Scutul antirachet n Romnia

04.02.2010 Decizia CSAT

Noul scut antiracheta propus de SUA acopera tot teritoriul Romaniei

Un plus de securitate pentru Romnia i Europa de sud-est

Romnia va fi implicat n faza a doua a proiectului de scut antirachet; Romnia devine un reper important n cadrul NATO i al UE, aducnd un plus de securitate ntregii regiuni de sud-est a Europei; Este eminamente defensiv, nu va fi ndreptat mpotriva Rusiei; Presupune gzduirea de interceptori teretri, respectiv rachete de interceptare SM-3 bloc 1B, care vor deveni operaionale din 2015; Interceptorii vor fi capabili s distrug rachete cu raz medie i scurt pn la 5.000 de kilometri; Nu vor fi instalate pe navele romneti sau strine din M.Neagr, ci numai pe uscat.

Scutul antirachet - istoric

Interesul guvernului american fa de securizarea teritoriului sau mpotriva unui atac cu rachete balistice dateaz nc din timpul administraiei Reagan cnd, la propunerea preedintelui, n anul 1983 se pun bazele a ceea ce va deveni mai trziu National Missile Defense. Iniiativa de Aprare Strategic presupunea introducerea n spaiul extraatmosferic a unui sistem de aprare antirachet (ce cptase n pres denumirea de rzboiul stelelor) sprijinit din punct de vedere tehnic pe sisteme de arme cu energie dirijat lasere de mare putere i instalaii capabile s emit fascicule de particule. Din 1983 i pn astzi NMD a suferit numeroase modificri ncercndu-se adaptarea sa la premisele politico-economice considerate a fi de actualitate la momentul respectiv.

Sistem de aprare - actualitate

Conform planurilor actuale NMD se vrea a fi un sistem de aprare apt s doboare rachete balistice aflate n zbor, n spaiul extraatmosferic, cu ajutorul unor proiectile de intercepie lansate de la sol. Primele semnale privind un atac cu rachete balistice mpotriva SUA sunt emise de ctre sateliii de detecie plasai pe o orbita geostaionar la 36000 de km. deasupra ecuatorului. Sateliii vor detecta racheta nc din momentul lansrii, o vor monitoriza pe parcursul fazei de urcare, timp n care vor depista locul lansrii i vor furniza informaii cu privire la traiectoria proiectilului i a zonei de impact. Dup ce motoarele de propulsie se opresc, alte sisteme de senzori vor prelua sarcina deteciei, monitorizrii i izolrii focoaselor de intele false sau de alte reziduuri eliminate de proiectil. Aceti senzori reprezint baza sistemului de aprare antirachet si constau n radare n banda X (ansambluri de nalt rezoluie operaionale n banda de 10 GHz ), versiuni mbuntite ale radarelor de detecie timpurie existente i un sistem de monitorizare a focoaselor poziionat n spaiu.

Declaraii
Romnia a acceptat s gzduiasc un interceptor terestru de tip Standard Missile 3. Aceasta decizie face parte din planul noii administraii de implementare a scutului antirachet ce are scopul de a proteja trupele Statelor Unite i ale aliailor NATO mpotriva ameninrii cu rachete balistice din partea Iranului", Purttorul de cuvnt al Departamentului de Stat, P.J. Crowley
Dei a fcut parte din blocul de est, Romnia nu are frontier cu Rusia i are avantajul de a fi mai aproape de Iran dect Polonia. n prezent, membru al UE, Romnia a fost printre susintorii cei mai entuziati ai politicii externe americane, trimind contingente mici de trupe n Irak i Afganistan The Telegraph.

Declaraii
"Este prea devreme pentru a ne pronunta pe fond cu privire la aceasta chestiune. Ceea ce este insa extrem de important si ceea ce Romania a sustinut intotdeauna este ca orice sistem de aparare antiracheta al NATO sa acopere in mod corespunzator intreg teritoriul aliat.
De altfel, una dintre asteptarile si prioritatile Romaniei din punctul de vedere al dezvoltarii unui nou concept strategic al NATO este ca acesta sa reflecte in mod corespunzator importanta securitatii energetice si a apararii antiracheta. Noul sistem antiracheta al Statelor Unite ar trebui sa tina cont de abordarea Uniunii Europene si sa fie planificat in "dialog cu Rusia", sustin membrii Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului European. "Noua strategie privind scutul antiracheta elaborata de administratia americana ar trebui analizata in profunzime si verificata", precizeaza comisia. In cazul dezvoltarii unui astfel de sistem, "ar trebui sa tina cont de abordarea europeana comuna privind protejarea Europei de amenintarile balistice printr-un dialog cu Rusia, fiind facute eforturi in vederea implicarii industriei europene de aparare".

principalele amenintari cu care se confrunta UE

Uniunea Europeana trebuie sa-si amelioreze autonomia strategica prin intermediul unei politici puternice si eficiente in materie de afaceri externe, securitate si aparare, potrivit Comisiei pentru Afaceri Externe. In raportul elaborat pe tema Strategiei europene de securitate (SES) si a Politicii comune de securitate si aparare, europarlamentarii analizeaza modul in care Tratatul de la Lisabona va afecta PESA si pledeaza in favoarea accelerarii organizarii de operatiuni UE. Strategia europeana de securitate, care a fost adoptata in 2003 de Consiliul European si raportul intocmit ulterior in 2008, enumera principalele amenintari cu care se confrunta UE: - proliferarea de arme de distrugere in masa, - terorismul si crima organizata, - amenintari legate de securitatea in domeniul cibernetic si energetic, - impactul schimbarilor climatice, - conflictele regionale, statele esuate, saracia si pirateria. Aceste amenintari ar trebui gestionate prin intermediul politicii externe si securitatii comune si a politicii de securitate si aparare comuna.