Zgomotul, factor ergonomic

Acustica (grecete: akuein = a auzi) este tiina sunetului. Ca domeniu tiinific ea trateaz ntregimea aspectelor n relaie cu sunetul, ca producerea, propagarea, influenarea i analiza sunetului. Deasemeni interaciunea sunetului cu materiale, propagarea n spaii precum i percepia sunetului i efectele asupra oamenilor i animalelor. Acustica este un domeniu de cercetare i aplicaie interdisciplinar, bazat pe diferite discipline, ca fizica, psihologia, fiziologia, tehnica transmisiei de inforamii, tiina materialelor. Sunetul se propag diferit n diverse materiale (viteza, spectrul de frecvene, suprimare, etc.). Acesta se propag i dup modul n care este construit locul de emisie. Dac acesta are de exemplu proprietile unei sli de spectacol sunetul va lovi pereii slii i se va propaga n toat sala. Fenomenul ecoului este reflectarea sunetului de ctre muni sau de stnci. Acustica se ocup cu studiul undelor sonore care pot produce senzaii auditive (cu frecvena cuprins n intervalul 20 Hz - 20 kHz) dar i cu studiul ultrasunetelor (frecvene mai mari de 20 kHz) i al infrasunetelor (frecvene mai mici de 20 Hz). Pentru ca o und elastic s provoace senzaii auditive trebuie s ndeplineasc trei condiii: S aib o durat mai mare de 0,06 s. S aib o intensitate peste pragul de audibilitate 10-12 W/m2 S aib o frecvent cuprins n intervalul 20 Hz v 20 kHz Din punct de vedere fiziologic, sunetul constituie senzaia produs asupra organului auditiv de ctre vibraiile materiale ale corpurilor i transmise pe calea undelor acustice. Urechea uman este sensibil la vibraii ale aerului cu frecvene ntre 20 Hz i 20 kHz, cu un maxim de sensibilitate auditiv n jur de 3500 Hz. Acest interval depinde mult de amplitudinea vibraiei i de vrsta i starea de sntate a individului. Sub amplitudinea de 20 Pa vibraiile nu mai pot fi percepute. Odat cu vrsta intervalul de sensibilitate se micoreaz, n special frecvenele nalte devin inaudibile. Din punct de vedere fizic, sunetul are o definiie mai larg, el nefiind legat de senzaia auditiv: orice perturbaie (energie mecanic) propagat printr-un mediu material sub forma unei unde se numete sunet. n aceast definiie se includ i vibraii la frecvene din afara domeniului de sensibilitate al urechii: infrasunete (sub 20 Hz) i ultrasunete (peste 20 kHz). Un caz particular de sunet este zgomotul, care se remarc prin lipsa obiectiv sau subiectiv a unei ncrcturi informaionale. Zgomotul deranjeaz fie prin senzaia neplcut pe care o produce, fie prin efectul negativ asupra transmiterii de informaie. Orice zgomot poate fi perceput ca sunet util dac i se atribuie o valoare informaional. Din punct de vedere muzical (sau estetic), sunetul este o entitate caracterizat de patru atribute: nlime, durat, intensitate i timbru. nlimii i corespunde frecvena (msurat n Hz). Intensitii i corespunde nivelul de intensitate sonor (msurat n dB). Viteza cu care se propag undele sonore depinde de mediul de propagare, n particular de elasticitatea i densitatea acestuia. n fluide (gaze i lichide) particip la propagarea sunetului numai deformarea volumic a mediului; la solide mai intervin i forele de forfecare. Exemple: aer: 343 m/s (la 20 C);

ap dulce: 1435 m/s; oel: 5100 m/s. Este bine cunoscut faptul ca zgomotul nu constituie doar o problema, dar si o amenintare grava a sanatatii. Efectele pe care expunerea la zgomot le are asupra sanatatii constituie o problema de sanatate publica din ce in ce mai acuta. Jumatate din populatia europeana traieste intr-un mediu cu zgomot. O treime din populatia acestei regiuni este deranjata de nivelurile de sunet in timpul somnului. In 1990 aproape 30 de milioane de americani au fost expusi unui nivel ridicat de zgomot de 85 de decibeli, sau dB(A), la locul de munca. Zgomotul reprezinta un subiect important si una dintre cele mai des intalnite probleme referitoare la mediul inconjurator. Este de asemenea principalul factor disturbant din case si birouri. In anumite locuri de munca si in timpul anumitor activitati libere, precum mersul la discoteca sau ascultatul muzicii la casti, zgomotul excesiv poate afecta sever auzul. Prevenirea si informarea referitoare la riscul pentru sanatate sunt de importanta majora. Majoritatea tarilor, in special cele europene, sunt constiente de aceasta problema, introducand astfel directive antizgomot pentru imbunatatirea confortului acustic in cladirile noi. Au fost create standarde pentru protectia locuintelor impotriva asa-numitului zgomot aerian si zgomot cauzat de trafic, cu scopul este de a reduce conductibilitatea fonica dintr-o locuinta in alta. Standardele ajuta la imbunatatirea confortului acustic in cladirile cu mai multe locuinte, prin imbunatatirea reglementarilor privitoare la peretii despartitori. Totusi, standardele nu ofera acelasi nivel de confort acustic care poate fi realizat cu ajutorul solutiilor tehnice. Si nu iau in considerare faptul ca indivizii au diferite grade de sensibilitate la zgomot. Proiectarea unor cladiri in care sa existe un grad scazut de zgomot reprezinta o adevarata provocare pentru arhitecti, ingineri, consultanti in domeniul acusticii si constructorii de case. Prin controlul zgomotului si absorbtia sunetului se poate asigura un trai mai confortabil. Sistemele si produsele izolatoare stau la baza solutiilor pentru constructii. Ele fac posibila protejarea oamenilor impotriva efectelor adverse ale zgomotului si le imbunatatesc calitatea vietii. Sistemele izolatoare eficiente si corect instalate protejeaza cladirile impotriva zgomotului pe intreaga durata de viata a acestora. Si o data corect instalate, sistemele acustice nu mai necesita intretinere sau reparatii. Regiunea din spaiu n care se propag undele sonore poart numele de cmp sonor. n mediile solide elastice se propag att unde longitudinale ct i transversale. Prin lichide i gaze (atmosfer) se pot propaga numai undele longitudinale.

Student: Gudima Angela Gr: 13 I Tema III: Zgomotul