Pantelimon Halipa

1883-1979 de Octavian Capatina Nepot de preot i fiu de dascl, Pantelimon Halipa, a avut o via de invidiat i de un tragism fr sfrit. Un destin cruia i se poate aplica integral definiia lui Iorga: i n via, n simire, n scris, n gnd, cnd te uii bine - rmne mai ales ce a-i dat altora, ce a-i lsat de la tine, ce a-i jertfit. S-a nscut lng Soroca, n 1883. A urmat coala primar la biserica din satul natal Cubolta. Tanrul Halipa urmeaz apoi cursurile colii Spirituale din Edine, dup care intr la seminarul teologic din Chiinau pe care-l absolv n 1904. Apoi sa inscris la Facultatea de Fizic i Matematic a Universitii din Dorpat (astzi Tartu Estonia) Un an mai trziu a izbucnit revoluia rus i Halipa s-a vzut nevoit s renune la studii. Revenit la Chiinu, alturi de ali tinerii intelectuali romni, a scos revista Basarabia, prima publicaie romneasc a epocii, n paginile creia a tiprit imnul revoluionar "Deteapt-te, romne", fapt pentru care a fost urmrit de autoritile ariste. Este arestat, dar scap. S-a refugiat la Iai i s-a nscris la Facultatea de Litere i Filosofie, a crei cursuri le-a urmat ntre 1908 i 1912. n aceast perioad a colaborat la revista Viaa romneasc, n care a publicat Scrisorile din Basarabia. n 1908 a tiprit la Chiinu, cu caractere chirilice, Pilde i novele, prima carte literar din Basarabia dup anexarea arist, iar n 1912 lucrarea Basarabia, schi geografic. Revenit la Chiinu n 1913, public mpreun cu Nicolae Alexandri i cu ajutorul lui Vasile Stroescu, ziarul Cuvnt moldovenesc, al crui director a fost. Activitatea sa politic s-a intensificat, iar n 1917 a nfiinat Partidul Naional Moldovenesc. Anii 1917- 1918 l-a gsit pe Halipa n fruntea curentului unionist, drept pentru care a fost ales vicepreedinte (21 noiembrie 1917) Sfatului rii. La 2 decembrie 1917 redacteaz i citete n Sfatul Trii declaraia prin care este proclamat Republica Democratic Moldoveneasc. In Sfatul Trii, la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu Romnia. La 25 noiembrie 1918 este ales preedinte al Sfatului rii. A participat i la adunrile de la Cernui i de la Alba-Iulia care au proclamat Unirea Bucovinei i, respectiv, a Transilvaniei cu Romnia. Sub conducerea sa parlamentul Basarabean a votat cea mai ampl reforma agrar. Dup unirea tuturor provinciilor romnesti, a deinut mai multe funcii: ministru, secretar de stat pentru Basarabia (1919-1920), ministru al Lucrrilor Publice (1927, 1930), ministru ad-interim la Ministerele Muncii, Sntii i Ocrotirii Sociale (1930). A fost senator i deputat n Parlament (19191934). Este ales membru corespondent al Academiei Romne n 1918, de unde este exclus dup sovietizare, n 1948. Simind pericolul sovietizrii, arhiva sa personal, care cuprindea acte si mss originale privind Basarabia, i-a zidit-o n propria cas ca s scape perchiziiilor care au i urmat, curnd. Astfel n 5/6 mai 1950 a fost arestat i deinut la Sighet pn n 1952, cnd a fost predat URSS, unde a fost judecat de un tribunal ucrainean i condamnat la 25 de ani munc silnic n Siberia. n anii de lagr a elaborat i transmis numeroase memorii ctre toi factorii responsabili ai politicii mondiale. n anul 1955 a fost predat guvernului romn, fiind nchis pn n 1957. Dup reconsiderarea parial a politicii oficiale fa de URSS, dup 1968, a predat arhiva "zidit" autoritilor. A murit, la 30 aprilie 1979, la 95 de ani n Bucureti. A scris sute de poezii, articole, memorii, reuind n timpul vieii s editeze doar un singur volum de literatur, Flori de prloag (1921, Iai), prefaat de Mihail Sadoveanu. A scris i cteva studii istorice:

"Bessarabia doprisoedineni k Rossii" (1914), "Basarabia sub mpratul Aleksandr I (1812-1825)", "B. P. Hasdeu (1939). Postum i se public n revista Patrimoniu din Chiinu Povestea vieii mele (1990) i un volum de publicistic (2001). n colaborare cu Anatolie Moraru a mai semnat i cartea Testament pentru urmai (Ed. Hyperion Chiinu 1991). Pantelimon Halipa a mai fost ntemeietorul Universitii Populare din Chiinu(1917), al Conservatorului Moldovenesc, al Societii Scriitorilor i Publicitilor Basarabeni, al Societii de Editur i Librrie Luceafrul din Chiinu(1940). n 1932 a editat i a condus revista i cotidianul omonim Viaa Basarabiei. Testament de pentru Pantelimon Halipa si Anatolie urmai Moraru

Fragmente: Primul guvernator al provinciei Scarlat Sturdza , un batran de 80 de ani, bolnavicios ...Deci n conducerea superioara se aflau romni, cu toii vorbeau numai romnete i ceva greac. ... e de notat ca limba ocupanilor rui nu o cunotea nimeni i nici nu interesa pe nimeni. Dar aceasta stare de lucruri n-a durat mult. Incetul cu incetul situaia se schimb, n locul guvernatorilor romni se numesc guvernatori generali rui, care nu cunoateau limba romneasc, nu cunoateau legile i nici obiceiurile locale. Abuzurile generalilor rui i a supuilor (funcionarilor nn) lor se inmulesc ... Dar mai mult dect o serie de abuzuri, pe anchetatorul (imperial, trimis n 1815 nn) Svinin il impresioneaz faptul c din Basarabia populaia moldoveneasc fuge peste Prut i trece n Moldova cu miile. ... Un alt anchetator rus, Storojenco, scria: <> ... Imparatul Alexandru I a dat amiralului Ciceagov o plngere a locuitorilor din Moldova impotriva lui Kutuzov, spunnd: <>. Deci, cine ii poate imagina ce suferine i nenoriciri veniser pe capul bietului popor romnesc, dac insui arul care patrona toat aceast barbarie, se ingrozete.

PAN

HALIPPA
Redactor: Traian Popescu
de Sava GRLEANU

Director: Aron Cotrus

Calle Conde de Penalver, 82, 4, Madrid-28006 Anul XXV, Nr. 21-22, Decembrie 1979 / Ianuarie-Februarie 1980

In ziua de 30 Aprilie 1979 s'a svrit din viat la Bucureti, in etatea venerabila de 96 de ani, PAN HALIPPA, cunoscut militant pentru drepturile Basarabiei i unul dintre faptuitorii activi ai unirii acesteia cu Regatul Romniei, in 1918. Ca totodeauna cnd e vorba de disparitia din viat a unor personalitti de seam ale istoriei noastre contemporane, in R. S. R. se trec sub tcere, se escamoteaz datele biografice esentiale. Cu ct mai insemnate sunt meritele din trecutul "burghez" al persoanei in cauz, cu ct mai mult a fost aceasta eliminat din viata reserist, cu att mai zgrcite sunt organele resere in relatarea adevrului, acoperind golurile cu fraze formale i cu referiri la momente minore din viata i activitatea unui disprut de seam. "Am scpat de nc unul!" - pare a fi rationamentul acestei tinute observate in attea i attea cazuri. In consecint, n cazul lui Pan Halippa nu se sufl nici un cuvnt despre meritul suprem al lui de a-i fi dedicat viata cauzei supreme a Basarabiei i prin aceasta cauzei intregului neam Romnesc. Se amintete

intr'un necrolog scurt numai de creatia poetic a disprutului, act venind in ajutorul muamalizrii caracteristice mprejurarea ct se poate de "fericit", c G. Calinescu a consemnat amintita creatie poetic in a sa antebelica "Istorie a literaturii romne". Or, aceast istorie, tacit anatemizat, nu se gsete i nu se reediteaz in R. S. R. (Ea capt valoare doar in asemenea momente "de circumstant"). Iar a consemna acum versuri mai noi ale aceluiai "recunoscut" poet, de pild aceea prin care el se anunta ca fiind in viat, in 1972, amicului su Ion Psclut din Canada, una ca asta intr mai putin ca orice in vederile mnuitorilor de date biografice reseriti. Cci in alele versuri este vorba, printre altele, de "o Romnie Mare", cum i de "a vietii cretineti porunc". Mai mult insa dect a trece sub tcere cu tot dinadinsul adevarurile despre viata de lupt a patriotului Pan Halippa, in nota de necrolog amintit se profer o minciun struntat, anume c lui i-ar fi fost dat "bucuria de a tri s vad infptuirea idealurior pentru care militase in tinerete, concretizat in fiinta Romniei socialiste de azi, liber i stpn pe soart" (!!) Poftim, v rog, dati dumneavoastr crezare, dac puteti, unei asemenea afirmatii gratuite pus pe seama celui ce nu mai griete! Cci, idealul pentru care a luptat Pan Halippa in tinerete i pe care mai nti repereul, apoi i resereul, in deplin soglsuire cu ureseseul, pn astzi l dispretuiete si-l trdeaz, a fost emanciparea Basarabiei, promovarea contiintei nationale la Basarabenii si i unirea fireasc a trii dintre Prut i Nistru cu celelalte provincii romneti. Pentru aceasta ns, fiind printre primii pe lista neagr a "celoviecilor" (adic a... "oamenilor"!) bolevici, Pan Halippa a fost ridicat din Bucuretii "eliberati" i deportat pe undeva "na Sibir". Dac aceasta nu i-a fcut'o tarul cel "alb" Nicolae II-lea, ci doar l'a arestat putin timp in 1905, lsndu-l ndat la casa lui din Basarabia, apoi, poftim, s'o plteasc el mai scump dup patru dccenii, in 1944-45, sub tarul cel rou I-iul. Departe de vreo realizare a lor in R. S. R. sunt i ideile narodniciste, dac la acestea se va fi fcut aluzie in fraza reserist citat, cu care Halippa intr'adevr a venit in scurt contact in tineretele sale. Pe urm, el a fost national-democrat. Cum putea, deci, Pan Halippa, vznd pn in ultimul su ceas nruite ambele sale idealuri din tinerete: cel cu Basarabia liber, incorporat acum de noul tarism cuceritor, i idealul de narodnicism (semntorism), apoi aceea de democrat national, toate sugrumate i nghitite de plaga ornduirti pecerist-reseriste, s se considere fericit in R. S. R.? Aceasta se poate numai in stilul escamotrii reseriste a adevrurilor mari i mici! C lui Pan Halippa nu i-au putrezit/nghetat oasele prin Siberia, aceasta s'a datorat in primul rnd robustetei extraordinare a organismului su solid, ct i, trebuie recunoscut, scurtei devierii de pe linia stalinist a lui Nichita Hrusciov care a dispus ca detinutul numar cutare din contlaghr s fie escortat la Ungheni, s treac dincoace de Prut i aci, mntuit, s srute inc odat pmntul trii mame (ceea ce, din punct de vedere "mare-rusesc" l privea personal). Pentru vina numai de a fi fost fiu credincios al acestei mame i se pierduse lui urma pentru multi ani de zile, incat unii cunoscuti din exil afirmau in scris, pe cand el traia din nou in Bucuresti, ca ar fi murit in exilul siberian. Nscut in satul basarabean Cobolta, pe rul cu acelai nume, Pan Halipa ii face aci scoala primar in limba rus, limba romneasc nefiind admis in nvtmnt. Dasclul Ch. Barc i elevul Pan Halippa, i unul i altul Romni moldoveni (ca i toti ceilalti elevi), fceau a la reciproca nvttur in limba rusa! Mare minune pe pmnt care se mai repet i astzi cu frnturi ale neamului romnesc din alte tri!

Din dorinta tatlui su de a se face preot, Pan Halippa merge la Seminarul Teologic din Chiinu. Acolo are profesori tot Rui, cu exceptia a 2 - 3 Moldoveni, care tot in rusete trebuiau s predea. De importanta istoriei Basarabiei, seminaristul Pan Halippa s'a sesizat de la fratele su mai in vrst, zelos culegtor de documente privind trecutul istoric al provinciei. Ulterior, aceste documente, adunate in numar mare, au alctuit trei volume publicate sub titlul "Documentele moiilor din Basarabia". M'am izbit de primejdia contactului cu asemenea documente i cu numele proscris Halippa la biblioteca Academiei Romne, devenita "pe parcurs" Academie R. P. R., cnd, cernd volumele spre consultare, m'am vzut nfcat de cenzorul politic cu ancheta: de ce m interesez eu de asemenea carte "cu fotografia regelui!?". Se prefcea a nu vedea c e vorba de Basarabia. La Seminar, Pan Halippa cunoate ideile narodnicilor i-si face socoteala c acestea sunt prielnice pentru promovarea cauzei Basarabenilor. De aceea el este activ in revolutia din 1905, numit burghezo-democrat, i drept urmare este arestat, exclus din Universitate unde fcea studii in drept, fixndu-i-se apoi domiciliu obligatoriu. In 1906, Pan Halippa scoate mpreun cu alti patrioti basarabeni ziarul "Basarabia", titlul acestuia fiind scris cu litere latine, n timp ce textele din corpul lui erau publicate in limb moldoveneasc, ins cu litere chirilice. In aceast form Moldovenii, trecuti prin coli ruseti, puteau citi pentru prima dat in limb matern. Ziarul *Basarabia", de orientare national-democratic, a aprut in decurs de numai 10 luni; dar in acest scurt timp el a trezit trnimea basarabean din letargie, massele incepnd a fi interesate de chestiunea lor national. Dup interdictia ziarului, Pan Halippa trece la Iai, ca i alti vreo 20 de tineri basarabeni i urmeaz studiile la Facultatea de istorie, geografie i literatur, ntre 19081912. Aci are profesori printre altii, pe Al. D. Xenopol i pe Constantin Stere, fost deportat in Siberia. La terminarea studiilor, Halippa nu accept invitatia profesorului su Al. D. Xenopol de a rmne asistent al su la catedra de istorie a Romnilor, ci prefer s se intoarc pe cmpul luptei patriotice in Basarabia. Acolo, incepnd imediat din 1913, particip la editarea ziarului - revist "Gnd Moldovenesc". Acest organ de lupt patriotic revolutionar pregtete pn in 1917 emanciparea Basarabiei, netezete calea spre constituirea Sfatului Trii i unirea cu Romnia. De aceea, Basarabenii vor fi primii dintre Romnii de peste granite care-i vor exprima rspicat i apoi (tot primii care) ii vor realiza dorintele de unire, urmati fiind de Bucovineni apoi de Transilvneni. In cursul frmntrilor din 1917 se ajunge la convocarea, in 20 Octombrie, a "Congresului militar romn" care consfintete autonomia politic a Basarabiei i nfiinteaz Parlamentul Sfatul Tarii, acesta reprezentnd toate categoriile sociale, inclusiv minorittile din Basarabia. Ales deputat al Congresului tranilor la Petrograd, Pan Halippa folosete prilejul de a sta de vorb direct cu Kerenski i cu Miliukov (istoric i ministru) in chestiunea basarabean. Acetia s'au mpotrivit proclamrii autonomiei, chiar i procurrii de la Iai a manualelor colare pentru anul c. 1917/18 in vederea progresului cultural mai accelerat in Basarabia. Nemultumit de politica lui Kerenski i Miliukov in chestiunea basarabean, Pan Halippa, dup cum o arat personal, se adreseaz opozitiei bolevice in persoana "compatriotului" basarabean Trotcki. Lmurindu-l c "omul de mine" este V. I. Lenin, Trotcki are amabilitatea s-l conduc pe Halippa la locuinta conspirativ a lui Lenin. In convorbirea avut cu acest prilej, Lenin i-a dat lui Halippa solutia conform cu conceptia sa enuntat tocmai pe atunci in chestiunea national, spunnd c ntruct ei, Basarabenii, sunt Romni, trebuie desigur s caute solutia in legtur i cu... toti Romnii; s procedeze in concondant cu contiinta lor nationala i cea politic; s fac ns totul pe cale legal prin Sfatul Tarii.

Dup cum se stie aa s'a i fcut datorit in cea mai mare parte lui Pan Halippa insui el fiind la inceput vicepreedinte apoi "ultimul preedinte" al Sfatului Trii. La 27 Martie (stil v.) 1918 acest Sfat indeplinind vointa majorittii absolute a populatiei Basarabiei, hotrte unirea pentru totodeauna a acestei provincii cu tara mam - Romnia. Impotriv au votat doar trei deputati, acetia fiind, dup cum preciza Halippa, streini de neamul romnesc i deci de interes. Desvrirea Unirii, prin Adunarea transilvan de la Alba Iulia, are loc abia dup 8 luni, la 1 Decembrie 1918. Desigur c in R. S. R. se ignoreaz aceast prioritate calendaristic, cu orict patos s'ar face caz de "desvrirea Unirii". Iat, aadar, pe scurt istoria care a dus prin msura NKVD i totodat a noii securitti comuniste romne, la adogirea a inc unui capitol al acesteia, acela de "penitent", in viata lupttorului patriot Pan Halippa. Readus la Bucuresti l puseser pe Halippa s locuiasc la un demisol umed pe str. Principatele Unite, unde prindea apa in gleat de la un robinet de sub tavan ca s prepare mncarea pe o lamp cu gaz. Cei de la partid, aflnd c Pan Halippa a stat cndva de vorb cu Lenin, au venit la el s le dea relatii despre acea intlnire memorabil. Lucretiu Ptrcanu care la rndul su s'a fost vzut cu Lenin, fiind asasinat de ctre nii tovarii si comuniti, Halippa era acum singurul martor In viat care l'a vzut pe Lenin personal. i se tie cu ct migal se recuperau in general mrturii orale i scrise despre viata i spusele lui Lenin. "V spun eu in ce a constat convorbirea mea cu Lenin, le-a rspuns Halippa destul de tios (doar a trecut prin spaime i primejdii care l'au clit), dac-mi redati casa mea de aici din Bucuresti, macar s locuiesc in ea, dac nu se poate s-mi redevin proprietate!" "Ca s vedeti..." - au incercat interlocutorii. - "Eu vd, vd c locuiesc in mizerie, iar colo exist o cas a mea in care locuiesc comod altii!" I-au acordat in cele din urm spatiu de locuit in fosta lui cas. Atunci i Pan Halippa, tot in cele din urm, a convenit s dea relatii privind ntretinerea sa cu Lenin in ajunul revoluiei. Iar acesta i-a spus, in ascunzisul su din Petrograd, cele mai sus amintite. Au holbat ochii emisarii partidului la auzul acestei "erezii", mai fiind la mijloc i buclucaa personalitate a lui Trotcki: au notat totul i au pus sub lact la "secret de stat" pn astzi i, probabil, pn vor dura. In fond, n'aveau de ce s rmn buimciti i puteau sa-i reaminteasc i singuri pozitia lui Lenin din Septembrie 1917 c "n chestiunea national, partidul proletar trebuie s sustin mai inti proclamarea i nfptuirea imediat a liberttii depline de desprtire de Rusia pentru toate popoarele i natiunile asuprite de tarism, inglobate cu forta sau tinute cu forta in granitele statului, adic anexate". Noi cunoatem acest "secret" prin "divulgarea" lui de catre Halippa insui, cnd venea la el cte un basarabean sau altcareva cu sentimente adevrat patriotice ca s-l omagieze. Halippa ii putea ingdui s vorbeasc mai deschis, fat de cei sincer interesati de cunoaterea adevrului istoric. In fond, nici nu i se putea impune zisa "discretie" absolut sub acest raport. Cci dnsul n'avea nevoie bunoar de... paaport; nu l'a avut nici in Russa sovietic. Iar c n'a vorbit nimic despre intlnirea sa cu Lenin i ctre Duiliu Vinogradski, cum dumnealui arta cu mirare ntr'o mprejurare, aceasta se va fi datorat i gradului de ncredere pe care Halippa ntelegea s'l acorde unuia sau altuia dintre interlocutori. Odat am mers la el impreun cu un macedonean care se interesa de activitatea politic i revolutionar in 1918, in Sfatul Tarii, a compatriotului su Draganov. (Unul dintre cei care votaser contra). Lui Pan Halippa i pru bine de acest interes "mai larg" despre istoria acelor vremuri la care el a fost prta att de activ. Jovial, Halippa ii depn cu acest prilej amintirile. Cercettorul strein era foarte satisfcut de valoarea informatiilor istorice culese din surs vie, autentica. La desprtire, Halippa ne imbrtise amical i zise: "S-mi mai aduci

vizitatori de acetia, tot aa de simpatici ca dumnealui!" Aceasta fusese ultima noastr ntrevedere. Acum, Uniunea scriitorilor din Bucuresti se limita a zice c ea pierde doar "pe unul dintre cei mai vechi membri ai si". O credem i-i dm dreptate in privinta "vechimii". Iar asupra motivelor restrngerii i "modestiei" in aceast declaratie nici nu mai intrebm. tim c a trecut in viata de dincolo un proeminent militant Basarabean, un devotat Romn i un mare Patriot. i n'a plecat dintre compatrioti fr a le lsa mesaj. Acesta const in opiniunea sa exprimat rspicat ca Basarabia s revin in granitele Romniei, aceasta fiind singura conditie fireasc a adevratei ei prosperiti i a mentinerii etnosului ei romnesc. Credinta noastr nestrmutat, a tuturora este c aceast dreptate se va mplini.

Pro memoria: Pantelimon/Pan/Halippa

Virgiliu Z. Teodorescu

E bine sa i se vorbeasca unui popor de oamenii lui mari... despre dansii trebuie sa se auda pretutindeni, in graiul tuturor Nicolae Iorga Pantelimon/Pan/Halippa s-a nascut la 1 august 1883, in localitatea Cubolta, jud. Soroca, in Basarabia, azi Republica Moldova si a decedat la 30 aprilie 1979, in Bucuresti). Studiile le-a inceput la Cubolta, apoi a urmat Scoala spirituala la Edinet, Seminarul teologic din Chisinau, Facultatea de Stiinte Naturale a Universitatii din Dorpat - Estonia. S-a manifestat ca militant inca din perioada anilor studentiei pentru drepturile romanilor basarebeni. Ca masura represiva a fost exmatriculat, masura obligandu-l sa revina la Chisinau unde contribuie la aparitia publicatiei Basarabia. A fost arestat, anchetat si detinut la Moscova. Incheie studiile, luand licenta in litere la Iasi. Ulterior a revenit la Chisinau unde a initiat si condus revista, Cuvant moldovenesc transformata ulterior in ziar Experienta politica dobandita l-a determinat sa fie un consecvent militant pentru realizarea Unirii cu Romania. Activitatea desfasurata l-a propulsat in aprilie 1917, in postura de secretar general al Partidului National Moldovenesc, apoi vicepresedinte, presedinte al Sfatului Tarii, presedinte al Partidului Taranesc din Basarabia. Dupa Unire a fost ales deputat, senator in Parlamentul Romaniei, ministru. In perioada interbelica a fost membru al Partidului Taranesc, apoi al Partidului National Taranesc. Ca suprema recunoastere a activitatii desfasurate ca poet, om politic si publicist a fost ales membru corespondent al Academiei Romane la 15/28 octombrie 1918. La 1948 noua Academie R.P.R. la (asa a scris, asa scriu si eu) exclus ca indezirabil pentru noul regim impus Romaniei. In amplul proces reparator moral Academia Romana, la 2 februarie 1990, l-a repus post-motern in drepturile uzurpate la 1948. De fapt, dupa cel de al doilea razboi a fost arestat in mai multe ocazii. Astfel in 5/6 mai 1950 a fost arestat si detinut la Sighet pana in 1952 cand a fost predat URSS, unde a fost judecat de un tribunal ucrainean si condamnat la 25 de ani munca silnica in Serbia. In anii detentiilor a elaborat si transmis numeroase memorii catre toti factorii responsabili ai politicii mondiale. In anul 1955 a fost predat guvernului roman, fiind inchis la Gherla pana in 1957. Pe parcursul anilor de activitate a realizat o bogata arhiva pe care, in mare masura, a salvat-o de la confiscare cu ocazia numeroaselor perchezitii. Referitor la aceasta arhiva doua imprejurari m-au edificat despre prudenta manifestata de Pantelimon Halippa. Atunci cand, in 1944, teritoriul Romaniei a ajuns la discretia armatei eliberatorilor ocupanti el a luat masurile cuvenite pentru salvarea propriei arhive, constient ca viitorimea va ajunge sa aiba nevoie de a cunoaste reala drama a romanilor de dincolo de Prut. Ca atare, lasand in casa dublete, si acestea cu caracter de generalitati, a ambalat protector ce trebuia salvat si zidit, realizand un al cincilea perete al camerei. La prima perchezitie toate hartiile lasate la vedere i-au fost confiscate, devenind file acuzatoare la dosarul celui care actionase sa (re)aduca firesc Basarabia la Romania. Au trecut anii, a sesizat schimbarile treptate ale orientarii petrecute dupa aprilie 1964 si, mai ales, pozitia manifestata de Romania in august 1968. Considerand ca cele stiute si sustinute de inscrisurile zidite pot fi utile intru sustinerea intereselor majore ale tarii, a chemat organele Securitatii pentru a prelua acea arhiva. A fost un moment de nedumerire, apoi de-o mare surpriza atunci cand le-a cerut sa procedeze cu mare atentie la inlaturarea peretelui protector al acestui tezaur din locuinta sa. Cele gasite, toate in buna stare de conservare, au fost preluate in mai multi saci si adusi la sediul Ministerului Afacerilor Interne. Operativ trebuia ca a doua zi sa-i fie prezentata ministrului aceasta valoroasa captura. La o ora tarzie am fost luat de acasa si adus la minister unde mi-au fost aratati cei cativa saci cu arhiva. Trebuia ca in acea noapte sa organizez o expozitie in mica incapere unde se aflau, solicitate anterior, cateva din vitrinele Muzeului Arhivelor. Operativ am trecut la treaba si in scurt timp vitrinele erau deja pline cu semnificative documente. Toate erau incitante, majoritatea

memorii, in care analiza era dominanta convingatoare. Am revenit la saci si am scos alte si alte marturii, incat cred ca in acea noapte am realizat nu una ci poate 30 de expozitii. Dimineata a urmat vizita cu prezentarea de rigoare, ca apoi aceste valoroase relicve, sa ajunga la Arhivele Statului, devenind fondul arhivistic Pantelimon Halippa. Au mai trecut ceva ani si o fericita imprejurare am avut prilejul de a bvorbi personal cu Pantelimon Halippa. Fusesem invitat sa particip la o sedinta a Cenaclului literar Ion Creanga, gazduit, in acei ani, intr-o cladire, azi demolata, de pe actualul Bulevard Regele Ferdinand I. Trebuia sa vorbesc celor prezenti despre Marea Unire.Majoritatea erau oameni in varsta, multi cu multe carti tiparite si cu mai multe in manuscrisele ce urmau sa astepte zile mai bune spre a fi editate. Cu acel prilej au fost audiate creatii de inalta vibratie poetica si patriotica. Surpriza am avut-o la final cand am fost prezentat tocmai aceluia care, pe timpul expunerii, ma sfredelea cu privirea-i patrunzatoare. Intrucat cunoastem destinul arhivei din surse oficiale doream sa aflu direct de la salvatorul lor cum a procedat. Ca atare i-am adresat rugamintea sa ne relateze cum le-a salvat. Cu o voce molcoma de moldovean a depanat istoria episodului respectiv, confirmandu-mi cele deja stiute. Cei prezenti au fost deosebit de impresionati. Desi cele indurate i-ar fi justificat exprimari de o anumita duritate, in toata relatarea sa am putut remarca nota de impacare cu cele indurate, constient ca a avut predestinat propriul lui destin. Semnificativ era optimismul in conditiile in care intrevedea, pentru cei mai tineri, anii reparatori pentru soarta neamul romanesc. Regreta numai slabiciunea care nu-i mai permitea sa fie un partas la cele viitoare. Pentru mine a fost si mai mare regretul ca acea relatare n-a fost inregistrata ca semnificativa marturie a Golgotei romanesti. Au mai trecut cateva luni si am aflat ulterior ca a fost condus discret pe ultimul drum. A fost un om care a avut o viata inchinata neamului romanesc. Cuvintele calauzitoare ale lui Nicolae Iorga iau fost de permanenta calauza: Si in viata, in simtire, in scris, in gand, cand te uiti bine ramane mai ales ce a-i dat altora, ce a-i lasat de la tine, ce a-i jertfit. Acum la 25 de ani de la decesul sau cunoasterea celor intreprinse, cele indurate calauzit de inalta sa constiinta poate fi o pilduitoare calauza intru mentinerea permanenta a idealului de unitate a tuturor romanilor. Am speranta ca a venit timpul ca cele stipulate de sociologul H. Stahl pentru aducerea in forul public a unui simbol al cinstirii recunoasterii contributiilor sale, sunt necesare circa trei decenii pentru a adecanta cele definitorii intru cunoasterea unei personalitati care si-a Binemeritat de la Patrie. Acum cand prea deseori aflam de nastrusnice ridicari pe teritoriul Romaniei de monumente cu caracter vadit anti romanesc este necesar sa intreprindem cele de cuviinta pentru a-l cinsti cum se cuvine pe romanul Pantelimon Halippa.

PAN HALIPA AMENINAT CU MOARTEA

Posted on 4 august 2010 by SECRETELE ISTORIEI

ADEVARUL DIN ARHIVE

( investigaie documentar) Printre cei mai cunoscui oameni politici din Basarabia n primele decenii ale secolului XX un loc de frunte l are personalitatea lui Panteleimon Halippa, un mare om politic, care a dovedit acest lucru prin activitatea sa de zi cu zi, prin atitudinea i poziia domniei sale fa de cele mai arztoare probleme ale Basarabiei. Nscut la 1 august 1883 n comuna Cubolta, judeul Soroca, fiul dasclului din sat, Nicolae Halippa , care psaltichia i n Mnstirea Frumoasa din codrii Orheiului ; mama, Parascovia, a fost fiica unui preot din Vozdu, judeul Soroca, netiutoare de carte. A fost al 5-lea copil, mezinul familiei dasclului Halippa.[1] Dup absolvirea Seminarului Teologic din Chiinu i a Facultii de tiine Naturale din Dorpan(Estonia) singura facultate din Rusia arist, care primea i absolveni ai seminariilor teologice,Pan Halippa revine la Chiinu unde se include activ n viaa social-politic a Basarabiei. n 1917 devine editor i director al ziarului i al revisteiCuvntul Moldovenesc.n aceast calitate, sau ca nvat i chiar neinvitat, participa, cel puin n scris, n toate aciunile, care pregteau unirea din 1918. La 21 noiembrie 1917 are loc prima edin a Sfatului rii.Ion Incule este ales preedinte, Pan Halippa, vicepreedinte, iar Ion Buzdugan, secretar.La 2 decembrie 1917 Pan Halippa redacteaz i citete de la tribuna Sfatului rii proclamaia prin care Basarabia devine Republic Moldoveneasc Autonom, iar la 24 ianuarie 1918, data fiind aleas de P.Halippa,Republica Moldoveneasc Autonom se proclam independent. La 27 martie-9 aprilie 1918 l gsim n prezidiul edinei n cursul creia Republica Independent Moldoveneasc,prin votul Sfatului rii se unete cu patria mam Romnia.Face parte mpreun cu D.Ciuhureanu, tefan Ciobanu i Ion Pelivan din delegaia trimis la Iai imediat dup unire. n edina Sfatului din 27 noiembrie 1918 Pan Halippa este ales preedinte al Sfatului rii.Sub preedenia sa se voteaz n afar de legea pentru reforma agrarcare, pentru perioada respectiv de timp, a fost cea mai democratic lege de reform agrar din lume- i unirea necondiionat cu Romnia, act tot att

de important ca i actul unirii de la 27 martie 1918. La 28 noiembrie 1918 particip n fruntea unei delegaii de basarabeni sosit n Cernui, la edina solemn a unirii Bucovinei ci patria, iar la 1 decembrie 1918 l gsim la Alba-Iulia , unde particip i la unirea Transilvaniei cu Romnia. n 1919 lucreaz ca profesor secundar de istorie-geografie la coala Normal din Chiinu. Dup dizolvarea Sfatului rii , a fost deputat i senator n Parlamentul Romniei Mari n toate legislativele ncepnd cu 1918 i pn n 1944.A fost Ministru al Basarabiei n mai multe guverne,Ministru al Lucrrilor Publice i Ministru al Sntii n mai multe guverne.[2] Tot n 1918 devine Membru corespondent al Academiei Romne.Conform datelor prezentate de Horia Hestorescu Blceti,la 21 iunie 1923 era membru emerit al Suveranului Sanctuar al Romniei, i n acela an, la 29 decembrie, reprezint LojaLibertatea din Chiinu la Conventul anual al Marii Loji Naionale din Romnia(MLNR).n 1925 fcea parte din Comisia de relaii exterme a MLNR. A mai ndeplinit i funcia de garant de amicie n ar Supremului Consiliu de gradul 33 din Santo Domingo[3] . Dar sa revenim puin n timp la anul 1919.n primvara acestui an,ameninarea comunist prea destul de real pentru Romnia, mai ales din punct de vedere al pericolului extern.n martie forele comuniste izbutesc s s proclame Republica Sovietic Ungar, n timp ce armata bolevic rus, care numra deja un milion de oameni, nainta spre frontierele Poloniei i a Romniei, urmrindu-i pe albi i pe naionalitii urcaineni. n 1923 Partidul Comunist Romn, compus n majoritate din minoriti naionale, preponderent evrei a ntrodus n programul su lozinca autodeterminrii pn la desprire de Basarabia,Dobrogea i Transilvania, ceea ce nsemna destrmarea statului naional romn.Dintre toate provinciile romneti,Basarabia era influinat n mod deosebit de vecintatea imperialismului sovietic, deoarece era i un teritoriu, care a fost expoatat la maxim din toate punctele de vedere, deznaionalizat timp de mai bine de o sut de ani de ocupaia arist. Fcnd bilanul primelor zece ani de existen a Basarabiei n cadrul statului naional, Petru Cazacu scria Una din marile greuti n situaia intern i administrativ a

Basarabiei este imixtiunea i propaganda bolevic.n afar de cele dou atacuri violente pe fa i n stil mare)la Hotin, n ianuarie 1919, i la Tatar-Bunar , n septembrie 1924)[4], mii de atacuri izolate s-au produs n cursul acestor din urm zece ani de ctre bolevicii din Basarabia n scopul de a nspimnta i demoraliza populaia, de a deruta i scdea prestigiul administraiei .Asasinatele, atentatele i crimele erau ndreptate mpotriva cilor ferate, posturilor de jandarmi, preceptorii, primriilor, populaiei civile, pichetelor de grniceri, santinelelor etc.n afar de aceasta, bolevicii organizeaz n Basarabia grupuri de spionaj militar, organizaii teroriste de agitaie i propagand politic[5] Drept o alternativ opus de lupt mpotriva comunismului a aprut Micarea Legionar, avndu-l conductor pe Corneliu Zelea Codreanu.Acesta scria: Triumful micrii comuniste n Basarabia, ar nsemna desfiinarea monarhiei, desfiinarea Bisericii, desfiinarea Familiei, desfiinarea proprietii individuale i desfiinarea libertii(din Crticica efului de cuib). Pentru a rupe din interior partidele politice istorice,agenii bolevici personal, sau prin unii reprezentani ai minoritilor naionale, care erau deja specialiti n tot felul de provocaii politice, se infiltrau n partid i ncercau prin tot felul de metode s tirbeasc sau chiar s compromit autoritatea liderilor politici din respectivul partid.Partidul Naionalrnesc n-a fost o exceptie.n perioada anilor 1935-1938 aceast formaiune politic a avut de suferit un atac masiv de infiltrare a elementelor de orientare comunist i prosovietic. n aceste scopuri se folosea tot: minciuna,bancurile, materiale compromitoare n mare msur falsificate, presa, aarea unui partid mpotriva altuia, etc. n acest fel, n cele din urm prin trucaje cu implicarea presei comuniste s-a ajuns ca Pan Halippa, unul din marii patrioi ai Basarabiei, s fie considerat de ctre Garda de Fier unduman al Neamului i Legii un prieten al celor cu secerea i ciocanul.

La 26 iulie 1936 domnului Pan Halippa i-a fost expediat o scrisoare anonim n care era ameninat cu moartea.Dar s urmrim coninutul scrisorii, care se public n premier absolut: 26/VII- 36 Domnule Halipa, Prin prezenta te avertizm s te pregteti de moarte.Orict te-ai feri, orictegrzi rnetisau jidoveti (aa-i n document) te-ar apra,n orice hrube sinagogi sau spitale te-ai ascunde te va lovi aceeai mn romneasc ce a sugrumat pe trdtorul M.Stelescu.Dei nu se teme de tine ara (prea eti prost ca s-i poi aduce mcar rul ce-l aduceafratele xxxMihail)-vreau totui s se spele de canalii a la Halipa,Clinescu, de comuniti ca Bogos, Mihalache etc. Poi deasemenea s-l previi pe Bogos, cel cu grzi , c dup tine i vine rndul lui. Te sftuim acum cretinete s te pocieti n puinele zile ce mai de trit prsind singur secia francmason, de moarte tot nu vei scpa dar cel puin de osnda venic. Mna Arhanghelului este grea ! !! Echipa morii- secia Moldovei centrale-centrul Chiinu[6] Pe plic era scris: lui Pan Halippa(personal) Clubul Partidului Naionalrnist str. Alexandru cel Bun(casa Hera) Loca E i firesc organele de poliie s aib o reacie rapid.Aa i a fost.Deja la 31 iulie 1936 pe masa inspectorului regional al poliiei se afla urmtorul document: Domnului Inspector Regional, Am onoarea s v raportez c n ziua de 30 iulie a.c., s-a prezentat subsemnatului la acest inspectorat dl Dumitru Bogos, vice-preedinte al partidului naional rnesc, organizaia Lpuna,- care ne-a prezentet una scrisoare anonim adresat dlui Pantelimon Halipa,preedintele

partidului naional-rnesc din Basarabia i prin coninutul creia att Domnia sa ct i dl Bogos sunt ameninai cu moartea- Scrisoarea dup cum se vede, a fost expediat din Chiinu de cineva care aparine gruprii Grzii de Fier din Chiinu. La ntrebrile ce i-am pus domnului Bogos, numitul ne-a declarat verbal c bnuiete, c s-a pus la cale un atentat la viaa conductorilor naional-rniti din Basarabia i c bnuiala lui se confirm chiar prin scrisoarea adresat Domnului Halipa.Crede c asemenea lucru se poate ntmpla dat fiind calitatea i activitatea membrilor gruprii Grzii de Fier. Deocamdat ca persoane cari ar putea s organizeze sau s execute acest lucru bnuiete pe studentul Filip din Chiinu, un nvtor dela Buicani Chiinu Baltaga i ali trei, patru ini crora le va putea spune numele mai trziu, dup ce i va identifica. Motivele care-l fac s susin acest lucru este c toi cei artai mai sus fac parte din gruparea Grzii de Fier din localitate i a fost urmrit unii din ei. Anexez la perzentul referat i fotocopia scrisorii mai sus artate i v rog s binevoii a dispune. Ghestor de poliie semnat[7]

Probabil, c poliia a luat toate msutile de rigoare, deoarece ameninarea a rmas numai pe hrtie. n schimb n-a putut scpa de teroarea comunist.n 1950 Pan Halippa este arestat i deinut n nchisoarea din Sighet pn n 1952 an n care, mpotriva tuturor legilor juridice existente sau demult apuse, este predat organelor sovietice comandate de Stalin , mpreun cu ali ceteni romni, peste Prut, judecat de tribunalul militar din Chiinu i condamnat la 25 ani munc silnic n Siberia pentru vina de a fi fosttrdtor al rii sovietice. n urma efortul diplomaiei romaneti, n 1955 erte eliberat din Siberia i adus n ar unde a mai stat n nchisoare pn n 1957, cnd este eliberat. La vrsta de 89 de ani s-a stins din via i a fost nmormntat la Mnstirea Cernica. ALEXANDRU MORARU

[1] Alexandru Chiriac Mic dicionar al membrilor Sfatului rii din Chiinu n revista Patrimoniu, nr.4,1991, pag62 [2] Revista Patrimoniu nr.4 din 1991, pag.65 [3] Emilian Dobrescu .Ilutri francmasoni. Editura Nemira, Bucureti, 1999, pag.155 [4] Vezi: Alexandru Moraru.Tatar-Bunar:rscoal dup scenariu n gazetaGlasul Naiuniinr.29, 07.04.2003 [5] P.Cazacu Zece ani de la Unire.Moldova dintre Prut si Nistru 19181928.Bucureti, 1930, pag.283 [6] Arhiva Naional a RM, Fondul arhivistic F.680, inv. 1, d. 259 a [7] Ibidem, Timpul, VINERI, 1 AUGUST 2008, NR. 290

Pan Halippa - cronica unei condamnri

n 1952, dup 34 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romnia, regimul comunist sovietic continua monitorizarea evenimentelor care au avut loc n 1918 n teritoriul dintre Prut i Nistru. De fapt, nu era ceva surprinztor, ntruct problema basarabean a fost n vizorul autoritilor sovietice permanent. n cazul dat, la apte ani de la terminarea celui de-al Doilea Rzboi Mondial, iar anterior prin semnarea (mai precis impunerea semnrii) de ctre Romnia a tratatului de pace de la Paris n 1947, prin care s-a stabilit frontiera URSS pe Prut, ncrederea sovieticilor era total - Basarabia a fost anexat definitiv. dr. n drept, Mihai Tac, pentru TIMPUL Odat consemnate de jure prevederile pactului Molotov-Ribbentrop, a nceput vnarea fotilor deputai ai Sfatului rii care locuiau n Romnia, cci, dintre nefericiii de deputai

care avuser imprudena s rmn n Basarabia n 1940 nu mai era n via nimeni - toi fuseser exterminai n gulaguri. inta sovieticilor a fost Pan Halippa, ntruct, dintre vechii lupttori pentru cauza naional i, ulterior, fruntai ai Sfatului rii, doar el mai prezenta interes pentru dnii. Astfel, la acea vreme, primul preedinte al Sfatului rii, Ion Incule, nu mai era n via din 1940, Constantin Stere, cel de-al doilea preedinte al Sfatului rii, murise nc n 1936, Daniel Ciugureanu, prim-ministru n exerciiu la momentul Unirii, murise la Sighet n 1950, Ion Pelivan era ntemniat la Sighet, aa c, dintre protagonitii Unirii, accesibil era doar Halippa, preedinte al Sfatului rii care unise Basarabia cu Romnia fr condiii. Pantelimon Halippa era arestat nc de la 5 mai 1950 i se afla la nchisoarea Sighet i iat c, la vrsta de aproape 70 de ani, acesta se pomenete extrdat, la 26 martie 1952, n URSS i localizat n RSS Moldoveneasc, or. Chiinu, ntemniat n pucria intern (special) a NKVD-ului moldovenesc. Extrdarea a fost efectuat printr-o procedur simpl: un proces-verbal, dactilografiat n grab la maina de scris, cu multiple greeli gramaticale. Acesta demonstreaz, pe de o parte, nivelul de carte al alctuitorilor, iar pe de alta - graba n care a fost ntocmit actul. i prile care predau-primeau pe cel extrdat nu sclipeau prin grade: locotenent, locotenent-major din partea romn i maior, lt. colonel din partea sovietic, de parc ar fi extrdat un muncitor de rnd, dar nu un fost preedinte de parlament. La trei zile de la extrdare, pe 30 martie 1952, NKVD-ul RSS Moldoveneti i-a intentat lui Halippa un dosar penal n baza art. 54-4, 54-6, 54-11 Cod Penal al RSS Ucrainene activitate contrarevoluionar, activitate antisovietic, spionaj. Nu fr efort (doar n baza unei decizii a Curii Supreme de Justiie), am reuit s in n mn i am studiat acest dosar penal care se pstreaz n depozitul special al Serviciului de Informaie i Securitate al R. Moldova. Lecturndu-l rnd cu rnd, pagin cu pagin, am constatat c, pentru a-i atinge mai uor scopul, anchetatorul a folosit cteva scheme, bine cunoscute mainriei sovietice de exterminare: interogarea pe timp de noapte i timpul ndelungat al interogrii pentru a rspunde doar la cteva ntrebri. Ambele procedee aveau acelai scop - smulgerea mrturiilor necesare. n cazul lui Halippa, bolevicii au recurs din belug la aceste metode. Dosarul penal intentat lui Halippa poart nr. 6253 i este compus din trei volume. Volumul I cuprinde 364 de pagini. Primul act aflat aici dateaz cu data extrdrii - 26 martie 1952 (procesul-verbal de primire-predare), iar ultimul - cu 24 mai 1952 (rechizitoriul). n vol. I sunt concentrate actele procedurale ce vizeaz direct i la care a participat nemijlocit Halippa: procesul-verbal de primire-predare (de extrdare), ordonana de ncepere a urmririi penale, ordonana de reinere, mandatul de arest, chestionarul personal, poza la data extrdrii, procesele-verbale de interogare .a. Este volumul de baz al anchetei preliminare. Volumul al II-lea cuprinde 191 de pagini i este compus din aa-numitele probe, materiale la cauza penal respectiv: poze ale lui Pan Halippa de unul singur i n grup (de parc acestea pot constitui probe pentru nvinuirea adus), fotocopii ale unor procese-verbale ale edinelor Sfatului rii, fotocopii ale unor articole din ziare, alte documente care, potrivit anchetatorului cimentau nvinuirile aduse lui Halippa. Volumul al III-lea are 308 pagini. n el sunt plasate mai multe extrase din proceseleverbale de interogare ale unor deputai n Sfatul rii capturai de bolevici nc n anul 1940 n care acetia explic unele din activitile/aciunile lui Halippa. Procesele-verbale ale interogatorului sunt scrise de mn impecabil: caligrafic, cite, ceea ce surprinde. Abia la finele lecturii dosarului am constatat c lui Halippa, la interogatorul urmtor, i se aducea procesul-verbal transcris, pe care el doar l semna. Exist i varianta dactilografiat a procesului-verbal.

Bine documentat, anchetatorul (cptase experien n anchetarea deputailor Sfatului rii rmai n Basarabia la 28 iunie 1940), la fiecare interogatoriu pune n discuie/interogare un singur subiect sau eveniment, de obicei legat de ordinea cronologic a evenimentelor din 1917-1918 din Basarabia. Uneori, la interogarea urmtoare, anchetatorul revine pentru a preciza anumite momente consemnate n procesul-verbal anterior. Interogatoriul se fcea cu ajutorul interpretului. Halippa, dei recunoate mai trziu c vorbete limba rus, solicit totui ca interogatoriul s fie efectuat n limba romn. Nu cunoatem formula exact a ntrebrii i nici a rspunsului, ntruct procesul-verbal consemneaz doar varianta rus a acestora. n mai puin de dou luni, Halippa este interogat de 30 de ori, n unele cazuri - de dou ori pe zi. Iat cum a decurs acest proces n 1952. Acte referitoare la arestul lui Pan Halippa 26 martie - Pan Halippa este extrdat n URSS; 27 martie - este ntocmit ordonana de reinere a lui Pan Halippa; 27 martie - este emis ordonana privind alegerea msurii preventive de reinere sub straj a lui Pan Halippa; 27 martie - este ntocmit i adus la cunotin ordonana de arest a lui Pan Halippa. Interogrile 28 martie - Interogatoriul ncepe la 20.30 i se termin la ora 24.00 min; 29 martie - Interogatoriul ncepe la 11.40 i se termin la 17.40; 31 martie - Interogatoriul ncepe la 10.20, terminat la 17.00; 2 aprilie - Interogatoriul ncepe la 22.00, terminat la 04.30, 3 aprilie; 5 aprilie - Interogatoriul ncepe la ora (nu este indicat), terminat (nu este indicat); 7 aprilie - Interogatoriul ncepe la ora (nu este indicat), ntrerupt la 02.40, 8 aprilie; 8 aprilie - Continuarea interogatoriului din 7 aprilie. nceput la 08.00 i terminat la 15.30; 11 aprilie - Interogatoriul ncepe la 12.00, terminat la 15.00; 11 aprilie - Interogatoriul ncepe la 21.40, terminat la 03.05, 12 aprilie; 14 aprilie - Interogatoriul ncepe la 20.30, ntrerupt (ora nu-i indicat); 16 aprilie - Interogatoriul ncepe la 21.30, terminat la 02.45, 17 aprilie; 18 aprilie - Interogatoriul ncepe la 11.00, terminat la 18.00; 18 aprilie - Interogatoriul ncepe la 21.00, ntrerupt la 04.45, 18 aprilie; 21 aprilie - Interogatoriul ncepe la 11.00, ntrerupt la 16.00; 25 aprilie - Interogatoriul ncepe la 11.15, ntrerupt la 15.45; 25 aprilie - Interogatoriul ncepe la 23.30, terminat la 03.00, 26 aprilie; 28 aprilie - Interogatoriul ncepe la 21.40, ntrerupt la 04.55, 29 aprilie; 29 aprilie - Interogatoriul ncepe la 21.00, terminat la 02.45, 30 aprilie; 6 mai - Interogatoriul ncepe la 10.00, ntrerupt la 16.00; 6 mai - Interogatoriul ncepe la 20.00, terminat la 24.00; 7 mai - Interogatoriul ncepe la 10.00, terminat la 16.30;

12 mai - Interogatoriul ncepe la 10.00, terminat la 16.00; 14 mai - Interogatoriul ncepe la 20.30, terminat la 03.20, 15 mai; 16 mai - Interogatoriul ncepe la 11.00, ntrerupt la 16.00; 19 mai - Interogatoriul ncepe la 11.00, ntrerupt la 16.00; 19 mai - Interogatoriul ncepe la 21.00, ntrerupt la 04.20, 20 mai; 21 mai - Interogatoriul ncepe la 21.20, ntrerupt la 02.30, 22 mai; 22 mai - Continuarea interogatoriului 11.00, ntrerupt la 17.35; 22 mai - Interogatoriul ncepe la 23.00, ntrerupt la 07.00, 23 mai; 24 mai - Interogatoriul ncepe la 14.40, terminat la 15.00; 26 mai - Este naintat rechizitoriul.

Judecata 21 iunie - edina de judecat ncepe la 10.30 i-i ntrerupt la 21.45, cnd instana se retrage pentru deliberare; 22 iunie - Ora 00.45, preedintele citete sentina. Ora 01.05, edina de judecat se declar nchis. Sentina i ntemniarea Pan Halippa este condamnat la 25 de ani de nchisoare, fr privarea de drepturi civile, cu confiscarea averii. Este internat n lagre din regiunea Krasnoiarsk, Siberia. Expulzarea din URSS 1 decembrie 1955, Pan Halippa este expulzat din URSS i transmis Romniei n calitate de infractor.

Basarabia necunoscuta vol7