NAS TERE

1808 TRIFES TII VECHI,JUD .IASI(ANTEBELIC ),PRINCIPATUL MOLDOVEI ,ASTAAZI(HERMEZIU,JUD .IASI,ROMANIA 24 AUGUST 1868
SCRIITOR SI OM POLITIC ROMANAA

CONSTANTIN (C OSTACHE) NEGRUZZI

PUBLICIST, TRADUCATOR , POET, DRAMATURG, PROZATOR , FILOLOG , CREATORUL NUVELEI ISTORICE ROMANESTI , NEEGALATE PANA ASTAZI , C OSTACHE NEGRUZZI ESTE UN
DESCHIZATOR DE DRUMURI IN LITERATURA ROMANA MODERNA ,

DECES PROFESIE NA
IONALITATE PAARIN
I

`UN CLASIC AL ROMANTISMULUI` (AL. PIRU).

DINU NEGRUZZI SI S OFIA HERMEZIU

ACTIVITATEA LITERARAA ACTIV CA

SCRIITOR

C. NEGRUZZI TRAIESTE SI SE FORMEAZA INTR -O PERIOADA DE RENASTERE NATIONALA , FIIND ALATURI , IN ACTIUNILE CULTURALE SI LITERARE DE MAI TINERII M. KOGALNICEANU , V. ALECSANDRI , AL. RUSSO

1837-1862

ACTIVITATEA LITERARAA

NEGRUZZI DEBUTEAZAA CU TRADUCEREA POEZIEI SALUL NEGRU DUPAA A LEXANDR PUS KIN. A POI INTREPRINDE LITERAR TRADUCEREA BALADELOR LUI V ICTOR H UGO , LUCRARE MERITORIE , PENTRU CAA A CAAUTAT SAA INTREBUIN
EZE UN O PERAA DE ZAABAVELE MELE DIN B ASARABIA(1821) VERS ANALOG CU AL POETULUI FRANCEZ , VERS GREU DE FAACUT DEBUT IN ROMANES TE, MAI ALES IN TIMPUL CAND SCRIA NEGRUZZI (EX. P ASUL DE ARME AL REGELUI IOAN) SI PENTRU CAA MULTE DIN ELE EXPRIMAA FOARTE BINE IDEEA AUTORULUI INTR -O ROMANEASCAA CURATAA. D INTRE CELE MAI REU S ITE CITAAM U RIAS UL. O ALTAA TRADUCERE IMPORTANTAA ESTE A SATIRELOR LUI ANTIOH CANTEMIR , DIN RUSES TE, FAACUTAA IMPREUNAA CU A LEXANDRU D ONICI .
MISCARE/CURENT PASOPTISM

NEGRUZZI A SCRIS SI POEZII ORIGINALE, DAR ACESTEA NU SUNT PARTEA CEA MAI STRAALUCITAA DIN OPERA LUI . CEA MAI INSEMNATAA LUCRARE IN VERSURI E APRODUL PURICE . I NCEPUTUL E PASTORAL; TONUL EPIC E PAASTRAT CATVA , DAR INTERESUL S I CALITAA
ILE POETICE SCAD DE LA UN MOMENT S I DE ACI INCOLO ESTE NUMAI O CRONICAA RIMATAA . OPERELE IN PROZAA SUNT IMPAAR
ITE IN TREI GRUPE, BOTEZATE CU TITLUL GENERAL DE PAACATELE TINERE
ELOR (1857). I N PRIMA INTRAA A MINTIRILE DIN JUNE
E , CATEVA POVESTIRI, DIN CARE UNELE CU CARACTER PERSONAL, DE EXEMPLU ZOE (1829) S I O ALERGARE DE CAI (1840), NUVELE IN CARE INTRIGA E BINE CONDUSAA S I PLINAA DE INTERES , IAR LIMBA E ROMANEASCAA S I CU EXPRESIUNI NIMERITE . F IZIOLOGIA PROVIN
IALULUI REPREZINTAA POATE CEA MAI BUNAA FIZIOLOGIE SCRISAA IN LIMBA ROMANAA . NEGRUZZI ESTE INITIATORUL UNOR SPECII LITERARE INEDITE IN ACEL MOMENT IN LITERATURA ROMANA , CUM AR FI: PRIMUL MODEL DE LITERATURA MEMORIALISTICA (F RAGMENTUL C UM AM INVATAT ROMANESTE ); NUVELA ROMANTICA (ZOE, O ALERGARE DE CAI); `ANECDOTUL ISTORIC A PRODUL PURICE` (APARUT IN 1873, INAINTEA D ACIEI LITERARE , FRAGMENT DIN PROIECTATA EPOPEE S TEFANIADA); PRIN SCHITA PORTRETISTICA DIN RETETA SI F IZIOLOGIA PROVINCIALULUI (1840), NEGRUZZI ESTE INTAIUL OBSERVATOR SOCIAL , INAINTE DE VASILE ALECSANDRI . FABULOSUL SI PROVERBIALUL DIN POVESTILE LUI C REANGA SUNT PREFIGURATE IN S CRISOAREA XII (PACALA SI T ANDALA, 1842), CA SI CARACTERUL EVOCATOR DIN SCRIERILE LUI MIHAIL S ADOVEANU . T EATRU - C ARLANII, D OI TARANI SI CINCI CARLANI , MUZA DE LA BURDUJENI, JUCATA PE SCENA TEATRULUI NATIONAL DIN IASI. NEGRUZZI A FOST PREOCUPAT SI DE PROBLEMELE LIMBII INTR -UN NUMAR DE PATRU SCRISORI, INTITULATE CRITICA , PE TEMEIUL CUNOASTERII LIMBII VORBITE , A TEXTELOR VECHI ; PREOCUPAT SI DE CREATIA FOLCLORICA (PACALA SI T ANDALA ), A GRUPAT PROVERBELE PE TEME (CA SI A. PANN IN POVESTEA VORBEI ). SCRIITOR PLIN DE SPIRIT, IN OPERA LUI NEGRUZZI SUNT PREZENTE IRONIA SI UMORUL, VORBIREA IN SENTINTE SI AFORISME CA LA CLASICI. AFLAT LA TEMELIA LITERATURII MODERNE , IN OPERA SA SE REFLECTA MODALITATILE ARTISTICE ALE EPOCII , CLASICE SI ROMANTICE . PRIN NUVELA ALEXANDRU LAPUSNEANUL , C. NEGRUZZI A DEVENIT UN SCRIITOR CLASIC. NUVELA A APARUT IN 1840 IN REVISTA D ACIA LITERARA, IN PRIMUL NUMAR , CU TITLUL SCENE ISTORICE DIN CRONICELE MOLDAVIEI, ALEXANDRU LAPUSNEANUL, CONFIRMAND DEZIDERATUL EXPRIMAT DE MIHAIL KOGALNICEANU IN ARTICOLUL PROGRAM .