ETICA IN AFACERI

ETICA IN AFACERI

Etica afacerilor defineste un sistem de principii, valori, norme si coduri de perceptie si conduita, n baza unei filosofii a firmei, care se impun ca imperative morale inducnd obligativitatea exprimarii lor. Codurile cognitive si de comportament si integreaza valorile morale ca atare, desi, acestea devin functionale si credibile numai n masura n care sunt asociate obiectivelor socialmente valide ale afacerii. Specificul si particularitatile exprimarii valorilor morale n afaceri deriva tocmai din asumarea, ca principiu si practica, a responsabilitatii fata de succesul firmei. Responsabilitatea - ca nucleu dur al eticii afacerii - prezinta o tripla deschidere/raportare: spre sine, spre subalterni, spre societate/comunitate. Determinarea sociologica a responsabilitatii este un element fundamental al eticii afacerii. Incapacitatea n asumarea responsabilitatii genereaza multiple efecte ce pun n situatie critica etica afacerii.

Profit vs. Comportament etic

Pentru ca o afacere sa fie rentabila ea trebuie sa realizeze profit. Majoritatea indivizilor cred ca abordarea unui comportament etic poate afecta negativ profitul. Considerentele economice par a intra in contradictie cu cele morale. Functionarea optima a regulilor pietii este determinata de calitatea mediului sociologic, de cultura si valorile morale propuse si exprimate. Cultura si ethosul unei comunitati sunt vector si surse din care se aprovizioneaza comportamentul. Ele definesc, n zona de maxima obiectivitate a economicului, limitele si permisibilitatile, acceptabilul si inacceptabilul, dezirabilul si indezirabilul. Intr-o economie de piata in care concurenta este deschisa, finalitatea competitiei este profitul. Regulile de conduita sunt, la limita, conditionate de un calcul economic.

Etica convingerilor vs. Etica responsabilitatii

Exista o "etica a convingerilor" (morala) si o etica a responsabilitatii" (business-ul). Etica convingerii indica o atitudine autentic morala, n sensul unei morale pure, abstracte, pe baza careia cel ce actioneaza se supune strict convingerilor sale, fara a se gndi la consecintele actiunii. Etica responsabilitatii este specifica omului de afaceri dator sa prevada nu doar consecintele imediate intentionate, ci si pe cele neintentionate. F. IMPORTANT! Etica responsabilitatii si cea a convingerii (morala ca atare) nu se exclud reciproc, ci se completeaza", doar mpreuna alcatuind omul adevarat, acel om care poate avea vocatia omului de afaceri, a ntreprinzatorului sau antreprenorului autentic. "Paradoxul etic: sa-si asume responsabilitatea si riscurile inerente actiunii sale economice sau sa ramna la judecata morala, abstracta, lipsita de angajare responsabila? Filosofia afacerii trebuie sa compatibilizeze morala cu finalitatea specifica. Respectarea "regulilor jocului", atunci cnd acestea sunt rationale si stimulative este suficienta pentru a defini responsabilitatea n coordonatele "eticii afacerii". Depasirea limitelor fixate de normele economice si juridice conflictualizeaza comportamentul si pune n discutie responsabilitatea omului de afaceri.
4

DECALOG MANAGERIAL

1. sa contribuie la bunastarea societatii; 2. sa realizeze armonia si cooperarea n cadrul firmei; 3. sa-si mbunatateasca continuu activitatea; 4. sa manifeste curtoazie si umilinta; 5. sa realizeze un serviciu national; 6. sa manifeste onestitate n actiuni si comportament; 7. sa lupte pentru rezultate din ce n ce mai bune; 8. sa realizeze corectii si asimilari de noi elemente (inovare); 9. sa exprime gratitudinea ori de cte ori este cazul; 10. sa manifeste respect si loialitate pentru firma.

Acceptabilitate vs. Dezirabilitate

n filosofia managementului domina doua conceptii:

conceptul

acceptabilitatii (la americani); conceptul dezirabilitatii (la japonezi).

Aceste doua modele definesc problematica responsabilitatii n virtutea unor principii si norme specifice inspirate de culturi relativ distincte n matricialitatea lor.

Conceptul acceptabilitatii (1)

Sistemul american fiind unul plurietnic, convietuirea persoanelor de etnii diferite a impus dezvoltarea unui anumit respect si toleranta fata de valorile celorlalti. Pentru a prentmpina nsa haosul si situatii conflictuale datorate diferentelor n sistemele de valori, n decursul timpului s-au stabilit delimitari clare ntre ceea ce este acceptat si respectiv cea ce nu se accepta. Urmare a acestui fapt , majoritatea populatiei s-a obisnuit sa-si concentreze eforturile pentru a se misca n "zona acceptata".

Conceptul acceptabilitatii (2)

ZONA ACCEPTATA Norme Principii Reguli

PRAGUL DE ACCEPTABILITATE

Tot ce se afla n interiorul cercului este acceptat; tot ce este situat n exteriorul cercului este inacceptabil iar pragul (limita) de acceptabilitate fixeaza "granita" permisivitatii si responsabilitatii. Conceptul acceptabilitatii este prezent (activ si mental) si n domeniul managerial, fiind caracteristic normativitatii si responsabilitatii n managementul american.

Conceptul dezirabilitatii (1)

La japonezi omogenitatea etnica se reflecta ntrun sistem de valori sociale relativ stabil si care se bucura de o larga acceptare si utilizare. Consecinta psihologica a acestei stari de fapt o reprezinta inexistenta unor anumite delimitari precise n sistemul de valori ntre ceea ce se accepta si ce nu se accepta si n tendinta tuturor de a se ncadra n situatia cea mai dorita (desirability).

Conceptul dezirabilitatii (2)

CEL MAI DORIT

MAI PUTIN DORIT

NEDORIT

De la asumarea responsabilitatii n zona acceptabilitatii la exprimarea responsabilitatii ca dezirabilitate este o cale ce marcheaza etica manageriala.
10

DE CE ESTE ETICA IN AFACERI BENEFICA?

un comportament etic este profitabil economic. cultiva spiritul de echipa si mareste eficienta contribuie la dezvoltarea profesionala a membrilor organizatiei sustine legalitatea procedurilor companiei si a actiunilor angajatilor contribuie la gestionarea unor valori pe care se bazeaza managementul calitatii si planificarea strategica promoveaza o imagine publica puternica contribuie la evolutia morala a societatii
11

DE CE SE INCALCA ETICA IN AFACERI?

Exista numeroase motive care pot influenta derularea unui comportament neetic in cadrul unei organizatii: castigul (ca o anticipare a unei recompense), climatul aferent subculturilor organizationale, conflictul de rol (cand angajatul nu stie cum sa se comporte in conformitate cu rolul formal sau cel informal) si anumiti factori de personalitate (care pot diminua buna evaluare a integritatii actiunilor).
Motivarea Lacomia Lipsa maturitatii in afaceri Valorile individuale Competitia Demonetizarea valorii etice Lipsa unui cod etic ferm Etica multiculturala
12

MITURI DESPRE ETICA IN AFACERI

Comportamentul etic in afaceri poate fi separat de comportamentul etic in viata privata Unele actiuni permit o judecata morala, altele nu Etica se reduce la cunoasterea principiilor morale Problemele etice au un caracter tranzitoriu Un angajat poate fi ori moral, ori imoral Angajatii nostri au un comportament impecabil, prin urmare nu avem nevoie de prelegeri de etica afacerilor Este naiv sa crezi ca etica unei organizatii poate fi gestionata Compania noastra nu se afla in niciun fel de litigii, prin urmare este o <<organizatie etica>>

13

Concluzii

Miturile prezentate pot duce la un dezinteres sistematic pentru etica in afaceri. Toate pornesc de la premisa comuna ca lucrurile sunt mult mai simple dar lucrurile sunt, de fapt, mult mai complicate si trebuie sa acordam cu totii un timp de reflectie corespunzator activitatii desfasurate. Intreaga experienta in domeniul afacerilor din ultimului secol a evidentiat faptul ca din cauza acestei goane accelerate dupa profituri economice rapide si facile organizatiile se pot confrunta cu consecinte dezastruoase nu numai din punct de vedere umanitar, ci si sub aspect economic. Din acest motiv este necesara existenta, dar mai ales respectarea unui cod etic care sa asigure reglarea activitatii si comportamentului atat pentru grupul managerial al companiei, cat si pentru salariatii acesteia in vederea unei bune desfasurari a activitatii organizatiei.
14