Violenta domestica

Departe de a fi un fenomen marginal, lipsit de importanta, violenta este larg raspandita in toata lumea, indifferent ca vorbim de ea la modul general ori ca ne referim strict la cea domestica, indreptata de cele mai multe ori impotriva femeilor. Violenta in familie a stat in conul de umbra al interesului general, asa cum manifestarile interesului general s-au oprit in fata usii inchise a caminului care adaposteste viata familiei.1 Violena face parte din chiar viaa uman. Fie c este ndreptat mpotriva propriei persoane, fie c este vorba de violen ndreptat mpotriva altei persoane, sau de violen colectiv, acest fenomen duce la moarte unui milion de persoane pe an i a unui numr mult mai mare de rnii.Violena, n sens generic, semnific utilizarea forei i a constrngerii de ctre individ, grup sau clas social, n scopul impunerii voinei asupra altora. Din punct de vedere juridic, violenanseamn folosirea forei fizice sau a altor mijloace persuasive pentru a aduce prejudicii unor bunuri sau o vtmare integritii unei persoane. n acest sens, un act de violen are, de cele mai multe ori,un caracter premeditat, fiind elaborat cu intenie sau semnificnd intenia de a produce o suferinsau un prejudiciu fizic altei persoane. n context psihologic, violena desemneaz comportamentulagresiv manifestat, cel mai adesea, ca urmare a unor frustrri, care nu pot fi defulate pe cidezirabile social. Ca form coercitiv de control social, violena a fost, n general, acceptat de societate, dar au fost sancionate formele de violen n dauna interesului naional, a vieii unei persoane sau a proprietii. Violena domestic a fost considerat o problem personal, care, conform dreptului la intimitate, putea fi tinuit, cei din afara cuplului evitnd s intervin, deoarece reaciile soiei maltratate, fa de salvator, au fost, deseori, imprevizibile; probabil din acelai considerente, organele de ordine public ezitau, adesea, s se implice.2 Violena conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane este indicat ca for, putere, ceva care ine de o vitalitate copleitoare. Nu este o atitudine, ci o realitate fizic, prin excelen dinamic, manifestat. Este un proces, un act de desfurare. Apoi intervine

Gilles Ferreol, Adrian Neculau, Violenta, Aspecte psihosociale, Polirom, Iasi, 2003, p.140. Carmen Gabriela Mndril, Dinamica familiei i elemente de asisten social, Ed. Pim, Iai, 2003, pag. 111.
1 2

umanizarea definiiei i se vorbete despre furie, siluire, violare. Conceptul este moralizat, i se caut temeiuri i i se judec urmrile. O alta definitie precisa a violentei domestice vine de la Stark si Flitcraft, autorii cartii intitulate Women at risk: Domestic violence and womens health, acestia considera ca violena domestic este o ameninare sau provocare,care se petrece n prezent sau n trecut, a unei rniri fizice ncadrul relaiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi nsoit de intimidri sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte poteniale surse de sprijin; ameninri fcute la adresa altor persoane semnificative pentru victim, inclusiv acopiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personaleale victimei, alimentelor, deplasrilor, telefonului i a altor surse de ngrijire i protecie.3

Statistici privind violenta aspura femeilor

In Elvetia, un stiudiu realizat in 1997 indica, in ultimele 12 luni, un procent de 6 % femei battue, in vreme ce proportia femeilor care au fost victim ale violentelor in cuplu, luand in considerare intreaga lor viata, este de 21% (o femeie din cinci).4 In Finlanda, in 1998, studiul indica un procent de 9% femei battue in ultimele 12 luni si 22% de-a lungul intregii vieti.5 In Franta, se considera ca 10% dintre femei sunt victim curente ale partenerilor violenti.6 In actele de violenta impotriva femeilor, 90% dintre agresori sunt barbati, 82% dintre acestia sunt cunoscuti ai victimelor.7 70% dintre femei au fost hruite sexual ntr-un anumit moment al vieii lor; spre exemplu, n S.U.A., la fiecare 6 minute o femeie este agresat sexual, iar n Canada la fiecare 4 minute.8

Starch & Flitcraft, ,Tratatul de asistent social,coord. George Neamtu, Polirom,1996, pag.682 Ibidem, p.140 5 Ibidem, p.140 6 Ibidem, p.140 7 Inna Curic, Lorena Vaetis, Inegalitatea de gen: Violenta invizibila, Eikon, Cluj-Napoca, 2005, p. 13. 8 Ibidem, p. 13
3 4

n Europa, prevalena violenei domestice ntre celelalte forme de infraciuni ale cror victime sunt femeile este de 14% n Moldova i de 58% n Turcia. n Romnia, procentul femeilor care sunt supuse actelor de violen este n continu cretere, spre exemplu, din 1996 pn n 1998 a crescut de 5 ori. Peste 30% dintre femeile romnce sunt victime ale violenei n familie. Numai n anul 2003 peste un million de femei au fost victime ale violenei fizice. n 2003 69% dintre femeile din Bucureti au fost martore la atacuri verbale mpotriva altor femei, iar 44% dintre femei sunt hruite la locul de munc .9

Un stiudiu efectuat in Timisoara, in 1996, ne-a indicat spune Ana Munteanu in volumul cartii coordinate de Gilles Ferreol si Adrian Neculau, ca un numar de 138 de femei sunt victime ale violentei in familie, pe o perioada de 3 luni.

Agresorul si femeia victima

Definit ca un act comportamental, violena domestic are caracter-instrumental, intenional i nvat. Instrumental agresorul controleaz victima, obine ceea ce dorete de la ea. Comportamentele devin funcionale (persist) dac au i rezultatul scondat. Un comportament care nu are rezultatele ateptate pentru cel care-l aplic, tinde s nu se mai repete dup o anumit perioad de timp. La fel, comportamentele violente tolerate prin neintervenie sau ntrite, persist i se accentueaz. Intenional: se produce cu intenia de control i dominare, de meninere a puterii, prinfaptul c e repetiv (nu apare doar izolat) i confer caracterul de intenie pe care deregul abuzatorul nu o recunoate, dar poate fi identificat prin rezultatele pe care le produce. Agresorii au avut, in 75% din cazuri, copilarii violente. Ei au fost victimele unor abuzuri provocate de adultii din jurul lor, cei care aveau responsabilitatea de a le raspunde nevoilor. Agresorii sunt persoane care nu sunt sigure pe ele, au un sentiment al valorii personale. Acestia sunt incapabili sa isi identifice sentimentele si manifesta deseori o instabilitate de atitudine. Adeseori lasa impresia unui copil in corp de
9

Inna Curic, Lorena Vaetis, Inegalitatea de gen: Violenta invizibila, Eikon, Cluj-Napoca, 2005, p. 13.

adult, suparat pe lume, invinovatandu-I pe cei din jur de esecurile pe care le inregistreaza Agresorii sunt gelosi, posesivi in relatiile cu partenerele, pe care le schimba in mod frecvent.10 Atunci cand poarta conversatii doresc mereu sa domine, desi nu sunt persoane cu bune abilitati de exprimare si au mai mereu tendinta de a fi critici si ironici. In ceea ce priveste viata lor intima, agresorii au o atitudine negativa fata de femei, pe care nu le considera ca fiind egalul lor, folosesc sexul ca pe un act de supunere a partenerei si de umilire a acesteia. De asemenea ei sunt nemultumiti de locul de munca, sunt deseori consumatori de bauturi alcolice si mai nou si de alte substante, au o atractie deosebita fata de arme si cred cu tarie ca puterea si controlul absolute se obtin numai si numai prin violenta. Femeia victima dezvolta trasaturi de personalitate ce sunt urmarea mecanismelor defensive puse in fuctiune pentru a face fata situatiilor. Acestea sunt cu atat mai persistente cu cat durata relatiei violente a fost mai mare si fragilitatea ei psihica, dobandita in propria copilarie, este mai accentuata. Ea isi va pierde increderea in sine si sentimental ca detine un control asupra situatiei. Va simti ca inebuneste si va deveni tot mai neglijenta in ceea ce o priveste. Stresul ridicat si anxietatea permanenta pe care le traieste ii vor crea sau agrava boli cornice, dar pot duce si la manifestari nerecunoscute ca atare in serviciile medicale unde se prezinta solicitand ingrijiri. Adeseori va incepe sa consume alcool, medicamente psihotrope, substante care sa ii aduca o stare de indepartare psihica de realitatea pe care o traieste. Poate avea tentative de suicid, orientandu-si agresivitatea asupra ei insasi sau poate dezvolta comportamente de deplasare a furiei asupra copiilor, devenind o mama violenta.11

Forme ale violenei n familie

1.Violena agresiune 2. Violenta pedeapsa 3. Violenta pedeapsa-rezistenta

10 11

Gilles Ferreol, Adrian Neculau, Violenta, Aspecte psihosociale, Polirom, Iasi, 2003, p. 151. Ibidem, p.151.

4. Violenta fizica, verbala 5. Violenta psihologica 6. Violenta sociala 7. Violenta sexuala Violenta Agresiune- se manifest ntre doi parteneri implicai ntr-o relaie simetric (egalitar), prin schimb de lovituri. Este bidirecional, reciproc i public. Ambii parteneri revendic acelai statut de for i de putere. Se lovesc, se insult reciproc, fac scandal i dramatizeaz. O femeie brutalizat va recunoate c a fost btut de so dar, n acelai timp, va pretinde c nu se teme de el. Violenta pedeapsa- apare n relaia complementar n care cei doi parteneri se afl pe poziii inegale. Se manifest sub forma de pedeaps, sanciune, maltratare, tortur, neglijen sau lips de grij. Unul dintre parteneri revendic un statut superior celuilalt, pe care-l consider inferior, subuman, nedemn, anormal sau chiar diabolic. i arog dreptul de a-i aplica pedeapsa, adesea cu cruzime, apreciind c cellalt o merit i trebuie s o suporte fr mpotrivire ori proteste. ntruct relaia este inegal, violena este unidirecional i intim, violentul considerndu-se superior celuilalt, fapt n general acceptat de cel care suport violena. Violenta pedeapsa-rezistenta- este o variant de violen pedeaps, cazul n care cel obligat s suporte pedeapsa opune rezisten. n ciuda raportului defavorabil de fore, n-o accept, ba chiar manifest voina fi de a se opune, fapt ce amplific adesea pedeapsa, care urmrete acum i ndeprtarea pericolului simetriei. Comportamentul este haotic, incoerent, de derut i de ndrjire din partea celui care controleaz totui relaia, fiindc datele problemei s-ar putea schimba i cel din poziia inferioar caut i ar putea s treac n poziia superioar, iar violena pedeaps se transform n violen agresiune. Violenta fizica, verbala- este forma de abuz cea mai frecvent ntlnit, prin care o persoan ncearc s produc suferin unei alte persoane. njunghierea, mpinsul, vtmarea prin folosirea unor obiecte contondente, a pumnilor, a picioarelor etc. Violenta psihologica- se manifest prin instalarea fricii, modalitate prin care abuzatorul se asigur c domin victima. Ameninarea cu violena poate fi orientat direct

asupra victimei sau const n ameninarea cu suicidul, poate fi orientat att asupra proprietii, ct i a cuiva drag sau a animalului de cas. Violenta sociala- reprezint o form de violen psihologic pasiv. Violena social este constatat pe baza interdiciilor de a se vedea sau a vorbi cu prietenii, ct i pe baza unei exagerate verificri pentru a se ti unde este i ce face partenerul. O form des ntlnit de violen social este reprezentat de acuzele de infidelitate fr motiv, care determin victimei un comportament de autoizolare, conduc la restrngerea relaiilor sociale, mai ales a celor cu persoane de gen opus. Violenta sexuala- reprezint acea form de victimizare care const n forarea victimei la activitate sexual nedorit. Cel mai frecvent sunt victimizate fetele i femeile. Violena sexual se poate manifesta ca: viol (raport sexual cu o persoan, prin constrngerea acesteia sau profitnd de imposibilitatea ei de a se apra sau de a-i exprima voina); prostituie forat (constrngerea unei persoane de a se prostitua prin antaj, ameninare, violen fizic); hruire sexual (propuneri sau solicitri sexuale adresate unei persoane n mod repetat i dup ce aceasta a exprimat clar c nu le dorete i nu le agreeaz); forare la practici sado-masochiste (constrngerea unei persoane la acte care provoac umilin, suferin fizic i psihic pentru satisfacerea nevoilor sexuale ale agresorului); forare la acte cu caracter sexual (obligarea de a privi persoane dezbrcate, scene erotice, filme sau poze pornografice; constrngerea persoanei de a se arta goal, de a fi atins n prile intime ale corpului sau de a atinge prile intime ale altcuiva).

Cauze ale violentei domestice

Cauzele, factorii ale violenei domestice sunt de ordin social, economic, familial, medical, psihologic, profesional .a. Principalele cauze care stau la baza infraciunilor cu violena sunt: -

Alcoolul i drogurile care determin o cretere a agresiviti; Strile conflictuale legate de situaiile financiare; Gelozia,infidelitatea reprezint o cauz i un produs al nenelegerilor din snul familiei sau a relaiilor de cuplul;

Afeciuni psihice ascunse;

Cauzele individuale: personalitatea,temperamentul i caracterul sunt factori psihologici ai violenei in familie;

Frustrarea este un factor important n explicaia violenei i a comportamentului agresiv;

Tolerana social faa de un barbat,pentru c nc funcioneaz acceptarea social referitor la dominaia brbatului asupra femeii,acest toleran se leag de sentimentele de onoare rnit,gelozia,furia brbatului provocat de comportamentul nepotrivit al partenerei,adesea este vorba mai degrab despre ceea ce brbatul i imgineaz despre comportamentul femeii,i nu despre actele reale comise de ea;

Srcia,pentru c familiile srace se confrunt cu numeroase nenelegeri ce pornesc,n primul rnd,de la lipsa mijloacelor de subzisten,pentru c familiile numeroase au muli copii.

Concluzie
Violenta domestica se afla la originea celor mai dificile problem cu care se confrunta societeatea contemporana. Este trist faptul ca interesul asupra acestei maladii a societatii a aparut recent, iar solutiile la rezolvarea ei intarzie si ele sa apara. Avem nevoie de programe educative care sa contina mesaje concrete cu privire la violenta si la cat de crude sunt consecintele acesteia. Avem nevoie de organizarea unor servicii de reabilitare, de preventie, de support pentru victimele violentei. Si bineinteles avem nevoie de multe schimbari legislative care sa protejeze victim si nu agresorul.

REFERINTE:

1.

Carmen Gabriela Mndril, Dinamica familiei i elemente de asisten social, Pim, Iai, 2003.

2.

Gilles Ferreol, Adrian Neculau, Violenta, Aspecte psihosociale, Polirom, Iasi, 2003.

3.

Inna Curic, Lorena Vaetis, Inegalitatea de gen: Violenta invizibila, Eikon, Cluj-Napoca, 2005.

4.

Starch & Flitcraft, Tratatul George Neamtu, Polirom,1996.

de

asistent

social,

coord.