Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Eficienţă economică
1. Rata rentabilitatii capitalului real si ocupat se calculeaza ca raport intre profitul din exploatare
(Pe) si suma volumului mediu al mijloacelor fixe ( Mf ) si activelor circulante ( Ac ).
2. Rata rentabilitatii comerciale (Rc) reprezinta o forma sui generis a eficientei economice care
raporteaza efort la efect.
3. Incertitudinea reprezinta manifestarea unei indoieli cu privire la producerea unui eveniment
viitor.
4. Riscul reprezinta posibilitatea ca o activitate umana din viitor sa nu produca o pierdere
generata de lipsa de informatii sau insuficienta acestora.
5. Metodele bazate pe luarea in calcul a probabilitatilor sunt metoda scenariilor si metoda Monte
Carlo.
6. Cand rata interna de rentabilitate este mai mare decat rata dobanzii proiectul este eficient.
7. Cand capitalul este depus, la banca pentru mai multe perioade de timp si nu se ridica dobanda
are loc mecanismul capitalizarii dobanzii, prin incorporarea dobanzii anuale la capitalul initial.
8. Criteriul Laplace se bazeaza pe calculul mediei geometrice a veniturilor asteptate pentru
fiecare situatie propusa.
9. Criteriul Wald (Maximin) este un criteriu de prudenta.
10. Efectul de levier nul apare in cazul in care o indatorare a firmei este indiferenta fata de
rentabilitatea capitalurilor proprii.
11. Pragul de rentabilitate permite intreprinderii sa estimeze rapid rezultate neprevizionate.
12. Analiza parghiei financiare calculata ca raport intre variatia ratei rentabilitatii financiare si rata
rentabilitatii economice ofera posibilitatea determinarii, la nivelul unei societati comerciale, efectul pozitiv sau
negativ pe care il poate avea indatorarea unei societati asupra rentabilitatii, prin compararea costurilor
indatorarii cu rentabilitatea financiara.
13. Valoarea neta actualizata totala tine seama de marimea termenului de recuperare a investitiilor.
14. Dobanda produsa prin plasamentul unui capital este proportionala cu marimea acestui capital
inmultita cu rata dobanzii si cu durata in timp a operatiei.
15. Optimul pe piata se realizeaza atunci cand eficienta medie este mai mare decat eficienta
marginala.
16. Cand o unitate economica inregistreaza pierdere, pragul de rentabilitate este inferior cifrei de
afaceri.
17. Orice agent economic urmareste maximizarea rezultatelor si minimizarea cheltuielilor.
1
18. Modelul Savage mai este cunoscut si ca modelul Maximin.
19. Efectul de levier negativ, se produce atunci cand costul indatorarii nu este acoperit de catre
rentabilitatea economica.
PR
20. Punctul mort se calculeaza cu ajutorul formulei × 12 luni.
CA
21. Coeficientul parghiei de exploatare exprima performanta economica in cazul unei cresteri a
cifrei de afaceri.
22. Orice varianta eficienta este optima.
23. Beneficiul marginal extern (BME) reprezinta beneficii la terti pentru care acestia platesc.
24. Beneficiul marginal social (BMS) reprezinta produsul dintre beneficiul marginal privat si
beneficiul marginal extern.
25. Rata de actualizare reprezinta un coeficient care tine seama in principal de rata inflatiei si a
dobanzii prezente si viitoare, la care nu se mai adauga si alte influente.
26. Costul marginal social (CMS) reprezinta diferenta dintre costul marginal privat si costul
marginal extern si constituie element pentru determinarea nivelului optim al productiei din punct de vedere
social.
27. Eficienta statica se imparte in eficienta alocativa si neproductiva.
28. Metoda scenariilor consta in construirea de scenarii bazate pe aceiasi coeficienti de
probabilitate
29. Pragul de rentabilitate reprezinta nivelul de activitate sau cifra de afaceri pe care o firma
trebuie s-o realizeze pentru a acoperi in intregime cheltuielile sale fixe si variabile si de la care nu realizeaza
nici pierdere si nici beneficii, pentru care marja costului fix finanteaza exact suma cheltuielilor variabile.
30. Coeficientul parghiei de exploatare exprima riscul economic in cazul unei diminuari a cifrei de
afaceri.
31. Indicatorii de eficienta economica care tin cont de factorul timp se numesc indicatori statici.
32. Optimul economic reprezinta cea mai buna varianta de marime a eficientei dintr-o multitudine
data de variante posibile.
33. Cand rata dobanzii este mai mare decat rata interna de rentabilitate proiectul este ineficient.
34. Diferenta principala intre cele doua concepte de optimalitate este problema compensatiei, de
unde rezulta ca la criteriul Kaldor-Hicks nu toti membrii societatii isi imbunatatesc situatia in timp ce la
criteriul Pareto toti si-o imbunatatesc sau cel putin o parte a acestora isi mentin nivelul bunastarii.
35. În cazul in care CA este superioara pragului de rentabilitate, firma isi poate calcula activitatea
rentabila, numita marja comerciala.
36. Coeficientul parghiei de exploatare exprima performanta economica in cazul unei scaderi a
cifrei de afaceri
37. Pragul de rentabilitate permite intreprinderii sa aprecieze securitatea intreprinderii, in cazul in
care conjunctura economica devine favorabila.
38. Elementul cheie al rentabilitatii unei firme il reprezinta profitul care este luat in considerare la
determinarea diferitelor rate ale rentabilitatii.
39. Criteriul Wald presupune retinerea solutiei care minimizeaza castigul maxim al fiecarei
decizii.
40. Marimea valorii nete actualizate totale depinde in mare masura de valorile ratei de actualizare.
41. Criteriul de eficienta al valorii nete actualizate totale il reprezinta maximizarea acesteia.
2
42. Cand rentabilitatea capitalurilor proprii creste concomitent cu indatorarea se produce efectul
de levier pozitiv.
43. Efectul de levier negativ se produce atunci cand costul indatorarii este acoperit de catre
rentabilitatea economica.
44. Orice activitate economica presupune un anumit grad de risc care poate fi mai mult sau mai
putin anticipat.
45. Rata interna de rentabilitate analizeaza selectarea acelor proiecte care presupun eforturi mici
pe termen scurt si foarte eficiente, inlaturand proiectele cu eforturi investitionale si fluxuri de lichiditate mari.
46. Speranta matematica este un indicator central de tendinta.
47. Abaterea standard este un coeficient statistic de asociere a dispersiei unei serii statistice in
jurul tendintei centrale
48. Indicele de profitabilitate reprezinta raportul dintre venitul net actualizat total si investitiile
totale actualizate.
49. Într-o firma, conditiile de exploatare pot evolua in cursul exercitiului ca urmare a modificarilor
de structura.
50. Eficienta economica, in formula sa clasica, presupune comparativ raportarea dintre veniturile
totale actualizate si cheltuielile totale actualizate ale unei activitati.
51. Pragul de rentabilitate permite intreprinderii sa calculeze marimea cifrei de afaceri de la care
activitatea devine nerentabila sau nivelul de activitate sub care nu ar trebui sa coboare.
52. Data la care o firma atinge pragul de rentabilitate se numeste indice de securitate.
53. Cand α + β = 1 , avem o functie de productie de tip Cobb-Douglas homotetica.
54. Nu exista simultaneitatea criteriilor maximizarii si minimizarii.
55. Rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare α pentru care suma fluxurilor
financiare de lichiditate, generate de catre un proiect este mai mica decat cheltuielile de investitii si exploatare
efectuate.
56. Pragul de rentabilitate reprezinta un indicator cheie pentru o firma intrucat ofera reperul
crucial in functie de care evolutia activititii economice poate deveni profitabila sau, dimpotriva, perdanta.
57. Factorul fondului de reducere are caracter dinamic.
58. Metoda lui Hertz mai este cunoscuta si sub denumirea de metoda Monte Carlo.
59. Angajamentul de capital sau capitalul angajat reprezinta suma actualizata a costurilor totale de
investitii si a celor de exploatare ale unui obiectiv, in perioada anterioara punerii in functiune (exclusiv
amortismentul), la un moment dat de referinta care, de regula, este momentul initial al duratei de realizare a
investitiilor.
60. Factorul de fructificare sau capitalizare (compunere) arata ce devine o suma initiala de 1 leu
atunci cand creste intr-un ritm anual egal cu α.
61. Metoda scenariilor consta in construirea de scenarii bazate pe diferiti coeficienti de
probabilitate.
62. Externalitatile negative reprezinta beneficiile marginale externe pe care un agent economic
poluator le induce unor terti, fara ca acesta sa plateasca daunele produse altora.
63. Coeficientul de variatie (CV) exprima dispersia relativa a valorii nete actualizate a unui
proiect nedand posibilitatea de a fi comparat cu alte proiecte din punctul de vedere al riscului
64. Factorul de actualizare sau discontare ne arata cat valoreaza in prezent o suma de 1 leu care se
asteapta sa fie realizata in viitor.
3
65. Criteriul Wald presupune retinerea solutiei care maximizeaza castigul minim al fiecarei decizii
66. Cu cat este mai mare riscul cu atat este mai mare eficienta sau randamentul asteptat.
67. Ecoeficienta este un indicator complex care raporteaza rezultatele in domeniile economico-
social si de mediu la cheltuielile efectuate in domeniile respective.
68. Valoarea neta anuala reprezinta raportul dintre volumul anual al veniturilor totale si costurile
anuale totale de investitii si de exploatare.
69. Eficienta economica este o categorie complexa a stiintelor economice care presupune abordari
sistemice in legatura cu cheltuielile de factori de productie si rezultatele aferente acestora, la nivelurile micro,
mezo si macroeconomic.
I tα
70. Indicele de profitabilitate se determina cu ajutorul formulei
VNAT
71. Eficienta statica se imparte in eficienta locativa si productiva.
72. Costul marginal extern (CME) sau externalitatea pozitiva reprezinta costul pe care un agent
economic poluator il cauzeaza tertilor, fara ca acesta sa plateasca daunele respective.
73. Eficienta statica se imparte in eficienta alocativa si productiva.
74. Cand capitalul este depus, la banca pentru mai multe perioade de timp si se ridica dobanda are
loc mecanismul capitalizarii dobanzii, prin incorporarea dobanzii anuale la capitalul initial.
75. Eficienta alocativa se realizeaza atunci cand valoarea pe care consumatorii o acorda unui bun
sau serviciu si reflectata prin disponibilitatea de a plati un anumit pret, este mai mare decat costul resurselor
utilizate pentru producerea bunului si serviciului respectiv.
76. Rata interna de rentabilitate intra in contradictie cu venitul net actualizat total.
77. Pragul de rentabilitate reprezinta punctul critic sub care gradul utilizarii capacitatilor de
productie ar trebui sa coboare intrucat societatea ar intra in pierdere si investitiile nu s-ar mai putea recupera ca
de altfel si capitalul de lucru, nu s-ar mai putea plati salariile.
78. Factorul de fructificare sau de compunere pentru 1 an exprima marimea cresterii valorii unei
sume de 1 leu constant depusa pana la sfarsitul unui an n, nefiind cunoscuta marimea lui α sau a ratei
dobanzii.
79. Eficienta productiva se refera la costurile de productie ale unei firme si vizeaza atat termenul
scurt cat si pe cel lung in conditiile realizarii unei productii la preturi minime.
80. Factorul fondului de reducere indica valoarea in prezent a sumei de 1 leu obtinuta anual pe o
perioada de timp.
81. Criteriul de optimalitate presupune ca dintr-o multitudine de variante ale eficientei economice,
bazate pe combinarea diferita a factorilor de productie, sa putem alege pe cea mai buna, pe cea optima.
82. Criteriul de eficienta al venitului net actualizat total il reprezinta minimizarea acestuia.
83. Criteriul optimului economic presupune ca dintr-o multitudine de variante ale optimului
economic, bazate pe combinarea diferita a factorilor de productie, sa putem alege pe cea mai buna, pe cea
eficienta.
84. Cursul de revenire al valutei, exprima costul intern in lei al unei unitati de valuta externa
obtinuta prin exportul de produse si prin economii.
85. Criteriul de optimalitate Pareto presupune imbunatatirea situatiei economice, fie chiar si a unui
singur individ, fara inrautatirea situatiei economice a altor indivizi, fie chiar si a unuia singur.
4
86. Rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare α pentru care suma fluxurilor
financiare de lichiditate, generate de catre un proiect este mai mare decat cheltuielile de investitii si exploatare
efectuate.
87. Venitul net actualizat total nu ofera solutii pentru cazul in care avem mai multe variante pentru
termenul (Tf) de functionare a obiectivului.
88. Optimul Pareto presupune inrautatirea situatiei economice, fie chiar si a unui singur individ,
fara imbunatatirea situatiei economice a altor indivizi, fie chiar si a unuia singur.
89. Criteriul de optimalitate Hichs – Kaldor presupune ca imbunatatirea situatiei economice sa fie
mai mica decat inrautatirea situatiei per total in societate, dar sa existe un sistem de redistribuire a veniturilor,
astfel incat sa poata fi compensata situatia defavorabila a indivizilor in societate.
90. Factorul de anuitate determina cuantumul uniform al unei plati anuale depuse, investite,cu
scopul de a realiza o suma dorita dupa un anumit numar de ani.
91. Sunt cunoscute doua criterii de optimalitate din punct de vedere social: criteriul de
optimalitate Hicks si criteriul Pareto – Kaldor.
92. Cursul de revenire net actualizat (CRNα) ne arata eficienta unor cheltuieli cu investitiile
pentru productia destinata exportului sau celor care economisesc exporturile prin realizarea unei productii
proprii.
93. Costul marginal privat (CMP) reprezinta costul la care un producator isi realizeaza productia,
fara sa-l intereseze care sunt efectele favorabile, costurile marginale externe (prejudiciile) pe care le cauzeaza
tertilor.
94. Prin diferenta dintre costurile marginale private si externe se obtine costul marginal social.
95. Beneficiul marginal privat (BMP) reprezinta beneficiul pe care il realizeaza un agent
economic fara sa tina seama de beneficiile pe care le induce tertilor.
96. Externalitatile pozitive sunt internalizate prin subventii corective pe care statul le plateste fie
consumatorilor, fie producatorilor de externalitati pozitive.
97. Externalitati pozitive semnifica costuri marginale externe, avantaje, foloase in favoarea tertilor
sau partilor terte, pentru care acestia nu platesc.
98. Rentabilitatea economica reprezinta un raport intre profit si volumul valoric al activelor unei
societati.
99. Valoarea neta anuala reprezinta diferenta dintre volumul anual al veniturilor totale (Va) si
costurile anuale totale de investitii si de exploatare.
100. Angajamentul de capital poate fi analizat si cu luarea in calcul a cheltuielilor pentru
intretinerea si reparatiile cladirilor, ceea ce ar scadea costurile din anumiti ani.
101. Rata rentabilitatii comerciale (Rc) reprezinta o forma sui generis a eficientei economice care
raporteaza efect la efect.
102. Valoarea neta actualizata totala indica numai rentabilitatea proiectului, comparand veniturile si
costurile totale actualizate, dar nu ne arata comparativ eficienta proiectului, respectiv fata de cea a altor
proiecte.
103. Rata rentabilitatii capitalului real si ocupat se calculeaza ca raport intre profitul din exploatare
(Pe) si diferenta dintre volumului mediu al mijloacelor fixe ( Mf ) si activelor circulante ( Ac ).
104. Pragul de rentabilitate reprezinta nivelul de activitate sau cifra de afaceri pe care o firma
trebuie s-o realizeze pentru a acoperi in intregime cheltuielile sale fixe si variabile si de la care nu realizeaza
nici pierdere si nici beneficii, pentru care marja costului variabil finanteaza exact suma cheltuielilor fixe.
5
105. Pragul de rentabilitate permite intreprinderii sa determine data la care intreprinderea devine
rentabila.
106. Data la care o firma atinge pragul de rentabilitate se numeste punct mort.
MCV
107. Formula ratei costurilor variabile (RMCV) este × 100 .
CA
108. Cand cursul de schimb valutar este mai mare decat cursul de revenire net actualizat proiectul
este eficient.
CA
109. Punctul mort se calculeaza cu ajutorul formulei × 12 luni.
PR
110. Daca activitatea unei firme este sezoniera, punctul mort se determina de la seria cumulata a
cifrei de afaceri prin extrapolare.
111. Cand cifra de afaceri este mai mare decat pragul de rentabilitate, firma isi poate calcula
activitatea rentabila, numita marja de securitate.
112. Valoarea neta actualizata totala nu tine seama de marimea coeficientul eficientei economice.
113. Formula de calcul a marjei de securitate este PR – CA.
114. Diferenta dintre veniturile totale actualizate si costurile totale actualizate poarta denumirea de
avantaj net actualizat total.
115. Indicatorul care masoara marja de securitate ca procent din cifra de afaceri este indicele de
securitate.
116. Indicele de securitate masoara marja de securitate ca procent din pragul de rentabilitate.
117. Determinarea noului prag al rentabilitatii atunci cand au loc schimbari structurale, ne permite
evaluarea cifrei de afaceri necesare pentru a acoperi cheltuielile fixe suplimentare si a aprecia rentabilitatea
operatiunii de a achizitiona un nou echipament investitional sau de a angaja personal permanent.
118. Schimbarile de preturi la materialele cumparate ca si la produsele vandute de firma, integrarea
de noi activitati reprezinta factori care modifica rata marja costurilor variabile si marimea pragului de
rentabilitate.
119. Valoarea neta actualizata totala reprezinta valoarea totala a avantajului economic actualizat
exprimat in flux de lichiditate, la momentul inceperii unui proiect de investitii.
120. Daca o intreprindere prevede o schimbare de structura, atunci este util pentru aceasta sa-si
determine pragul de rentabilitate care nu-i va permite sa-si acopere sporul de cheltuieli fixe.
121. Rata interna de rentabilitate ne indica o rata de actualizare la care VNAT devine zero.
122. Schimbarile de preturi la materialele cumparate ca si la produsele vandute de firma, integrarea
de noi activitati reprezinta factori care modifica rata marja costurilor fixe si marimea pragului de rentabilitate.
123. In cazul in care un agent economic inregistreaza pierderi, pragul de rentabilitate este superior
cifrei de afaceri.
124. Daca o societate comerciala inregistreaza profit, pragul de rentabilitate este superior cifrei de
afaceri.
125. Criteriul Savage retine solutia pentru care regretul maxim este cel mai slab.
126. Coeficientul parghiei de exploatare determina elasticitatea rezultatului exploatarii, inaintea
cheltuielilor si produselor financiare, fata de nivelul activitatii sau cifra de afaceri
127. Rata rentabilitatii financiare (Rf) reprezinta produsul dintre rata rentabilitatii nete a
veniturilor, viteza de rotatie a activelor si parghia financiara.
6
128. Coeficientul parghiei de exploatare exprima riscul economic in cazul unei majorari a cifrei de
afaceri.
129. Eficienta productiva se refera la costurile de productie ale unei firme si vizeaza atat termenul
scurt cat si pe cel lung in conditiile realizarii unei productii la preturi maxime.
130. Actualizarea reprezinta un principiu general care se utilizeaza la determinarea eficientei
economice prin luarea in calcul a factorului timp.
131. Dobanda produsa prin plasamentul unui capital este proportionala cu marimea acestui capital
adunata cu rata dobanzii si cu durata in timp a operatiei.
132. Eficienta economica este un indicator structural – calitativ care pune in legatura eforturile si
efectele economico-financiare.
133. Metodele bazate pe teoria jocurilor sunt modelul Laplace, modelul Wald, modelul Savage si
modelul lui Hertz..
134. Rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare α pentru care suma fluxurilor
financiare de lichiditate, generate de catre un proiect este egala cu cheltuielile de investitii si exploatare
efectuate.
135. Cand cursul de revenire net actualizat este mai mare decat cursul de schimb valutar proiectul
este eficient.
136. Riscul legat de mediul economic, social si politic si care nu poate fi diversificat se numeste
risc sistematic sau risc de piata.
137. Rentabilitatea economica reprezinta un raport intre profit si volumul valoric al pasivelor unei
societati.
138. Rata interna de rentabilitate este acea rata de actualizare α pentru care diferenta fluxurilor
financiare de lichiditate, generate de catre un proiect este egala cu cheltuielile de investitii si exploatare
efectuate.
7
ALEGERE
Anul V1 V2 V3
1 100 40 60
2 140 80 80
3 - 120 100
TOTAL 240 240 240
Anul V1 V2 V3
1 16 69 -
2 - 36 100
3 488 28 47
TOTAL 544 133 147
Anul V1 V2 V3
1 500 300 200
2 - 500 100
3 300 50 400
TOTAL 800 850 700
8
a. V1, V2, V3;
b. V1, V3, V2;
c. V3, V1, V2.
Anul V1 V2 V3
1 100 - 200
2 100 50 -
3 - 50 100
TOTAL 200 100 300
6. Care este marimea factorului de proportionalitate sau a coeficientului eficientei integrale A din
functia de productie Cobb – Douglas y = A × K0,55 L0,17, stiind ca y = 200 u.m; K = 80 u.m; L = 45 u.m.? ( 80
0,55
= 11,14; 45 0,17 = 1,91).[ Se vor lua doua cifre dupa virgula]
a. 8,89;
b. 9,40;
c. 9,51.
7. Daca profitul curent al unei societati comerciale este de 2.000 lei si capitalul permanent de
3.200 lei, rata rentabilitatii economice va fi de:
a. 62,5%;
b. 160%;
c. 38,2%.
9
10. Care va fi nivelul productiei initiale P0 = 520 mii lei, stiind ca aceasta va creste intr-un ritm
mediu anual de 4%, pe o perioada de 5 ani. (1,045 = 1,216) [Se vor lua trei cifre dupa virgula].
a. 632,32 mii lei;
b. 769,22 mii lei;
c. 726,16 mii lei.
11. Stiind ca o unitate isi sporeste anual profitul intr-un ritm mediu anual de 15%, iar profitul in
primul an este de 1.500 lei, care va fi profitul din al saselea an de functionare a unitatii respective? (1,156 =
2,313) [Se vor lua trei cifre dupa virgula].
a. 3.469,5 lei;
b. 3.982 lei;
c. 1269,46 lei.
12. O societate comerciala vinde un utilaj peste 10 ani la o valoare reziduala de 500 lei. Cat
reprezinta in prezent valoarea reziduala, daca rata de actualizare este de 15%. (1,1510 = 4,045) [Se vor lua trei
cifre dupa virgula].
a. 123,5 lei;
b. 98,5 lei;
c. 176,5 lei.
13. Cursul de revenire net actualizat - CRNα (testul Bruno) este de 32,4 lei/euro, iar cheltuielile
totale actualizate sunt de 44.000 lei. Care va fi VNAT sau ENAT in valuta? [La rezultat se vor lua doua cifre
dupa virgula]
a. 1.358,02 lei/euro;
b. 0,596 lei/euro;
c. 1.425,60 lei/euro.
14. Pentru proiectele P1 si P2 avem urmatoarele elemente de costuri (C, ∆ C) si venituri (V, ∆ V):
P1 : ∆ CA = 300; CA = 3.300; ∆ VA = 600; VA = 6.600
P2 : ∆ CB = 2.800; CB = 6.800; ∆ VB = 5.500; VB = 18.000
Pentru care dintre cele doua proiecte este satisfacuta conditia de optim al pietei concurentiale si care
este valoarea acestuia? (Se vor lua doua cifre dupa virgula)
a. P1; 0,41;
b. P1; 0,31;
c. P2; 0,31;
d. P2; 0,09;
e. P1; 0,09.
15. Daca banii stransi de la mai multi investitori se folosesc cu o eficienta de α I = 35% si α II =
20% pentru inlocuirea unor utilaje care costa 50.000 lei peste 15 ani, care vor fi cotele anuale ce vor trebui
depuse de fermierii respectivi in cele doua variante de eficienta? (1,3515 = 90,158; 1,2015 = 15,407) [ Se vor
lua trei cifre dupa virgula].
a. 150; 650;
b. 120; 220;
c. 175; 650.
16. Un intreprinzator cumpara actiuni in valoare de 8000 lei. Care este suma totala realizata peste
5 ani daca rata dividendelor este de 40% si care este profitul aferent acestei investitii? (1,45 = 5,38)
a. 13.070; 59.070;
b. 43.040; 35.040;
c. 34.040; 45.040.
10
17. Care este marimea factorului de proportionalitate sau a coeficientului eficientei integrale A din
functia de productie Cobb – Douglas y = A × K0,75 L0,25, stiind ca y = 500 u.m; K = 250 u.m; L = 150 u.m;
2500,75 = 62,87; 1500,25 = 3,49? [Se vor lua doua cifre dupa virgula].
a. 3,58;
b. 1,17;
c. 2,27.
18. Sa se afle care va fi valoarea anuala a amortizarii a doua utilaje A1 si A2, daca valoarea totala
amortizata a acestora, dupa respectiv 7 si 9 ani de utilizare este de VA 1 = 4.500 lei si VA 2 = 7.000 lei, iar rata de
actualizare folosita e α 1= 30% si α 2= 35%. (1,307=6,274; 1,359= 14,893) [ Se vor lua trei cifre dupa
virgula].
a. 150; 650;
b. 122; 252;
c. 252; 175.
19. O firma urmeaza sa realizeze un profit anual de 20.000 lei pe o perioada de 5 ani si de 15.000
lei pe o perioada de 4 ani de la doua proiecte investitionale. Sa se afle valoarea actuala a acestor fluxuri de
profituri, stiind ca marimea coeficientului de actualizare α = 16%. (1,165 = 2,10; 1,164 = 1,810) [ Se vor lua
trei cifre dupa virgula].
a. 26.460; 12.030;
b. 65.460; 42.030;
c. 63.460; 40.030.
20. Un investitor are nevoie de 1.000 lei., suma pe care o imprumuta de la banca cu o dobanda de
13% si de 5.000 lei pe care-i obtine cu 10% dobanda. Termenele de restituire a celor doua credite sunt de 8 ani
si respectiv 6 ani. Sa se afle suma anuala pe care investitorul o restituie bancii pentru fiecare din cele 2 credite.
( 1,138 = 2,658; 1,106 = 1,771) [ Se vor lua trei zecimale dupa virgula].
a. 2.208; 208;
b. 65.460; 42.030;
c. 208; 1.145.
21. Stiind ca: α m ax = 42%; α m in = 36%; VNAT poz = 800 u.m.; VNAT neg = − 200 u.m., care va fi
valoarea ratei interne de rentabilitate?
a. 26,5 %;
b. 40,8 %;
c. 45,8 %.
22. Cursul de revenire net actualizat - CRN α (testul Bruno) este de 3,1 lei/$, iar cheltuielile
totale actualizate sunt de 9.500 lei. Care va fi VNAT sau ENAT in valuta? [La rezultat se vor lua doua cifre
dupa virgula].
a. 3.064,51;
b. 65.460,12;
c. 6.460,51.
23. Un proiect de investitii se caracterizeaza prin: investitii totale (It) de 38.906 lei; venituri anuale
(Vh) de 44.020 lei; cheltuieli anuale (Ch) de 18.277 lei si o durata de functionare (Tf ) de 18 ani. Ce valoare are
coeficientul de eficienta economica? [La rezultat se vor lua doua cifre dupa virgula].
a. 0,66;
b. 0,69;
c. 0,22.
11
24. Un agent economic are un utilaj pe care il va vinde peste 10 ani la o valoare reziduala de 500
lei. Cat reprezinta in prezent valoarea reziduala, daca coeficientul de actualizare este de 15%. (1,1510 = 4,045)
[Se vor lua trei cifre dupa virgula].
a. 448,7;
b. 265,7;
c. 123,5.
25. Stiind ca: α m ax = 35%; α m in = 20%; VNAT poz = 700 mil lei; VNAT neg = - 300 mil, care va fi
valoarea ratei interne de rentabilitate?
a. 30,5 %;
b. 40,6 %;;
c. 21,5 %.
26. Stiind ca: α m ax = 50%; α m in = 43%; VNAT poz = 800 mil lei; VNAT neg = − 200 mil, care va fi
valoarea ratei interne de rentabilitate?
a. 30,5 %;
b. 48,6 %;
c. 21,5 %.
27. Cursul de revenire net actualizat - CRN α (testul Bruno) este de 3,21 lei/$, iar cheltuielile
totale actualizate sunt de 101.000 lei. Care va fi VNAT sau ENAT in valuta? [La rezultat se vor lua doua cifre
dupa virgula].
a. 12.721,14;
b. 61.587,2;
c. 31.464,17
28. Cursul de revenire net actualizat - CRN α (testul Bruno) este de 35,4 lei/€, iar cheltuielile
totale actualizate sunt de 45.000 lei. Care va fi VNAT sau ENAT in valuta? [La rezultat se vor lua doua cifre
dupa virgula].
a. 1.721,14;
b. 1.271,18;
c. 3.464,17
29. Un proiect de investitii se caracterizeaza prin: investitii totale (It) de 7.122 lei; venituri anuale
(Vh) de 8.203 lei; cheltuieli anuale (Ch) de 1.875 lei si o durata de functionare (Tf ) de 10 ani. Ce valoare are
coeficientul de eficienta economica? [Se vor lua trei cifre dupa virgula].
a. 0,444;
b. 0,888;
c. 0,222.
30. Un proiect de investitii se caracterizeaza prin: investitii totale (It) de 48.200 mil.lei; venituri
anuale (Vh) de 52.164 mil.lei; cheltuieli anuale (Ch) de 11.470 mil.lei si o durata de functionare (Tf ) de 15 ani.
Ce valoare are termenul de recuperare? [Se vor lua doua cifre dupa virgula].
a. 1,18;
b. 2,98;
c. 3,88.
12
31. Daca banii stransi de la mai multi investitori se folosesc cu o eficienta de 20% pentru
inlocuirea unor utilaje care costa 20.000 lei peste 10 ani, care va fi cota anuala ce trebuie depusa? (1,210 =
6,191) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula].
a. 980 lei;
b. 760 lei;
c. 460 lei;
d. 880 lei.
32. Stiind ca rata de actualizare α = 15%, ca durata de functionare este de 18 ani si ca profitul
unitatii in ultimul an este de 1.000 lei, care va fi valoarea actuala a acestui profit? (1,1518 = 12,375) [ Se vor
lua trei cifre dupa virgula].
a. 20 lei;
b. 30 lei;
c. 80 lei;
d. 100 lei.
33. Care este capitalul disponibil peste 15 ani, daca in fiecare an se aloca 1.000 lei cu o rata de
actualizare de 15%? (1,1515 = 8,14).
a. 44.500 lei;
b. 46.900 lei
c. 47.600 lei;
d. 49.900 lei.
34. Daca banii stransi de la un investitor se utilizeaza cu o eficienta de 20% in vederea inlocuirii
unor utilaje care vor costa 5.000 lei peste 15 ani, care va fi cota anuala ce va trebui depusa? (1,215 = 15,407)
[ Se vor lua trei cifre dupa virgula].
a. 15 lei;
b. 45 lei;
c. 55 lei;
d. 65 lei.
35. Un imprumut de 11.000 € trebuie restituit in rate anuale constante, intr-o perioada de 15 ani,
cu o dobanda de 8%. Care va fi rata anuala ce va trebui restituita pentru imprumutul luat? (1,0815 = 3,172) [
Se vor lua trei cifre dupa virgula].
a. 986,168 euro;
b. 1.276 euro;
c. 1.027,186 euro;
d. 1.000 euro.
36. Sa se determine suma valorilor actuale VI 0 , VII 0 si VIII 0 ale unor beneficii asteptate de VI 15 =
4.000 lei; VII 20 = 19.000 lei si VIII 10 = 45.000 lei, la ratele de actualizare α I = 15%, α II = 13% si α III =
17%. (1,15 15 = 8,137; 1,13 20 = 11,523; 1,17 10 = 4,806) [ Se vor lua trei cifre dupa virgula].
a. 18.369 lei; c. 12.157,020 lei;
b. 11.482 lei; d. 14.582,420 lei
13
37. Sa se determine suma valorilor actuale VI 0 , VII 0 si VIII 0 ale unor beneficii asteptate de
respectiv VI 5 = 10.000 lei, VII 10 = 20.000 lei si VIII 15 = 30.000 lei la o rata de actualizare de α = 12%. (1,125=
1,762; 1,1210 = 3,105; 1,1215= 5,473) [ Se vor lua trei zecimale dupa virgula].
a. 21.597,121 lei;
b. 14.468,521 lei;
c. 12.591 lei;
d. 17.570 lei.
38. Un agent economic imprumuta de la banca un capital de 300.000 € pe care isi propune sa-l
ramburseze intr-o perioada de 10 ani cu o rata a dobanzii de 7% anual. Sa se calculeze suma anuala pe care o
plateste agentul economic pentru rambursarea acestui imprumut cuprinzand atat dobanda, cat si plata
imprumutului. (1,0710= 1,967) [ Se vor lua trei zecimale dupa virgula].
a. 42.300 euro;
b. 12.581, 012 euro;
c. 39.258,258 euro;
d. 10.359 euro.
39. In ultima zi a fiecarui an (31 decembrie) o societate depune cate 15.000 lei intr-un cont care
primeste o dobanda de 5% pe an. Care va fi soldul celui de-al 10-lea an? (1,0510 = 1,628).
a. 15.159 lei;
b. 11.591 lei;
c. 188.400 lei;
d. 192.699 lei.
40. O societate comerciala are nevoie de un capital de 10.000 lei. Aceasta suma o va imprumuta
de la o banca cu o dobanda de 20% anual. Creditul va fi restituit peste 5 ani. Care este suma anuala care trebuie
platita? (1,25 = 2,488) [Se vor lua trei zecimale dupa virgula].
a. 1.567,110 lei;
b. 4.520,111 lei;
c. 3.340 lei;
d. 4.687,111 lei.
41. Un intreprinzator face o investitie in urma careia va obtine un profit anual de 20.000 lei, timp
de 10 ani. Care este valoarea prezenta a profitului anual, la o valoare de discontare de 15%? (1,1510 =
4,045) [Se vor lua trei cifre dupa virgula].
a. 121.075,020 lei;
b. 100.480 lei;
c. 103.459,11 lei;
d. 115.112,020 lei.
42. Ca urmare a investitiei realizate, un intreprinzator realizeaza anual un venit net de 2.000 € pe
perioada de 5 ani cat dureaza exploatarea eficienta a obiectivului. Sa se determine valoarea actuala a acestui
flux de venit in momentul plasamentului sau, stiind ca valoarea coeficientului de actualizare sau discontare α =
10% (1,15 = 1,610) [Se vor lua trei cifre dupa virgula].
a. 5.128 euro;
b. 7.576 euro;
c. 2.167 euro;
d. 5.286,060 euro.
14
43. Valoarea neta actualizata totala (VNAT), in termeni absoluti, reprezinta:
a. raportarea dintre veniturile si cheltuielile totale actualizate ale unei activitati;
b. valoarea totala a avantajului economic actualizat exprimat in flux de lichiditate FL (cash -
flow), la momentul inceperii unui proiect de investitii;
c. rata de actualizare α pentru care suma fluxurilor financiare de lichiditate, generate de catre
un proiect este egala cu cheltuielile de investitii si exploatare efectuate.
15
51. Ecoeficienta reprezinta un indicator complex care raporteaza:
a. rezultatele in domeniul economic la cheltuielile in domeniul economic;
b. rezultatele in domeniile economico-social si de mediu la cheltuielile in acelasi domeniu;
c. rezultatele in domeniul economic la cheltuielile de mediu.
53. Echilibrul pietei concurentiale care constituie si punctul de eficienta, se stabileste atunci cand:
a. ∆V = ∆ C ;
b. ∆V > ∆ C ;
c. ∆V < ∆C ,
in care: C = costuri medii;
∆C = costuri marginale;
V = venituri medii;
∆V = venituri marginale.
54. Ştiind ca pe fiecare tip de utilaj x1, x2, x3 si x4 se realizeaza un beneficiu cu preturile de
respectiv 300, 500, 650 si 125 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de programare
liniara este corecta:
a. f (x) = 300x1 + 500x2 + 650x3 + 125x4 → max;
b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4 → min ;
c. f (x) = 300x1 + 500x2 + 650x3 + 125x4 → min.
56. Exportul total al unei tari raportat la un locuitor sau ocupat este un indicator al eficientei
economice:
a. la nivel microeconomic;
b. la nivel macroeconomic;
c. la ambele niveluri.
Rp
57. Indicatorii de eficienta economica, determinati sub forma , in care Rp = rezultate, efecte
Rt
partiale si Rt = rezultate, efecte totale, unde Rp ⊂ Rt, reflecta urmatoarele aspecte ale eficientei economice:
a. structurale;
b. de nivel;
c. structurale si de nivel.
16
Ch p
58. Indicatorii de eficienta economica, determinati sub forma , in care Chp = cheltuieli,
Cht
eforturi partiale si Cht = cheltuieli, eforturi totale, unde Chp ⊂ Cht, reflecta urmatoarele aspecte ale eficientei
economice:
a. structurale;
b. de nivel;
c. structurale si de nivel.
62. Solutia optima in cadrul unei probleme de repartizare a unui fond de investitii prin
programarea liniara este data de:
a. maximizarea efectelor;
b. minimizarea eforturilor;
c. functia obiectiv.
b. y = (E-A)-1 × x;
c. y = (E-A)t × x,
in care: y = vectorul cererii sau consumului total;
A = matricea coeficientilor tehnologici;
E = matricea unitate;
(E – A)-1 = matricea coeficientilor cheltuielilor totale, sau matricea inversa
a matricei A;
x = vectorul productiei totale a ramurilor.
65. La nivel macroeconomic, folosind balanta legaturilor dintre ramuri, investitiile conexe se
calculeaza in functie de:
a. nu exista investitii conexe la nivel macroeconomic;
b. investitiile totale si investitiile directe;
c. nu se pot calcula la nivel macroeconomic.
17
66. La baza determinarii investitiilor conexe se afla:
a. ecuatia de regresie multipla;
b. modelul Leontieff;
c. functia de productie Cobb – Douglas.
69. În practica putem distinge patru mari clase de metodologii care permit luarea in considerare a
incertitudinii legate de viitor:
1. Metoda criteriului „viitorofob”;
2. Metoda echivalentilor certi;
3. Metoda distributiilor de probabilitate a evenimentelor;
4. Metoda luarii in considerare a unei prime de risc.
a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 1+2+4;
d. 1+2+3+4;
e. 1+3+4.
72. Care dintre indicatorii prezentati mai jos nu are caracter general?
a. capacitatea anuala de productie;
b. investitia specifica;
c. productivitatea muncii.
18
74. Investitia specifica nu depinde de:
a. investitia totala;
b. capacitatea de productie exprimata valoric;
c. profitul anual.
75. Daca termenul de recuperare este de 10 ani, 20 ani si 25 ani coeficientul de eficienta
economica va fi de respectiv:
a. 0,5; 0,066; 0,05;
b. 0,1; 0,05; 0,04;
c. 0,3; 0,04; 0,5.
19
80. Dupa factorul timp, indicatorii de eficienta economica pot fi:
1. statici;
2. analitici
3. dinamici.
a. 1+3;
b. 1+2;
c. 2+3.
82. Daca dispersia σ 2 (VNAT) este 3.913.216, cat va fi abaterea standard σ ? [Se vor lua doua
cifre dupa virgula].
a. 1.978,18;
b. 2.978,18;
c. 1.118,88.
84. Daca dispersia σ 2 (VNAT) este 6.906.369, cat va fi abaterea standard σ ? [Se vor lua doua
cifre dupa virgula].
a. 2.627,99;
b. 12.085,69;
c. 3.468,99.
85. Avand mai multe variante pentru termenul de recuperare T1 = 2 ani, T2 = 4 ani si T3 = 10 ani,
care vor fi coeficientii de eficienta pentru cele trei variante?
a. 0,5; 0,25; 0,1;
b. 0,1; 0,05; 0,04;
c. 0,3; 0,04; 0,5.
20
88. Factorul de actualizare sau de discontare arata:
a. cat trebuie investit anual pentru a obtine un leu peste un numar n de ani;
b. cat valoreaza astazi un leu, luat la o data viitoare n;
c. cat devine un leu de azi peste un numar.
91. Ştiind ca pe fiecare tip ambalaj x1, x2 si x3 se realizeaza un profit cu preturile de respectiv 140,
350 si 425 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de programare liniara este corecta:
a. f (x) = 140x1 + 350x2 + 425x3 → max;
b. f (x) = x1 + x2 + x3 → min ;
c. f (x) = 140x1 + 350x2 + 425x3 → min.
σ (VNAT )
92. Relatia exprima:
E (VNAT )
a. dispersia;
b. coeficientul de variatie;
c. abaterea standard.
93. Ştiind ca pe fiecare produs x1, x2, x3 si x4 se realizeaza o productie cu preturile de respectiv 15,
50, 60 si 25 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de programare liniara este corecta:
a. f (x) = 15x1 + 50x2 + 60x3 + 25x4 → max;
b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4 → min ;
c. f (x) = 15x1 + 50x2 + 60x3 + 25x4 → min.
94. Ştiind ca pe fiecare tip instalatie x1, x2 si x3 se realizeaza un efect cu preturile de respectiv 10,
50 si 95 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de programare liniara este corecta:
a. f (x) = 10x1 + 50x2 + 95x3 → min;
b. f (x) = 10x1 + 50x2 + 95x3 → max;
c. f (x) = x1 + x2 + x3 → min.
95. Cand cursul de revenire net actualizat (CRNα ) este mai mic decat cursul de schimb:
a. proiectul este eficient;
b. proiectul este ineficient;
c. proiectul este indiferent; nu se inregistreaza nici pierdere, nici castig.
21
c. VNAT
,
I tα
in care: K tα = costuri totale actualizate;
VNAT (valuta) = valoarea neta actualizata totala in valuta;
VNATpoz = valoarea neta actualizata totala pozitiva;
VNATneg = valoarea neta actualizata totala negativa;
VNAT = valoarea neta actualizata totala;
I tα = investitia totala actualizata.
99. Ştiind ca pe fiecare tip de utilaj x1, x2, x3 si x4 se realizeaza un consum cu preturile de respectiv
380, 560, 650 si 127 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de programare liniara este
corecta:
a. f (x) = 380x1 + 560x2 + 650x3 + 127x4 → max;
b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4 → min ;
c. f (x) = 380x1 + 560x2 + 650x3 + 127x4 → min.
100. Cand capitalul este depus la banca pentru mai multe perioade de timp si nu se ridica dobanda
are loc:
a. pierderea dobanzii;
b. capitalizarea dobanzii;
c. pierderea capitalului.
Mf
101. Ce se determina cu ajutorul formulei :
Ns
a. eficienta fondurilor fixe;
b. structura tehnologica a mijloacelor fixe;
c. inzestrarea tehnica a muncii.
22
103. Optimul pietei din punct de vedere social are loc atunci cand:
a. costul marginal social < beneficiul marginal social;
b. costul marginal social = beneficiul marginal social;
c. costul marginal social > beneficiul marginal social.
106. Ştiind ca pe fiecare mijloc de transport x1, x2, x3 si x4 se realizeaza un import cu preturile de
respectiv 30, 50, 67 si 20 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de programare liniara
este corecta:
a. f (x) = 30x1 + 50x2 + 67x3 + 20x4 → min;
b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4 → max ;
c. f (x) = 30x1 + 50x2 + 67x3 + 20x4 → max.
109. Ştiind ca pe fiecare tip produs x1, x2, x3 si x4 se realizeaza un cost cu preturile de respectiv 350,
550, 650 si 125 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de programare liniara este
corecta:
a. f (x) = 350x1 + 550x2 + 650x3 + 125x4 → max;
b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4 → min ;
c. f (x) = 350x1 + 550x2 + 650x3 + 125x4 → min.
23
110. Esalonarea in timp a investitiilor pe parcursul termenului de realizare a acestora se face astfel
incat:
a. sa se minimizeze volumul fondurilor imobilizate;
b. sa se poata trece la realizarea productiei generatoare de venituri si profit.
c. sa se maximizeze volumul fondurilor imobilizate.
116. Rata rentabilitatii economice (Re) ca indicator exprimat in marimi relative, in literatura de
specialitate, poate fi determinata in mai multe forme si anume:
24
Pcrt
1. Re = × 100 ;
At
Pcrt
2. Re = × 100 ;
Kp
Pe
3. Re = × 100 ,
Ae
in care: Pcrt = profit curent;
At = activ total;
Kp = capital permanent;
Pe = profit din exploatare;
Ae = activ din exploatare.
a. 1+3;
b. 1+2;
c. 2+3;
d. 1+2+3.
121. Riscul:
a. reprezinta manifestarea unei indoieli cu privire la producerea unui eveniment viitor;
b. presupune ca activitatile se desfasoara in conditii de totala certitudine;
c. reflecta posibilitatea ca o anumita activitate umana din viitor sa produca o pierdere
generata de lipsa de informatii sau de insuficienta acestora.
25
Vtα
122. Pentru ca raportul sa fie eficient, se va prefera varianta cu valoarea:
K tα
a. subunitara;
b. nula;
c. supraunitara.
123. Formula dupa care se calculeaza rata interna de actualizare (RIR ) este:
a. VNATpoz
αmin + (αmax - αmin) × ;
VNATpoz + | VNATneg |
b. VNATpoz
αmin + (αmax + αmin) × ;
VNATpoz + | VNATneg |
c. VNAT
,
I tα
in care: αmin = rata de actualizare minima;
αmax = rata de actualizare maxima;
VNATpoz = valoarea neta actualizata totala pozitiva;
VNATneg = valoarea neta actualizata totala negativa;
VNAT = valoarea neta actualizata totala;
I tα = investitia totala actualizata.
126. Ştiind ca pe fiecare tip de utilaj x1, x2, x3 si x4 se realizeaza un export cu preturile de respectiv
100, 500, 230 si 185 u.m/buc., sa se arate care din functiile obiectiv ale modelului de programare liniara este
corecta:
a. f (x) = 100x1 + 500x2 + 230x3 + 185x4 → max;
b. f (x) = x1 + x2 + x3 + x4 → min ;
c. f (x) = 100x1 + 500x2 + 230x3 + 185x4 → min.
26
129. Un proiect inceteaza a mai fi eficient atunci cand:
a. rata dobanzii < rata interna de rentabilitate;
b. rata dobanzii = rata interna de rentabilitate;
c. rata dobanzii > rata interna de rentabilitate.
27
136. Atunci cand pragul de rentabilitate este mai mare decat cifra de afaceri rezida:
a. rezultat nul;
b. pierdere;
c. beneficiu.
139. Diferenta dintre veniturile totale actualizate (Vtα) si costurile totale actualizate (Ktα) poarta
denumirea de:
a. avantaj net actualizat total;
b. valoare neta actualizata totala;
c. indice de profitabilitate.
a. 1+2+3+4;
b. 1+2+3;
c. 2+3+4;
d. 1+2+4.
28
V
143. Relatia Vra = exprima:
A
a. viteza de rotatie a activelor;
b. parghia financiara;
c. valoarea medie adaugata neta.
29
149. Formula de calcul a venitului net actualizat total (VNAT ) este:
a. Tr +T f
1
∑
a =1
VNa ×
(1 + α ) n
;
b. Vtα
;
K tα
c. K tα (lei)
,
ENAT (valuta)
in care: Tr = termenul de realizare a lucrarilor de investitii;
T f = termenul de functionare eficienta a obiectivului;
VNa = valoarea neta anuala;
1
= factorul de actualizare;
(1 + α ) n
Vtα = venitul actualizat total;
K tα = costuri totale actualizate;
ENAT = economisiri nete actualizate totale exprimate in valuta.
30
154. Rata interna de rentabilitate (RIR ) reprezinta:
a. rata de actualizare care maximizeaza valoarea neta actualizata totala;
b. rata de actualizare pentru care veniturile totale nete actualizate sunt egale cu cheltuielile
totale nete actualizate;
c. rata de actualizare care minimizeaza cheltuielile totale nete actualizate.
31
160. Optimul pietei din punctul de vedere al concurentei se realizeaza atunci cand:
a. costul marginal privat = beneficiul marginal privat;
b. costul marginal privat < beneficiul marginal privat;
c. costul marginal privat > beneficiul marginal privat.
161. Criteriul de optimalitate Hicks – Kaldor presupune imbunatatirea situatiei economice a unuia
sau mai multor indivizi in societate, concomitent cu inrautatirea unora sau mai multor indivizi cu conditia ca:
a. imbunatatirea sa fie egala cu inrautatirea per total;
b. imbunatatirea sa fie mai mare decat inrautatirea per total;
c. imbunatatirea sa fie mai mare decat inrautatirea situatiei per total in societate, dar sa
existe un sistem de redistribuire a veniturilor astfel incat sa poata fi compensata situatia
defavorabila a indivizilor in societate.
165. Cand rata interna de rentabilitate (RIR ) este mai mare decat rata dobanzii:
a. proiectul este eficient;
b. proiectul este indiferent; nu se inregistreaza nici pierdere, nici castig;
c. proiectul este ineficient.
c. Tr +T f
1
∑
a =1
Ka ×
(1 + α ) n
,
32
Tr = termenul de realizare a lucrarilor de investitii;
T f = termenul de functionare eficienta a obiectivului;
VNa = valoarea neta anuala;
1
= factorul de actualizare;
(1 + α ) n
Ka = cheltuieli anuale totale.
171. Nivelul minim de activitate la care trebuie sa se situeze o intreprindere pentru a nu lucra in
pierdere este:
a. punctul in care profitul este maxim;
b. pragul de rentabilitate;
c. punctul de eficienta.
Pe
172. Relatia exprima:
Qe
a. structura tehnologica a mijloacelor fixe;
b. ponderea profitului din exploatare in productia exercitiului;
c. inzestrarea tehnica a muncii.
VA
173. Relatia exprima:
Ns
a. valoarea medie adaugata neta;
b. valoarea medie adaugata bruta;
c. productia medie orara.
33
174. Rata rentabilitatii financiare ( Rf ) reprezinta:
a. un factor de productie cu rol determinant in performantele de eficienta economica ale
firmei;
b. produsul dintre rata rentabilitatii nete a veniturilor, viteza de rotatie a activelor si parghia
financiara;
c. un raport intre profit si volumul valoric al activelor unei societati;
178. Formula ∆ Rezultat de exploatare = ∆ Cifra de afaceri × RMCV, se aplica atunci cand:
a. rata marjei costurilor variabile este mai mare decat cheltuielile fixe;
b. rata marjei costurilor variabile si cheltuielile fixe sunt constante;
c. rata marjei costurilor variabile este mai mica decat CF,
34
VNAT
182. Relatia exprima:
I tα
a. cursul de revenire net actualizat;
b. indicele de profitabilitate;
c. rata interna de rentabilitate.
183. Cand pragul de rentabilitate (PR) este superior cifrei de afaceri (CA):
a. se inregistreaza pierdere;
b. se inregistreaza punctul mort;
c. se inregistreaza profit.
35
188. Beneficiul marginal privat (BMP) reprezinta
a. beneficiul producatorului individual fara externalitati pozitive;
b. beneficiul producatorului individual cu externalitati negative;
c. beneficiul producatorului individual cu externalitati pozitive.
190. Care dintre indicatorii prezentati mai jos nu are caracter de baza?
a. capacitatea anuala de productie;
b. investitia specifica;
c. randamentul economic al investitiei.
VAN
193. Cu ajutorul formulei se determina:
Ns
a. productia medie orara;
b. valoarea medie adaugata neta;
c. valoarea medie adaugata bruta.
194. Cand cifra de afaceri este mai mare decat pragul de rentabilitate avem:
a. beneficiu;
b. rezultat nul;
c. pierdere.
36
195. Formula de calcul a punctului mort este:
a. CA- PR;
b. PR
× 12 luni;
CA
c. MS
× 100 ,
CA
in care: CA = cifra de afaceri;
PR = pragul de rentabilitate;
MS = marja de securitate.
196. Indicatorul care masoara marja de securitate ca procent din cifra de afaceri este:
a. marja de securitate;
b. punctul mort;
c. indicele de securitate.
197. Reprezinta factori care modifica rata marjei costurilor variabile si marimea pragului de
rentabilitate:
1. integrarea de noi activitati;
2. shimbarile de preturi la materialele cumparate;
3. shimbarile de preturi la produsele vandute de firma.
a. 1+2;
b. 1+3;
c. 1+2+3;
d. 2+3.
a. 2
b. 1+2
c. 1
1
199. Relatia exprima:
(1 + α ) n
a. factorul de anuitate;
b. factorul fondului de reducere;
c. factorul de actualizare sau de discontare.
37
201. Criteriul de eficienta al valorii nete actualizate totale il reprezinta:
a. minimizarea acestui indicator;
b. atingerea pragului de rentabilitate;
c. maximizarea acesteia.
a. 1+2;
b. 1+3;
c. 1+2+3;
d. 2+3.
205. În cazul in care cifra de afaceri (CA) este superioara pragului de rentabilitate (PR) se poate
calcula:
a. pragul de rentabilitate;
b. marja de securitate;
c. punctul mort.
207. Compararea dintre veniturile totale actualizate (Vtα) si costurile totale actualizate (Ktα), se
realizeaza sub forma de:
1. produs;
2. diferenta;
3. raport;
a. 1+3
b. 1+2;
c. 2+3;
38
208. Externalitatile pozitive sunt:
a. beneficii marginale externe pe care un producator le genereaza tertilor, pentru care acestia platesc;
b. costuri aditionale la terti;
c. beneficii marginale externe pe care un producator le genereaza tertilor, pentru care acestia nu platesc.
213. Rata interna de rentabilitate (RIR ) ne indica o rata de actualizare la care valoarea neta
actualizata totala (VNAT ) :
a. este egala cu 1;
b. este mai mare ca 1;
c. devine nula.
214. Într-o firma, conditiile de exploatare pot evolua in cursul exercitiului ca urmare a:
1. modificarilor de nivel;
2. schimbarii ratei marjei costurilor variabile;
3. unei alegeri de structura.
a. 1+2;
b. 1+3;
c. 1+2+3;
d. 2+3.
39
215. Costul marginal privat (CMP) reprezinta:
a. costul producatorului individual fara externalitati negative;
b. costul producatorului individual cu externalitati negative;
c. costul producatorului individual fara externalitati pozitive.
217. Valoarea neta actualizata totala (VNAT ) nu tine seama de marimea indicatorului:
a. termenul de recuperare;
b. investitia specifica;
c. coeficientul de eficienta economica.
a. 1+2+3;
b. 1+2;
c. 1+3.
40
RASPUNS NUMERIC
1. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care
difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:
Anul V1 V2 V3
1 20 50 30
2 40 70 40
3 60 90 50
4 70 - 60
TOTAL 190 210 180
Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
2. Stiind ca o unitate isi sporeste anual profitul intr-un ritm mediu anual de 45%, iar profitul in
primul an este de 2.500 lei, care va fi profitul din al saptelea an de functionare a unitatii respective? (1,457 =
13,48).
3. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera
prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul V1 V2 V3 V4
1 15 100 40 30
2 65 80 80 -
3 80 20 100 90
4 60 20 - 100
Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna si cea mai slaba varianta.
4.Un investitor dispune de 1.000 € pentru investitii si are posibilitatea sa opteze pentru 3 proiecte in
limita sumei de care dispune. Volumul investitiei totale actualizate (I tα ) si al valorilor nete actualizate totale
sunt urmatoarele:
Indicatori P1 P2 P3
Ita 800 300 200
VNAT 280 120 90
Sa se determine setul preferat de proiecte in functie de VNAT.
5. O firma depune la o banca suma de 20.000 lei. Dobanda pe care firma o va primi la suma
depusa este de 5% pe an. Care va fi valoarea soldului la sfarsitul celui de-al 7-lea an? (1,057 = 1,407).
6. Venitul net este de 25.000 lei. In conditiile in care este prevazuta o crestere cu 9% a productiei
pe an pentru o perioada de 8 ani, sa se determine productia ce se va realiza peste 8 ani. (1,098 = 1,992).
7. Un agent economic depune la o banca o suma de 50.000 lei cu o dobanda de 50%. Care va fi
soldul la sfarsitul celui de-al 10-lea an? (1,510 = 57,665).
41
8. Un investitor dispune de 5.000 lei pentru investitii si are posibilitatea sa opteze pentru 3
proiecte in limita sumei de care dispune. Volumul investitiei totale actualizate (Ita) si al valorilor nete
actualizate totale sunt urmatoarele:
Indicatori P1 P2 P3
Ita 2000 1500 1000
VNAT 300 250 450
9. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera
prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul V1 V2 V3 V4
1 - 15 20 -
2 10 80 10 45
3 25 - 15 60
4 55 10 25 18
Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna varianta si cea mai slaba.
10. Un investitor poate opta pentru patru variante de proiect V1 , V2 , V3 si V4 (u.m.) care difera
prin modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul V1 V2 V3 V4
1 70 50 60 10
2 - 12 41 55
3 11 - 10 20
Sa se calculeze diferenta de avantaj dintre cea mai buna varianta si cea mai slaba.
- pentru PII: α m ax = 33%; α m in = 28%; VNAT poz = 600 mil.; VNAT neg = − 200 mil.
Rata dobanzii pe piata este de 35%. [Se vor lua doua cifre dupa virgula].
13. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care
difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:
42
Anul V1 V2 V3
1 200 30 200
2 - 420 100
3 300 50 200
TOTAL 500 500 500
Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
14. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care
difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:
Anul V1 V2 V3
1 - 20 30
2 40 70 10
3 50 - 50
TOTAL 90 90 90
Care este valoarea celei mai avantajoase variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
15. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care
difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:
Anul V1 V2 V3
1 10 - 20
2 - 50 15
3 20 10 30
4 45 20 10
TOTAL 75 80 75
Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
16. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care
difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:
Anul V1 V2 V3
1 20 50 30
2 40 70 40
3 60 90 50
4 70 - 60
TOTAL 190 210 180
Care este valoarea celei mai avantajoase variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
17. Pentru construirea unui obiectiv s-au elaborat trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care
difera prin modul de esalonare in timp a investitiilor:
Anul V1 V2 V3
1 - - -
2 15 30 20
3 20 10 30
4 - 15 60
TOTAL 35 55 110
Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
43
18. Pentru proiectele PI si PII , sa se determine marimea ratelor interne de rentabilitate, stiind ca:
- pentru PI: α m ax = 42%; α m in = 37%; VNAT poz = 800 u.m..; VNAT neg = -200 u.m.
- pentru PII: α m ax = 33%; α m in = 29%; VNAT poz = 700 u.m.; VNAT neg = -300 u.m.
Rata dobanzii pe piata fiind de 35%, sa se afle valoarea proiectului ineficient.
19. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin
modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul V1 V2 V3
1 - 30 20
2 10 5 10
3 30 5 40
TOTAL 40 40 40
Determinati diferenta de avantaj dintre variantele V2 si V1.
20. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin
modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul V1 V2 V3
1 108 110 25
2 20 58 10
3 96 32 104
TOTAL 224 200 145
Determinati diferenta de avantaj dintre variantele V2 si V3.
21. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin
modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul V1 V2 V3
1 100 300 200
2 200 50 100
3 300 100 100
TOTAL 600 450 400
Care este valoarea celei mai bune variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
22. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin
modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul V1 V2 V3
1 100 300 200
2 - 50 -
3 300 500 200
TOTAL 400 850 400
Care este valoarea celei mai bune variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
23. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin
modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul V1 V2 V3
1 10 30 -
2 - 5 10
3 30 5 10
TOTAL 40 40 20
44
Care este valoarea variantei preferate din punctul de vedere al imobilizarilor?
24. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin
modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul V1 V2 V3
1 100 30 20
2 140 80 10
3 - 50 150
TOTAL 240 160 180
Care este valoarea celei mai slabe variante din punctul de vedere al imobilizarilor?
25. Un investitor poate opta pentru trei variante de proiect V1 , V2 si V3 (u.m.) care difera prin
modul de esalonare a cheltuielilor cu investitiile:
Anul V1 V2 V3
1 100 40 60
2 140 80 80
3 - 120 100
TOTAL 240 240 240
Determinati diferenta de avantaj dintre varianta V3 si varianta V2?
45
28. Fie doua proiecte investitionale P1 si P2 caracterizate prin:
Sa se calculeze punctul mort. [Se vor lua patru cifre dupa virgula pentru rezolvare].
30. Stiind ca α = 0,15 si ca veniturile anuale (Va) si capitalul anual actualizat (Ka) sunt:
ANII
INDICATORI
1 2 3
Va (mil. lei) - 100 110
Ka mil. lei) 60 80 85
Sa se determine avantajul net actualizat total (ANAT) (1,152 = 1,32; 1,153 = 1,52) [Se vor lua doua
cifre dupa virgula pentru rezolvare].
31. O firma si-a stabilit contul de rezultate astfel:
Elemente Suma %
Cifra de afaceri neta 1.500 100,00
Costul de cumparare a marfurilor vandute 400 81,49
Sa se calculeze pragul de rentabilitate. [La rezultat se vor lua doua cifre dupa virgula].
46
Sa se calculeze marja de securitate [Se vor lua doua cifre dupa virgula].
- pentru PII: α m ax = 30%; α m in = 25%; VNAT poz = 600 mil.; VNAT neg = - 600mil.
Rata dobanzii pe piata este de 35%.
35. Determinati rata rentabilitatii capitalului real si ocupat cunoscand ca: profitul din exploatare
( Pe ) este 11.525 lei, volumul mediu al mijloacelor fixe ( Mf ) 1.125 lei si volumul mediu al activelor
circulante ( Ac ) este de 2.037 lei. [Se vor lua doua cifre dupa virgula].
36. Daca pragul de rentabilitate (PR) este 910 si cifra de afaceri (CA) de 1.300 lei., valoarea
punctului mort va fi:
37. Cunoscand ca cifra de afaceri ( CA ) a unei societati comerciale este de 24.000 u.m. si pragul
de rentabilitate ( PR ) este 9.300, determinati marja de securitate( MS ) .
38. O intreprindere realizeaza o cifra de afaceri de 150.000 €, iar rezultatul se ridica la 15.000 €.
Care va fi variatia rezultatului pentru o variatie a cifrei de afaceri de 50.000 € ?Rata marjei costurilor variabile
este 55% si volumul valoric al costurilor fixe de 85.000 €.
39. Daca profitul anual Pa = 1.500 lei si investitiile totale It = 10.500 lei, iar termenul de
recuperare a investitiilor din profitul anual T este de doua ori mai mic decat Tf (durata de exploatare eficienta),
care va fi Tf?
40. Daca un proiect P se caracterizeaza prin ∆ C = 100 u.m.; C = 400 si ∆ V este de 4 ori mai mic
decat ∆ C, care va fi marimea lui V?
41. Daca termenul de recuperare a investitiei este de 5 ani, iar durata de functionare a obiectivului
este de 10 ani,cat va fi coeficientul de eficienta economica?
43. Sa se determine volumul optim al productiei din punct de vedere social (0Q2), stiind ca
volumul taxelor corective (Vt) este de 30.000 € si costul marginal extern (CME) de 6 €/kg.
47
44. Daca volumul optim din punct de vedere social (0Q2) este de 20.000 t si costul marginal extern
de 4 €/t, care va fi volumul taxelor corective (Vt) pe care trebuie sa-l perceapa statul asupra poluatorului?
45. Se dau: volumul taxelor corective (Vt) =100.000 €; diferenta dintre optimul concurential si cel
social (Q2Q1) = 50.000 t si costul marginal extern = 20 €/t. Determinati valoarea castigului net social (BSN).
46. Sa se determine volumul optim al productiei din punct de vedere social (0Q2), stiind ca
volumul taxelor corective (Vt) este de 40.000 € si costul marginal extern (CME) de 5 €/kg.
47. Daca volumul optim din punct de vedere social (0Q2) este de 50.000 t si costul marginal extern
de 4 €/t, care va fi volumul taxelor corective (Vt) pe care trebuie sa-l perceapa statul asupra poluatorului?
48. Se dau: volumul taxelor corective (Vt) =10.000 €; diferenta dintre optimul concurential si cel
social (Q2Q1) = 30.000 t si costul marginal extern = 10 €/t. Determinati valoarea castigului net social (BSN).
49. Stiind ca volumul taxelor corective (Vt) este de 15.000 € si ca volumul optim al productiei din
punct de vedere social (0Q2) este de 3.000t, care va fi costul marginal extern (CME)?
50. Daca beneficiul social net (BSN) este de 200.000 €, iar diferenta dintre optimul concurential si
cel social (Q2Q1) este de 2.000t, sa se afle costul marginal extern (CME).
51. Se dau urmatoarele date: beneficiul social net (BSN) este de 150.000 € si costul marginal
extern (CME) este de 100 €/t. Sa se determine diferenta dintre optimul concurential si cel social (Q2Q1).
52. Daca nivelul optim al productiei din punct de vedere social (0Q2) este de 50.000 t si beneficiul
marginal extern (BME) de 4 €/t, care va fi volumul subventiilor corective (Vs)?
53. Sa se determine nivelul optim al productiei din punct de vedere social (0Q2), stiind ca volumul
subventiilor corective (Vs) este de 30.000 € si beneficiul marginal extern (BME) de 6 €/kg.
54. Stiind ca volumul subventiilor corective (Vs) este de 15.000 € si ca volumul optim al
productiei din punct de vedere social (0Q2) este de 3.000 t, care va fi beneficiul marginal extern (BME)?
55. Determinati valoarea castigului net social (BSN), cunoscand volumul subventiilor corective
(Vs) =100.000 €; diferenta dintre optimul concurential si cel social (Q1Q2) = 50.000 t si beneficiul marginal
extern = 20 €/t.
56. Daca beneficiul social net (BSN) este de 300.000 €, iar diferenta dintre optimul concurential si
cel social (Q1Q2) e de 6.000t, sa se afle beneficiul marginal extern (BME).
57. Cunoscand ca: beneficiul social net (BSN) este de 150.000 € si beneficiul marginal extern
(BME) este de 150 €/t. Sa se determine diferenta dintre optimul concurential si cel social (Q1Q2).
48
58. Daca volumul productiei optime este din punct de vedere social (0Q2) 20.000 t si beneficiul
marginal extern (BME) este de 4 €/t, care va fi volumul subventiilor corective (Vs)?
59. Stiind ca: α m ax = 45%; α m in = 35%; VNAT poz = 500 mil lei; VNAT neg = -500 mil, care va fi
valoarea ratei interne de rentabilitate?
60. Daca un proiect P se caracterizeaza prin ∆ C = 50 u.m.; C = 200 si ∆ V este de 2 ori mai mic
decat ∆ C, care va fi marimea lui V?
61. Daca un proiect P se caracterizeaza prin ∆ C = 400 u.m.; V = 400 si C este de 4 ori mai mic
decat ∆ C, care va fi marimea lui ∆ V?
63. Avand mai multe variante pentru coeficientul de eficienta economica (Cei): 0,5; 0,6; 0,9; 0,7,
care este varianta optima?
64. Avand mai multe variante pentru investitia specifica (Is): 10, 9, 15, 12, 26, care este varianta
optima?
65. Avand mai multe variante pentru randamentul economic (R): 5; 6; 9; 7, si 11 care este varianta
optima?
66. Avand mai multe variante pentru termenul de recuperare (T): 2,66; 1,89; 1,15; 3,72; 4,26, care
este varianta optima?
67. Avand mai multe variante pentru coeficientul de eficienta economica (Cei): 0,8; 0,2; 0,3; 0,7,
care este varianta optima?
49