Natura ~i importanta microorganismelor Definirea termenului de microorganism.

Principalele grope de microorganisme

- In conceptia modema, integratoare, \iimea microorganis~: este prezentaHi ca 0 ~ caracterizata printr-o serie de particularitati geneJ:~e: ~diniensiuni ~i; 'o.rga_llizare. ~rt;,. particularitati legate M ~ viat~ 'care IeCaracterizeaza ca fiind sisteme biologice; raport mare mtre suprafata ~i volum, ceea ce favorizeaza strategia de supravietuire, schimburile bilaterale rapide organism - mediu ~i 0 capacitate mare de multiplicare. Insumand aceste proprietati definim un(rgatica fiind~roorgamsID, rnra ca term~l _~_ aiba vreo implicatie de ordiIL1axonomic, deci indiferent de pozitia sa in sistemul de clasificare a lumii vii ~i indiferent de diversitatea sa extrem de mare. Referindu-ne la ~am~area celular , drept caracter general al microorganismelor, trebuie sa preciziim incadrarea microorganismelor in cele doua tipuri de eelule aparute in cursul istoriei evolutive ~i numite procariote ~i eucariote karion> = nucleu; <pro> = inainte, primordial; <eu> = adevarat, normal). Intre cele douii tipuri existii 0 diferentli primordiala in ceea ce prive~te eomplexitatea structurii eelulare. La modul eel mai general, eelulele proeariote sunt lipsite de un nucleu propriu-zis, in timp ee eele eueariote 11 prezinta. Organismele alcatuite din asemenea eelule sunt numite respectiv proeariote (Procaryotes) ~i eucariote (Eucaryotes). Toate procariotele sunt microorganisme, in timp ce dintre eueariote, numai unele sunt mieroorganisme. Majoritatea microorganismelor au un corp alcatuit dintr-o singura celulii (organisme unieelulare) sau numai din eateva eelule. In aparenta ei simplitate, lumea mieroorganismelor este la fel de complexa ~i divers ea cea maeroscopiea; de fapt, ca numar, microorganismele depa~esc eu un factor de cateva mii, organismele macros cop ice. Referindu-ne la~""'i-m-e-n-s-iu;"'n-i""le-m-i-cr-o-s-co-p-ili9-c general al , drept caracter

mieroorganismelor este necesar deasemenea sa preeizam ce fel de dimensiuni avem in vedere. Aceasta precizare poate fi eel mai bine evidentiata prih

eompararea grupelor de microorganisme eu organisme mai mari ale lumii !Vi/V), maeroseopiee ~i eu moleeulele ~i at9-m~olec.ulare...(Fig. 2). In timp ee ! dimensiunile l!!!!ili. macroseovic.e sunt date in em. ~i m., eele ale majoritatii 0f'vM~ mieroorganismelor ~i virusurilor intra In speetrul mierometrilor (jl1ll) ~i i'ntr-o (Yfl!n-L masura mai midi a nanometrilor (nm) ~imilimetrilor (mm).

Vizibil

l!.~
Structu:-3. reproductivii .,-, _, a mucegaiului pfurii

ro ochiul Iwl't

l
o~: . o
0.: 0::- - 00 (,

Micro~copic
-

Ii"

>o~.~
4'1.,.,..~.. .

A1g!coloniala
Pediaslrum

Nucleu

"0,:0; ~'~'.,

..

.~.

~~
OBact.m.e-forma

Lrocoat ~ \\
(Staphylococcus) '~~

Bacterie In forma'

.d.:e aston~ ~
(Escherichia coli)

rlerid

Necesitl!.
miCOlicoape. " Atom de hi>lrogm

iPeciale~j')W$!
l. ~_t unitatc
om(

1 '.Q1t:im<:1nl 1 milimmu. 1 micrv"IJletru Inanometru 1 i\nglitrom

on

mm
J.illl

Valoare : 10.2 melri 10.3 metri 10..(, metri 10.9 metri

..

run

toIOmetn

Fig. 2. UniUitile de masura utilizate pentru dimensiunile microorganismelor

~i virusurilor, cu 0 reprezentare comparativa a nivelelor: macroscopic, microscopic, molecular ~i atomic.

Spectrul de dimensiuni1 al majoriHitii microorganismelor se extinde de la cele ...-- mici vITusmi (asociate conventional microorganismelor) mai care -------, , 7

m~Je,pana

masoar~ a~roxim~t~ nm ,i ~e fa~tJill-~nt ~ult m~i .~ari de~at ~ ~olecuUi la(ptoto~~3tcare masoara ~-4 mm ,1 sunt vlZlblle ochmlUl ltber. ~ tn ceeace-'prive~t stilul de viata I microorganismelor estede precizat la modul general ca majoritatea microorganismelor traiesc Qin habitate ca solul ~i apa, unde sunt relativ inofensive ~i adesea beneficiale. Un organism liber i~i poate procura toti nutrientii necesari, ca ~i a1ti factori, direct din mediul n:ani~at (~biotic)~ Un numar mic de microor~anism~, numi~e ~ su~t gazdUlte ~l se hranesc pe seama altor orgamsme va (numlte ~ Pnn actiunile sale un parazit detemiina prejudicii gazdei, cunoscute ca boli infectioase. Un numar mic de microorganisme pot exista fi_eJiber, fie ca par~rti~ categoria microorganismelor, definite prin p~rticularit~ti1e gener;le mentionate, in ciuda deosebirilor morfologice, de activitate biologica ~i pozitie sistematica, intra umlatoarele grope: - bacterii; - microfungi (levuri sau drojdii ~i fungi filamento~i sau mucegaiuri); - microalge ~i - protozoare. Acestor grupe

--- ~k

Ie sunt asociate virusurile. ~E Dintre grupele de microorganisme, ~le/feprezinta sistemefebiologice cele mai rudiment are pentru di ele insumeaza trasliturile minime care pot sa caracterizeze un sistem biologic, trasaturi care impreunli determina ceea ce n~ via/d. Dupa caracterizarea lui F. Jacob, bacteriile reprezinta un "minimum vital organismele cele mai simple care reunesc atributele de organizare, autonomie ~i invarianta ce caracterizeaza fiintele vii". Dincolo de lumea bacteriilof ajungem la structuri cu organizare moleculam, intraild in domeniul molecular al structurii de tip acelular care caracterizeaza virusurile ~i alti agenti ID.fectio~i ubvirali (sau molecule s infectioase) cum ar fi viroizii ~iprionii. ~~ sunt agenti infectio~i de tip cu totul particular, care prin particularitatlle structurale ~i comportamentullor -rw fac parte din lumea vie, in sens strict, fiind in mP-d-CQ!!Yro.tionalasociate microorganismelor. sunt structuri nucleoproteice alcatuite dintrun acid nucleic (fie ADN, fie ARN) ~ ----~ .

~nte

__ Dimensiunile rnicroorganismelor ~i virusurilor se apreciaza dupa sistemul metric actual (metro = unitatea standard de lungime) in Ilm, nm ~i A. Illm (anterior Il) = 1/1000000 = 0,000001 m = 10.6 m; 1 urn (anterior mil) 9 10 =111000000000 = 0,000000001 m = 10- m; 1 A =0;0000000001 m = 10. m.

~i proteine. Deci, fai3:de tipul de organizare celulara proprie la nivel rudimentar microorganismelor, virusurile reprezinta 0 treapta inferioara, corespunzand unor complexe macromoleculare mai mult sau mai putin complicate. La acest mvel acti:0tati1e metabolice au disparut, ca ~i echivalentii enzimatici. ~!l 'nfectios'\nu se mai mu1tip~sunt multiplicati de celulele gazda pe care Ie paraziteaza. eu excep~JQ!, ei poarUi informatie genetica pe care 0 introduc mtr-o celu1a vie ~i 0 obliga sa utilizeze aceasta informatie genetica pentru a produce noi agenti infectio~i. Astfel, virusutile, entitati corpusculare cu dimensiuni infime, de~i ~di-ncomponentele--ehimi.ce--esentiale ~i.-definiterii- pentm organismele vii s,!nt ~le structurale ~i functionale ale organizarii ceIuIare,' ceea ce Ie face inapte de a exista autonom.s,i de_a se multiplica iQ afara unei c Iule vit_

lmportanta microorganismelor. Caracterullor conflictual.

Semnificatia teoretica ~l practica de mare actualitate a microorganismelor in Biologie ~i numeroase alte domenii ~tiintifice ~i economico-industriale are ca premiza implicatiile lor in viata plantelor, animalelor ~i in primul rand a omului. Traim I'ntr-o Iume a microorganismelor de 1a na~tere pana Ia moarte. Suntem lntr-un permanent contact cu aceasta Iume aparte a clirei interventie a schimbat ~i schimba permanent viata no astra ~i tara de care existenta pe pamant nu ar putea fi posibila; 0 Iume aseptica nu numai ca n-ar fi de dorit, ci ar fi chiar neconfortabila. Microorganismele reprezinUi ,0 fractiune substantialli a biomasei totale. Se estimeaza ca fiecare individ urnan este purtator a 1014 bacWrii, 0 citra care dep~e~te nurnaml celulelor proprii (din care este alcatuit) ~i populatia umana totaia excreta prin intestinul sau colectiv 1022 - 1 bacterii pe zi. I'4~gani~.mele ocupa un numar enorm de ni~e ecologice, de la izvoare termale cu temperatura de 90C paua Ia alimente refrigerate ~i de Ia apa distilata cu contarninanti sub forma de unne, Ia Marea Moarta. Aceastli rlispandire are la baza mecanisme de producere a energid dintre care unele reprezintli 0 exceptie unica. Avand in vedere aceasta raspandire a microorganismelor, roluI paradoxa1, atM ca inamici, cat ~ica aliati ai vietii pe planeta noastra, pe care I-au

an

jucat ~i 11joaca microorganismele este In mod constant surprinzator. Impactul lor economico-social este deosebit datorita efectelor daun1ltoare ~i beneficiale pe care Ie exercita. Efectele ddundtoare sunt legate de interventia microorganisselor ~i virusurilor ca agenti patogeni. De la primul studiu, realizat de R.~~lh~acum aproximativ ani, prin care 0 boaHi specifica este asociata in mod clar unui rQIianism micro~, microbiologii au realizat cercetiiri continue privind agentii cauzali ai bolilor. In ultimii 20 de ani au fost descoperiti noi agenti infectio~i ca flilV . (human immunodeficiency virus = virusul im~odeficientei umane) ~i alte retrovirusuri:; iar boli nou aparute ca boala Ly~ ~i ~ala Legi0!larilor au fast asociate definitiv cu microorganisme. Conexiuni intrigante intre microorganisme ~i boli de etiologie necunoscuta continua sa fie facute intr-o asemenea masura incat ~aE!!ierea unor s'p-'e9iilli..~tL bolilrr... toate J:1;mqne .aUJl~g;I!-.Qjgnii. Mai recent s-a constatat existenta unei corelatii intre .1abetu de tip ~_~i anumite virusuri intre ulceru~ ga~ ~i 0 bacterie' no.ua:care invadeaza stomacul ~i intre artnta reumatoida ~i infectil,9> parvovirus~, De~i implicarea precis a a agentilor infectio~i in numeroase boli cronice ramane de determinat, se deschid posibilitati asupra unei intregi directii de studiu ~i tratament potential. In ciuda progreselor extraordinare in cuno~terea ~i tratarea bolilor infectioase, lumea este inca devastata de ele, O.M.S.estimeaza ca pe plan mondial, peste 20 de milioane de persoane mor in fiecare an de boli infectioase ce pot fi prevenite. La acestea se adauga nu numai boli noi, ca SIDA, ci ~i numeroase boli cunoscute de mult timp, ca tuberculoza, sifilisul, rujeola, care manifesta a dramatica reactualizare. Pentru a complica ~i mai mult problema, un numar tot mai mare de pacienti ell afectiuni grave sunt ~ntinY.ti in viata eriode indelun at tim , fiind supu~i unor infectii-CUl11kmQrggni me comune diJLID~diu,....car.e..Jll cteaza m: sOAIl.l.ean~se. s Citandu-l pe Louis teur chiar cu 0 tehnologie medicala de exceptie, miaobi! s~.p~re,cAInca au 1J1timul c1J.J!J.l:U, Existenta microorganismelor ~i virusurilor ca agenti patogeni, descoperita cu mult timp inainte, sau in zilele noastre, marcheaza domeniul Microbiologiei in special din punct de vedere practic, in sensul unui domeniu cu principii ~i tehnici de lucru aparte. Microbiologia) fumizeaza tehnici ~i procedee pentru depistarea agentilor care determina boli ) necunoscute sau altele care ar putea apare, inetode pentru studiul acestor agenti,

I!o

hrQ.]>

oxsakre:,

ca ~i al microorganismelor in general, tehnici preluate de asemenea, partial, in obtinerea culturilor de celule vegetale ~ianimale. Pe langa rolul implicat in amenintarea sanatatii pe care il au unele microorganisme, altele exercita efecte daunatoare. riD.alterare limentelo~_ altor rQdJ:lS..e.....Q.m~t9ALAdaptabilitatea strategiile de supravietuire ale ~i microorganismelor sunt atat de bine dezvoltate incat ele ocupa cu u~urinta ~i se dezvolta chiar in noi habitate create prin diverse materiale de uz comercial cum ar fi: calculatoare, combustibillichid (jetfuel), picturi, minerale, metal, plastic, / hartie ~iimbradlminte. Efecte beneficiale. De~i exista tendinta comuna de a asocia microorganismele (bacteriile in special) cu bolile organismelor ~i cu alterarile diferitelor produse sau materiale, numai un numar mic din totalul celor cunoscute este raspunzator de aceste efecte. In realitate, ~ajoritate au c~mtrib~ii ese~~le _l~_ buna~~.l,~tcJlito-liloLnl~p.~t!ti._l1Q~.tr~-,- Osfera estel in!emeiata _LS1,1~!inutLde_lumea micJ.Qo:r:g'!.J?ismelordirei recuno~ ere-se _a impune cu evidenta jJe masura ce rasa umana supune la incercan echililLrul biosferei ~al}tului rin cresterea celmQg'Y,population,power usage, pollution =-p~pu atie, folosirea:resurselor en rg~~i~ p()luare). Dupa afirmatia recenta a paleontologului Stephen Jay Gould: " ...l@im fn Era Bacteriilor a$a cum a fast l de la fnceput, este acum $i va fi mereu pdnii la sfdr$itul lumii". Fara !!!troorganisme-ia~.macrocgpic.a..Jl1t..Jlr_.exist<\, iata macroscopica este V ~usti~~tad~ ~~~r~~.c. ~!:.boEEluiJ2!in fQtosi!lte~~. e~i::fQtQsi:~e~a te atribuit.~in ~ D e. s mod obi~nuit 2Ia~t~19r, originea sa evolutiva se ana in lumea bact~riiJ9r. Plantele ~i-au dezvoltat capacitatea de fotosinteza numai in-'-sensul de a' fi achizitionat-o, prin actiuni endosimbiotice cu (ci~.!1_Q)9.i~:g~J:iile" j Astfel, principalul produs al fotosintezei, oxigen.!11.atrnosferic, datoreaza existenta in i~i ultima instanta bacteriilor. Capacitatea organismelor pluricelulare de a utiliza oxigen, care rezida in mttocon..drii, a fost de asemenea dobandita prin endosimbioza, implicand bacteriile pu~urii. La toate nivelele bacteriile sunt fundamentale ecosistemului global, deoarece numai prin activitatea lor (reactii chimice complexe) materiile existente in cantitati limitate pe pamant pot fi reciclate ~i reutilizate, asigurandu-se viata. Microorlranismele marine i de apa . dulce formeaza baza lanWluLtr.oflc_ID. J2~~n~ rauri si lacuri. Cele din sol -~---------- --contribuL la-degFadarea resturilor vegetale. ~i_aniIllale, .i~9tPoreaza~ot molecular atrnosferic in compu~i organici, elementele chimice din sol ~i aer,
l

- -

__v=--

fiind astfel reciclate. Beciclarea globaUl.se realizeaza pe baza metabolismului ~icrobian. Rezervele de oxigen, balanta globala a altor gaze importante din atmosfera, ca dioxidul de carbon ~i metanul, sunt in mare masura controlate prin metabolismul microbian. Chiar depunerea mineralelor este intr-o oarecare masura rezultatul activitatii bacteriilor. De aceea intr-un sens fundamental ~a...?ste bact~i!>~f~. In ;clatia c~ organismul uman ~i animal, microorganismele (bacteriile prezente in mod normal in intestin) asigura sinteza unor vitamine absolut necesare fumizand mecanisme naturale pentru asigurarea sanatatii. Rolul microorganismelor in viata organismelor animale este cercetat cu ajutorul animalelor in stare de ~ (gr. via/a cunoscuta). Utilizarea experimentala a animaleor en1C9 (germfree = animale sterile bacteriologic) a aratat di microbiota normala, in special cea intestinala, poateexercita. mai multe efecte beneficiale asupra organismului gazda (in unele cazuri participa direct in digestie). Stabilirea efectului de protectie asupra organismului animal (inclusiv uman exercitat de microbiota intestinala----------a dus la utilizarea asa numitelor , robiotice sau uplimente alimentare de natura alimentara. Un probiotic este de lmt m prezent ca fiind un preparat constand din microorganisme vii sau stimulenti microbieni cu efect beneficial asupra microbiotei indigene a receptorului, care poate fi: animal, planta sau aliment. Microorganismele aduc numeroase beneficii de ordin comercial. tn industrie sunt utilizate curent tehnici microbiologice pentru cultivarea microorganismelor in scopul utilizlirii lor la sinteza unor produ~i (acetona, glicerina, acizi organici, enzime, alcooli, numeroase medicamente) mai u~or ~i mai ieftin dedit prin sinteza chimica. Industria alimentara se bazeaza in mare parte pe microorganisme in realizarea unor etape esentiale din cadrul telli'1ologieide prelucrare a alimentelor. Microorganismele sunt implicate in producerea otetului, muraturilor, bauturilor alcoolice, produselor lactate, d ~ panificatie ~i a altora. tnca de la inceputurile civilizatiei s-a observat ca prin acela~i proces unele alimente se altereaza sau produc imbolnaviri, in timp ce altele devin delicatese. tn fiecare zona in care este exploatata natura beneficiala a microorganismelor au aparut progrese explozive. Sugestiv este exemPlu~\ bi0E.e~_~dit.rii~Jntroducerea microorganismelor pentru a restaura stabilitatea irl ~ mediiIe poluate sau dezechilibrate. Este autorizata utilizarea tot mai mult a microorganismelor pentru a curata petrolul sau indeparta poluantii din lacuri ~i

----~

surse de apa. Ne bazam pe microorganisme care apar natural pentru degradarea materiilor biodegradabile din sol, ca ~ipentru epurarea apelor reziduale, purificarea mineralelor extrase ~i in general reciclarea nutrientilor In toate ecosistemele planetei. Cercetarea microorganismelor aliate omului reprezinta 0 preocupare esentiaHi a ingineriei genetice, domeniu cu implicatii pentru Insa~i fond~l vietii. Unele din sperantele cele mai mari ale omenirii: vaccinul pentru AIDS<'~~ired immune deficiency syndrome = sindromul de imunodeficienta dobandita) provocat de HIV, plante autofertilizante, medicamente miraculoase, vindecarea de boli genetice, eliminarea poluarii ~i solutii pentru nevoile de hrana ale omenirii, sunt dependente de aces! dorneniu. Microorganismele sunt impliGate astfel in viata noastra zilnica atat in sensul monden, cat ~i Intr-unul mult mai larg, de perspectiva. Este 0 realitate faptul ca ne spatam Imbracamintea cu detergenti care contin enzime produse de microorganisme, mancam alimente a caror aroma deriva din ac\iunea microorganismelor ~i in muIte cazuri mancam chiar microorganisme. Ne vaccinam cu preparate care contin microorganisme modificate pentru a preveni boli (care sunt determinate de respectivele microorganisme Intr-o stare foarte 'lsemanatoare); tratam diferite afectiuni clinice cu medicamente produse de microorganisme; pulverizam plantele cu insecticide de origine microbiana ~i lltilizam microorganismele ca fabrici in miniatura pentru a obtine diferite mbstante chimice industriale. In mod clar relatia dintre oameni si ,. , , microorganisme este complexa ~i nu putem decat sa beneficiem de cuno~tintele ;at mai aprofundate asupraei. Absolvirea unui curs de Microbiologie implica j'nsu~irea unui punct de vedere modificat asupra lumii ~i a propriei persoane ~i 0 mai profunda intelegere lsupra rolurilor complexe pe care Ie au microorganismele I~ fiecare aspect al . ..---,;? ~xlstentel. ~

Necesitatea denumirii microorganismelor in contextul taxonomiei

Sistemul formal privind organizarea, clasificarea ~i numirea tietuitoarelor este cunoscut sub denumirea de taxonomie. Taxonomia :considerata adesea sinonima cu clasificarea) este defmita de unii autori ca teoria