Sunteți pe pagina 1din 331
cari arata cum se poate omul curdti, lumina si desavarsi Volumul iv Tradus& din greceste de Prot. stave. Dr. DUMITRU STANILOAE Profesor la Facultatea de teologie din Bucuresti Y a SIBIU, 1948 TIPOGRAFIA ARHIDIECEZANE Prefata Cu vrerea si cu ajutorul Milostivului Dumnezeu iese la lumina tiparului romanesc acest al IV-lea volum al Filocaliei. Cu el se incheie primul volum din Filocalia greac& (ed. Il), care cuprinde dou’ volume. Ardtasem in ,,Cuvantul inainte” la primul ca in primul volum grec se cuprind urm&torii volum roman autori in ordinea aceasta: Antonie cel Mare, Isaia Pustnicul, Evagrie Monachul cu 3 scrieri, loan Casian cu 2 serieri, Marcu Ascetul cu 3 scrieri, Isichie Preotul, Nil Ascetul cu 2 scrierf, Diadach al Foticeii, Joan Carpatiul cu ? scrieri, Teodor al Edesei cu 2 scrieri, Maxim Marturisitorul cu 3 scrieri, Talasie, loan Damaschin, Filimon, Teognost, Filotei, [lie Ecdicul si Teofan Monachul. In volumul de fats dim pe autorii scrisi cu cursive, dupa ce in cel dintai i-am dat pe ceilalfi, cu exceptia Si Maxim Marturisitorul dat in al doilea si al treilea volum. Ar urma ca in volumul V s& dam pe primii autori din vol. Il al Filocaliei grecesti, incepand cu Petru Damaschin, scriitor din veacul al 12-lea. Dar probabil cd vom intercala in 2 sau 3 volume (V—VII) scrierile lui Simion Noul Teolog, marele sfant si scriitor duhovnicesc din v. al i1-lea, si anume VI Dr. Dumitru Staniloae cuvantarile dintr’o traducere neogreaci, iar imnele din textul Grec vechiu, original.! Autorii caprinsi in volumul de faf& sunt putin cunoscutt in ce privegte viata lor. Dar scrierile lor au fost foarte gustate in mAnistirile din R&s&rit si in timpul din urma au devenit obiectul unor atente cercetari.? Ele cuprind cele mai pretioase norme concrete pentru realizarea idealurilor de viat&i duhovni- ceasca, prezentate in scrierilé anterioare in chip mai mult spe- culativ. De aceea ele gi-au si pus pecetea caracteristic’ pe viata monachala a Rasdritului. Multimea de manuscrise dela Academia Republicii Populare Romane, in care se cupriad, arata cat de mult se ceteau gi in mandstirile noastre. Tiparirea lor in aceste vremuri nu e ua act :prea ciudat, precum s’ar parea la prima vedere. Preful nesfargit ce-] dau ele omului ca om, indiferent de conditlile exterioare accidentale ale pozitiei lui sociale yi ale stuatiei lui materiale, luptal neindurata gi necurmat& ce-o pretind impotriva patimii iubirii de avutie, a mandriei, a intristirii, le face azi chiar mai intelese p&turilor largi ale poporului, decAt in timpurile anterioare. cAnd se so- cotea c& virtufile opuse acelor patimi (neaverea, dragostea de om mai presus de orice, negrijea, slujirea obstei, bucuria, sen- timentul de egalitate), sunt posibilitati rezervate in deplindtatea jor numai monachilor. \ Ed. in Venetia la 1790, care cuprinde tutai cuvantarile In trad. neo- reac a lui Dionisie Zagoreul, apoi 55 imne, editate de Nic,Glyki, Noi avem editia a Il-a din Siros, 1882, ? O frumoas& expunere a ideilor din scrierea lui Talasie e cea a lui Th. M. Disdier, Le témoignage spirituel de Thalasius le Lybien, in Etudes Byzantines, tom. II, 1946, p. 79—118, cunoscuté de noi dupa incheierea volumului de fafa.