată, în limita sumei asigurate;
cheltuielile cu constatarea şi evaluarea pagubei, aferente serviciilor prestate de terţe
persoane; costurile de lichidare a daunei, aferente serviciilor prestate de terţe persoane;
2 valoarea estimată a despăgubirii cuvenite pentru dauna neexpirată, în limita sumei
asigurate; cheltuielile cu constatarea şi evaluarea pagubei, aferente serviciilor prestate de
terţe persoane; costurile de lichidare a daunei, aferente serviciilor prestate de terţe
persoane;
3 valoarea estimată a despăgubirii cuvenite pentru dauna avizată, în limita sumei asigurate;
cheltuielile cu constatarea şi evaluarea pagubei, aferente serviciilor prestate de terţe
persoane; costurile de lichidare a daunei, aferente serviciilor prestate de terţe persoane;
4 valoarea estimată a despăgubirii cuvenite pentru dauna avizată, în limita primei de
asigurare; cheltuielile cu constatarea şi evaluarea pagubei, aferente serviciilor prestate de
terţe persoane; costurile de lichidare a daunei, aferente serviciilor prestate de terţe
persoane.
56) În cazul pretenţiilor de despăgubiri la asigurările generale, care fac obiectul unei acţiuni în
instanţă, rezerva de daune se va constitui şi se va menţine:
1 la nivelul pretenţiilor solicitate de asigurător;
2 la nivelul pretenţiilor solicitate în instanţă, în limita franşizei;
3 la nivelul pretenţiilor solicitate în instanţă, în limita primei plătite;
4 la nivelul pretenţiilor solicitate în instanţă, în limita sumei asigurate.
62) Rezerva de catastrofă, pentru asigurările generale, se creează prin aplicarea lunară a unui
procent asupra volumului de prime brute subscrise, aferente contractelor care acoperă riscuri catastrofale,
până când fondul de rezerva atinge cel puţin nivelul reţinerii proprii sau:
1 10% din acumularea răspunderilor asumate prin contractele ce acoperă riscuri catastrofale
2 5% din acumularea răspunderilor asumate prin contractele ce acoperă riscuri catastrofale
3 15% din acumularea răspunderilor asumate prin contractele ce acoperă riscuri catastrofale
4 20% din acumularea răspunderilor asumate prin contractele ce acoperă riscuri catastrofale.
65) O rezervă tehnică suplimentară, pentru asigurările de viaţă, se calculează în cazul în care:
1 randamentul prezent sau previzibil al activelor asigurătorului care practică activitatea de
asigurări de viaţă este suficient pentru a-şi îndeplini angajamentele luate faţă de asiguraţi
în ceea ce priveşte rata dobânzii;
2 randamentul prezent sau previzibil al activelor asigurătorului care practică activitatea de
asigurări de viaţă este insuficient pentru a-şi îndeplini angajamentele luate faţă de asiguraţi
în ceea ce priveşte rata primei de asigurare;
3 randamentul prezent sau previzibil al activelor asigurătorului care practică activitatea de
asigurări de viaţă este insuficient pentru a-şi îndeplini angajamentele luate faţă de asiguraţi
în ceea ce priveşte rata dobânzii;
4 randamentul prezent sau imprevizibil al activelor asigurătorului care practică activitatea de
asigurări de viaţă este insuficient pentru a-şi îndeplini angajamentele luate faţă de asiguraţi
în ceea ce priveşte rata dobânzii.
66) Valoarea rezervelor tehnice, pentru asigurările de viaţă, se determină în conformitate cu
unul din următoarele principii: “Elementele statistice de evaluare şi de alocare a cheltuielilor vor fi
selectate cu prudenţă, avându-se în vedere ..........”:
1 obligaţiile asumate, tipul de poliţă şi costurile administrative şi comisioanele care se
estimează că vor fi plătite;
2 tipul de poliţă şi costurile administrative şi comisioanele care se estimează că vor fi plătite;
3 obligaţiile asumate, tipul de poliţă şi costurile administrative şi comisioanele plătite;
4 obligaţiile asumate, tipul de poliţă, cheltuielile cu daunele şi comisioanele care se
estimează că vor fi plătite.
67) Diminuarea sau anularea rezervelor tehnice, pentru asigurările de viaţă se efectuează prin:
1 debitarea conturilor corespunzătoare de cheltuieli;
2 creditarea conturilor corespunzătoare de venituri;
3 creditarea conturilor corespunzătoare de cheltuieli;
4 debitarea conturilor corespunzătoare de venituri.
1 1+2+3+4
2 1+2+3
3 1+2+4
4 1+3+4
76) O persoană juridică poate desfăşura o activitate de broker de asigurare, dacă are o
autorizaţie de funcţionare din partea:
78) Orice broker de asigurare şi/sau reasigurare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
1) să fie persoană juridică, în a cărei denumire să fie cuprinsă obligatoriu sintagma broker de asigurare,
broker de asigurare-reasigurare sau broker de reasigurare, după caz;
2) să aibă un capital social vărsat în formă bănească, a cărui valoare nu poate fi mai mică de 150 milioane
lei; această valoare va fi actualizată prin norme adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;
3) să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă valabil pe întreg teritoriul Comunităţii
Europene şi al statelor aparţinând Spaţiului Economic European, în concordanţă cu cerinţele prevăzute de
normele date în aplicarea prezentei legi;
4) să aibă ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare şi/sau de reasigurare.
1 1+2+3+4;
2 1+2+3;
3 1+3+4;
4 2+3+4.
79) Orice broker de asigurare şi/sau reasigurare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
1) să păstreze şi să pună la dispoziţia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, la cerere, registrele şi
înregistrările contabile care să evidenţieze şi să explice operaţiunile efectuate în timpul desfăşurării
activităţii, incluzând informaţii asupra contractelor de asigurare şi/sau de reasigurare încheiate şi asupra
înţelegerilor cu asigurătorii şi/sau cu reasigurătorii;
2) să se conformeze solicitărilor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în ceea ce priveşte raportările,
precum şi activităţile pe care le desfăşoară, astfel cum vor fi stabilite prin norme;
3) să aibă ca obiect de activitate numai activitatea de agent de asigurare;
4) să nu fi fost declarat anterior în faliment şi să nu facă obiectul unei proceduri de reorganizare judiciară
şi/sau de faliment la data solicitării autorizării.
1 1+2+3+4;
2 1+2+4;
3 1+3+4;
4 2+3+4.
1 1+2+3+4;
2 1+2+3;
3 1+3+4;
4 2+3+4.
1 1+2+3+4;
2 1+2+3;
3 1+3+4;
4 2+3+4.
1 1+2+3;
2 2+3+4;
3 1+3+4;
4 1+2+4.
83) Asigurătorii care practică activitate de asigurare de viaţă sunt obligaţi:
1) să ţină conturi cumulate pentru asigurările de viaţă şi cele generale;
2) să înregistreze toate veniturile şi cheltuielile aferente asigurărilor de viaţă în conturi separate, care să
constituie şi să aparţină unui fond de asigurare distinct, numit fondul asigurărilor de viaţă;
3) să iniţieze examinarea activităţii de asigurare de viaţă, constând din calcularea, conform principiilor
fundamentale şi general acceptate ale calculului actuarial, a obligaţiilor aferente fondului asigurărilor de
viaţă şi a rezervelor tehnice necesare, precum şi o apreciere asupra concordanţei dintre fondul asigurărilor
de viaţă şi activele aferente; examinarea se efectuează la fiecare 12 luni sau la intervale mai scurte, în
cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor consideră necesar;
4) să asigure conducerea contabilităţii fondului asigurărilor de viaţă, pentru identificarea operativă a
activelor şi a obligaţiilor aferente acestuia.
1 1+2+3;
2 1+3+4;
3 2+3+4;
4 1+2+4.
1 1+2+3;
2 1+3+4;
3 2+3+4;
4 1+2+4.
85) Administratorul unei societăţi de asigurări trebuie să asigure, potrivit legii, condiţiile
necesare pentru:
1. întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile tehnice efectuate;
2. organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii;
3. organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv, precum şi valorificarea rezultatelor
acesteia;
4. respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare, publicarea şi depunerea acestora la termen la
organele în drept.
1 1+2+3;
2 1+3+4;
3 1+2+4;
4 2+3+4.
86) Situaţia fluxului de numerar ne oferă informaţii cu privire la:
1) profitabilitate;
2) lichiditate şi solvabilitate;
3) informaţii pentru clienţi;
4) evaluarea investiţiilor.
1 1+2+3;
2 1+2+4;
3 1+3+4;
4 2+3+4.
1 1+2+3;
2 1+2+4;
3 1+3+4;
4 2+3+4.
1 1+2+3;
2 1+3+4;
3 1+2+4;
4 2+3+4.
89) Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situaţiile
financiare anuale, a unor informaţii care trebuie să fie credibile în sensul că:
1) reprezintă fidel, activele, datoriile, poziţia financiară şi profitul sau pierderea entităţii;
2) sunt pozitive;
3) sunt prudente;
4) sunt complete sub toate aspectele semnificative.
1 1+2+3;
2 1+3+4;
3 1+2+4;
4 2+3+4.
90) În notele explicative următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori
de cât ori este necesar, pentru buna lor întelegere:
1) numele societăţii care face raportarea;
2) faptul că situaţiile financiare nu sunt proprii societăţii ci grupului;
3) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare;
4) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare.
1 1+2+3;
2 1+3+4;
3 1+2+4;
4 2+3+4.
1 1+2+3;
2 1+3+4;
3 1+2+4;
4 2+3+4.
1 1+2+3;
2 1+3+4;
3 1+2+4;
4 2+3+4.
93) În cazul principiului prudenţei evaluarea trebuie facută pe o bază prudentă şi în special:
1) se vor lua în considerare numai profiturile obţinute după data încheierii exerciţiului financiar;
2) trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui
exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii
acestuia;
3) se va ţine cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul
exerciţiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu financiar anterior, chiar dacă asemenea
obligaţii sau pierderi apar între data încheierii exerciţiului financiar şi data întocmirii bilanţului;
4) se va ţine cont de toate deprecierile indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau
pierdere.
1 1+2+3;
2 1+3+4;
3 1+2+4;
4 2+3+4.
94) Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde:
1) preţul de cumpărare;
2) taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autorităţile
fiscale);
3) cheltuielile de transport şi manipulare;
4) alte cheltuieli care pot fi atribuibile bunurilor respective.
1 1+2+3+4;
2 1+2+3;
3 2+3+4;
4 1+2+4.
95) Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de producţie al imobilizărilor
cuprind:
1) cheltuielile directe aferente producţiei şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri
tehnologice, manopera directă şi alte cheltuieli directe de producţie;
2) cota cheltuielilor indirecte alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora;
3) poate fi inclus o proporţie rezonabilă din cheltuielile care sunt doar indirect atribuibile bunului, în
măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie;
4) dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea achiziţiei, construcţiei sau producţiei de pasive cu
ciclu lung de fabricaţie poate fi inclusă în costurile de producţie, în măsura în care aceasta este legată de
perioada de producţie.
1 1+2+3;
2 1+3+4;
3 1+2+4;
4 2+3+4.
96) Exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept
cheltuieli ale perioadei în care au survenit:
1) pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal
admise;
2) cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de
producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie;
3) regiile (cheltuielile) generale de administraţie care participă la aducerea stocurilor în forma şi locul
final;
4) costurile de desfacere.
1 1+2+3;
2 1+3+4;
3 1+2+4;
4 2+3+4.
1 1+2+3;
2 1+3+4;
3 1+2+4;
4 2+3+4.
98) Riscul de piaţă cuprinde trei tipuri de risc:
1) riscul valutar;
2) riscul ratei dobânzii la valoarea justă;
3) riscul de credit;
4) riscul de preţ.
1 1+2+3;
2 1+3+4;
3 1+2+4;
4 2+3+4.
99) În cazul entităţilor ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată şi care fac obiectul unei oferte publice de preluare, astfel cum aceasta este definită în
legislaţia în vigoare privind piaţa de capital, raportul administratorilor trebuie să cuprindă următoarele
informaţii detaliate despre:
1) deţinerile semnificative directe şi indirecte de acţiuni (inclusiv deţinerile indirecte prin structuri
piramidale şi deţineri încrucişate de acţiuni, aşa cum acestea sunt definite în reglementările în vigoare
privind piaţa de capital);
2) deţinătorii oricăror valori mobiliare cu drepturi speciale de control şi o descriere a acestor drepturi;
3) orice restricţii privind drepturile de vot, cum ar fi limitările drepturilor de vot ale deţinătorilor unui
procent stabilit sau număr de voturi, termenele de exercitare a drepturilor de vot sau sistemele prin care,
cooperând cu entitatea, drepturile financiare ataşate valorilor mobiliare sunt separate de deţinerea de valori
imobiliare;
4) regulile care prevăd numirea sau înlocuirea membrilor consiliului de administraţie şi modificarea
actelor constitutive ale entităţii.
1 1+2+3;
2 1+3+4;
3 1+2+4;
4 2+3+4.
100) Raportul anual publicat de către asigurători în conformitate cu prevederile Legii nr.
32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să conţină unele dintre următoarele informaţii:
1) denumirea asigurătorului şi forma juridică;
2) numărul de ordine din Registrul asigurătorilor, reasigurătorilor şi intermediarilor în asigurări şi/sau în
reasigurări;
3) adresa sediului social al asigurătorului;
4) prezentarea structurii acţionariatului şi a managementului asigurătorului însoţită de raportul scurt al
administratorilor.
1 1+2+3+4;
2 1+3+4;
3 1+2+4;
4 2+3+4.
1 1+2+3;
2 1+3+4;
3 1+2+4;
4 2+3+4.
1 1+2+3;
2 1+3+4;
3 1+2+4;
4 2+3+4.
105) Activele lichide, atât pentru asigurările generale cât şi pentru asigurările de viaţă, pot fi:
1) titlurile de stat şi obligaţiunile emise de autorităţile administraţiei publice locale;
2) depozitele bancare;
3) disponibilităţile în conturi curente şi casierie;
4) obligaţiunile.
1 1+2+3;
2 1+3+4;
3 1+2+4;
4 2+3+4.
106) Indicatorii de rentabilitate sunt:
1) rata combinată;
2) rata de daună pură;
3) rata de daună netă;
4) rata veniturilor.
1 1+2+3;
2 1+3+4;
3 1+2+4;
4 2+3+4.
107) Profitul contabil se obţine prin aplicarea unor norme contabile la evenimentele financiare
care influenţează firma. Normele contabile pot fi:
1) pricipiile contabile generale;
2) principiile contabile din asigurări;
3) procedurile fiscale;
4) principiile contabile ale unei alte ţări.
1 1+2+3+4;
2 1+3+4;
3 1+2+4;
4 2+3+4.
1 1+2+3;
2 1+2+4;
3 2+3+4;
4 1+2+3+4.
10) ___________ matematică netă reprezintă rezerva matematică calculată după cedările în
reasigurare.