Cel mai tare doare..

Cel mai tare ma doare cand lumea ma obliga sa vorbesc despre tine, cand ma intreaba de "noi" si ce s-a intamplat cu "relatia noastra". Atunci ma roade atat de tare in suflet incat simt ca innebunesc. Nu ai idee cat de cumplit ma simt cand trebuie sa le spun ca ne-am pierdut, sau ca de fapt, eu nu te-am avut niciodata, ca desi saptamana trecuta, pe vremea asta, eram in bratele tale, si "ne iubeam", acum nu mai e nimic. Au ramas intre noi eternele reprosuri si jigniri, acelasi "la mine e problema, nu e nimic in neregula cu tine"... aceeasi durere distrugatoare. Si ce e mai rau, in toata situatia asta, e faptul ca te simt pana si in oase, ma dor genunchii cand merg, spatele, bratele, totul pare secat de viata de cand nu mai esti... cand ajung in capatul scarilor am palpitatii si daca nu ma asez imediat, simt ca pic din picioare. Nu ai idee cat imi doresc sa te aud... As da orice sa te mai aud o data spunand micuta mea..
i dac te-am iubit, nu te-am iubit pentru aspect, stai tu linitit ci pentru felul n care m fceai s m simt, ca i cum totul mi era la picioare, doar pentru mine, fcndu-m s cred c pn i morii i era fric de ochii mei . Ai avut un stil aparte de a m face s visez, o vulgaritate pur n srutul tu slbatic . Dar eu am fost lng tine, orice ar fi fost, oriunde ai fi mers, pentru ca tu m-ai nvat s mnuiesc focul atunci cnd mi ddeai doar ap . De doua lucruri mi va fi cel mai dor : serile n care ma sunai la ora 00.30 pentru a ma ntreba cum o mai duc i cele n care ma sunai cnd ajungeai beat, distrus sau deprimat, tiind ca doar eu te pot face sa te simi mai bine . Nu prea tiu de ce-i scriu. Simt c am mare nevoie de o prietenie creia s-i ncredinez nimicurile ce mi se ntmpl. Poate c-mi scriu chiar mie.