Sunteți pe pagina 1din 2

Vietnam

Denumirea oficial: Republica Socialist Vietnam Capitala: Hanoi (3 mil. loc.) Limba oficial: vietnameza Suprafaa: 335.000 km2 Locuitori: 76,16 mil. (227 loc./ km2) Religia: budism mahayana, confucianism, catolicism, animism Moneda: dong-ul Forma de guvernmnt: republic Ziua naional: 2 septembrie Geografie: V. este aezat n Asia de Sud-Est, n partea de est a Pen. Indochina. Limite: China (N), M. Chinei de Sud (E), Cambodgia, Laos (V). G. fizic: Zona nordic i cea central-vestic este predominant muntoas; n S i pe litoral cmpii. n N, un podi nalt, din care se distinge lanul muntos Truong Son (1.500-2.500 m alt.), cu masivul Fan Si Pan (3.411 m alt.). n partea central-sudic, platouri i munii Annam. Ape: fl. Rou (Hong Ha) la N, i fl. Mekong (4.220 km) la S, unde se vars printr-o delt; de-a lungul lor, vi adnci,; cu cmpii aluvionare. Debitul lor crete spectaculos n lunile ploioase. n Marea Chinei de Sud, Vietnam deine o serie de insule. Clima: este musonic; la schimbarea musonilor se produc taifunuri care produc dezastre n zona litoral. Temp. medie anual: 17C n ianuarie i 27C n iunie (la Hanoi). n N, exist 4 feluri de clim: primvara, cald, temp. oscileaz ntre 15C i 22C; vara, o temp. medie anual de 30C; ploi i inundaii; toamna rcoroas, temp. ntre 10C i 15C; iarna, uscat i cu vnturi reci, din regiunile nordice ale continentului. Precipitaiile: 1.780-2.540 mm/an. Flor i faun: Pdurile ocup 44% din terit. V.; sunt pduri tropicale, cu lemn de esen preioas (teck, santal, abanos, mahon); savane. Faun foarte variat: tigri, leoparzi, maimue, crocodili, diverse specii de psri (puni, fazani). Populaia: este format din vietnamezi 87%; minoriti: tay, muong, thai, nung., kmeri, meo, mong, hoa. Concentrarea pop. n cmpii i n deltele fl. Mekong i Hong Ha. 1 mil. de vietnamezi triesc n strintate. Densitatea populaiei de cca. 1000 loc./km2. Rata natalitii: 27,9; a mortalitii: 7. Pop. urban: 21%. Resurse i economie: Peste 60% din pop. activ lucreaz n agric. Se cultiv: orez, porumb, batate, manioc, ceai, cafea, arbori de cauciuc, bananieri, trestie de zahr, citrice, arahide, susan, ricin, nuci de cocos, bumbac, tutun, bambus; creterea animalelor: porcine, bovine, bivoli; sericicultura; pescuitul. Ind.: construcii navale (Haiphong), siderurgie (Haiphong i Thai Nguyen), produse chimice, ceramic (Hanoi), ateliere de cale ferat, hrtie, igri, zahr; ind. alimentar, textil. Resurse minerale: crbune, fier, zinc, cositor, mangan, fosfai. Export: cauciuc, orez, ceai, lemn, minereuri; textile, lacuri (vopsele), mtase, piei, pete srat, artizanat. Transporturi i comunicaii: ci ferate, transport naval. Aeroport la Hanoi i la Ho Si Min/Ho-Chi Minh. Orae: Ho Chi Minh, Haiphong (port), Da Nang (port), Hue. Universiti la Saigon, Hue. Istoria: n neolitic, amestecul triburilor muong, viet. i chineze; naterea pop. vietnamez n bazinul fl. Rou. n 208 . Hr., regatul Nam Viet ia natere; n III . Hr. este anexat la Imp. Chinez. n sec. XI se extind spre S. n 1257 i

1287, mongolii sunt respini; China i restabilete dominaia. Sec. XV. lupta seniorilor feudali din S i N. Se rspndete catolicismul, graie clugrilor iezuii francezi. n sec. XIX dinastia Nguyen (1802-1945) unific ara i statul devine regatul Viet Nam. ntre 1859-1888 Frana cucerete Cochinchina, i impune protectoratul i asupra Annam-ului (S) i Tonkinului (NE). n 1885 China recunoate aceste cuceriri. n 1887 V. intr n Uniunea Indochinei Franceze. n 1930, Ho i Min creeaz Partidul Comunist din Indochina, care va lua conducerea armat mpotriva trupelor japoneze ocupante n 1941-1945. La 2 septembrie 1945 se proclam la Hanoi independena V.; Republica Democrat Vietnam. Frana ncearc s i restabileasc dominaia colonial: izbucnete rzboiul n Indochina (1945, aciuni militare i de gheril), care repurteaz victorii. n 1949, autoritile franceze creeaz n S un stat cu capitala la Saigon (nglobat n Uniunea Francez) sub domnia fostului mprat Bao Dai. n 1954 se ncheie la Geneva acordurile cu privire la Indochina prin care se recunoate suveranitatea, unitatea i integritatea Vietnamului, ns se scindeaz provizoriu n dou pri: Vietnamul de Sud i de Nord, desprite de paralela 17, cu dreptul de autodeterminare al pop. din S. Cu sprijinul SUA se instaureaz n S un regim dictatorial n 1955 i alegerile nu au mai avut loc. R.D. Vietnam se transform dup 1945 ntr-un stat socialist (cu aju torul URSS i apoi al Chinei). Din 1957 n S ia natere rzboiul de gheril mpotriva regimului: se constituie Frontul de Eliberare (196D), iar n 1961, Armata de eliberare. n 1969 se creeaz un guvern revoluionar provizoriu al Vietnamului de Sud care conduce lupta armat (ajutat de statele socialiste i de Vietnamul de Nord). n 1965-1969 se intensific lupta trupelor nord-americane care acum iau parte direct la rzboi peste 1/2 milioane de nord-americani, ce ncep s soseasc nc din 1961 ca trupe speciale. R.D. Vietnam este bombardat. n 1973 ostilitile se ncheie cu semnarea unui Acord de Armistiiu ntre R.D. Vietnam i Guvernul Revoluionar Provizoriu al Republicii Vietnam de Sud, SUA i administraia de la Saigon, n vederea reunificrii rii i a exercitrii dreptului la autodeterminare al pop. din Sud. n 1973 trupele americane se retrag integral. n 1975 ofensiva militar a Nordului comunist: cucerirea Saigonului care ia numele de Ho i Min. Se ncheie un rzboi care a distrus V. timp de 30 de ani (peste 2,5 mil. de mori). V. particip armat n rzboiul civil din Laos (1975). n 2 septembrie 1976 se proclam Republica Socialist Vietnam, stat socialist independent, liber i unitar. n 1979 trupele vietnameze invadeaz Cambodgia mpotriva regimului sngeros al lui Pol Poth, iar n 1989 se retrag. Conflict de frontier cu China. n 1992 o nou Constituie care prevede reforme pentru crearea unei economii de pia. Aciuni pe plan extern de normalizare a relaiilor cu vecinii (cu statele din Asia de Sud-Est). Rolul conductor al Partidului Comunist Vietnamez continu. Statul: este republic parlamentar, regim socialist, potrivit Constituiei din 1992. Puterea legislativ este exercitat de Adunarea Naional; ntre sesiunile ei, de Comitetul Permanent al Adunrii; puterea executiv de Consiliul de Minitri, numit de Adunarea Naional. Partide: Partidul Comunist din Vietnam , i Frontul Patriei (f. 1930).

S-ar putea să vă placă și

  • Venezuela
    Venezuela
    Document2 pagini
    Venezuela
    Alexandra Monica Sandu
    Încă nu există evaluări
  • Zimbabwe
    Zimbabwe
    Document2 pagini
    Zimbabwe
    Alexandra Monica Sandu
    Încă nu există evaluări
  • Zair
    Zair
    Document2 pagini
    Zair
    Alexandra Monica Sandu
    Încă nu există evaluări
  • Zambia
    Zambia
    Document2 pagini
    Zambia
    Alexandra Monica Sandu
    Încă nu există evaluări
  • Yemen
    Yemen
    Document2 pagini
    Yemen
    Alexandra Monica Sandu
    Încă nu există evaluări
  • Uzbekistan
    Uzbekistan
    Document2 pagini
    Uzbekistan
    Alexandra Monica Sandu
    Încă nu există evaluări
  • Vanuatu
    Vanuatu
    Document1 pagină
    Vanuatu
    Alexandra Monica Sandu
    Încă nu există evaluări
  • Vatican
    Vatican
    Document1 pagină
    Vatican
    Alexandra Monica Sandu
    Încă nu există evaluări
  • Uruguay
    Uruguay
    Document2 pagini
    Uruguay
    Alexandra Monica Sandu
    Încă nu există evaluări
  • Alb Ani A
    Alb Ani A
    Document2 pagini
    Alb Ani A
    parkovans
    Încă nu există evaluări
  • Uniunea Myanmar
    Uniunea Myanmar
    Document2 pagini
    Uniunea Myanmar
    Alexandra Monica Sandu
    Încă nu există evaluări
  • Ungaria
    Ungaria
    Document3 pagini
    Ungaria
    Alexandra Monica Sandu
    Încă nu există evaluări
  • Uganda
    Uganda
    Document2 pagini
    Uganda
    Alexandra Monica Sandu
    Încă nu există evaluări
  • Armenia
    Armenia
    Document2 pagini
    Armenia
    Alexandra Monica Sandu
    Încă nu există evaluări
  • Divizare CTB Aprofundata
    Divizare CTB Aprofundata
    Document6 pagini
    Divizare CTB Aprofundata
    Alexandra Monica Sandu
    Încă nu există evaluări
  • Studiu Comparativ Privind Asezarea Si Perceperea TVA in Diferite State Ale Lumi
    Studiu Comparativ Privind Asezarea Si Perceperea TVA in Diferite State Ale Lumi
    Document58 pagini
    Studiu Comparativ Privind Asezarea Si Perceperea TVA in Diferite State Ale Lumi
    Anca Constantin
    100% (2)
  • Teza Doctorat
    Teza Doctorat
    Document35 pagini
    Teza Doctorat
    Marius Dobrea
    100% (1)
  • Proiect La Disciplina Strategii Invest It Ion Ale in Afaceri Studiu de Ate
    Proiect La Disciplina Strategii Invest It Ion Ale in Afaceri Studiu de Ate
    Document29 pagini
    Proiect La Disciplina Strategii Invest It Ion Ale in Afaceri Studiu de Ate
    Alexandra Monica Sandu
    Încă nu există evaluări