GIS in industria miniera

(ghid de laborator)

INTRODUCERE

Prezentul ghid de laborator, se dorete a fi un suport pentru studenii ce studiaz SISTEME INFORMAIONALE GEOGRAFICE, la Universitatea din Petroani. In interiorul lui se vor regsii cateva repere structurat pe mai multe lucrri de laborator, prin care in final s se poat suprapune informaii, date, elemente specifice dintr-o unitate minier.

Autorul

CAP. 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE

C. Iordachescu - GIS - Sisteme Informatice Geografice, Univ. Dunarea de Jos, Galati, 2006

1.1 Notiuni introductive despre GIS (Geographical Information Systems)

Inainte de a vorbi de un GIS (Sisteme Informatice Geografice), ca despre un sistem informatic, trebuie sa definim notiunea de sistem. Sistemul reprezint un ansamblu de elemente interconectate care actioneaz impreun in scopul realizrii unui anumit obiectiv. Pentru a intelege cum functioneaz un sistem vom prezenta cateva caracteristici generale ale sistemului:

are un obiectiv - orice sistem are un scop sau un obiectiv, care in cadrul sistemului, poate fi mai greu sau mai usor de constatat si definit;

este un ansamblu - orice sistem se compune din cel putin 2 elemente distincte; fiecare din aceste componente are un rol definit in atingerea obiectivului sistemului;

interconexiunea - pentru ca elementele componente (cel putin 2) s poat conlucra, trebuie sa fie legate intre ele; legturile dintre ele se numesc conexiuni; scopul acestei legaturi este transmis rezultatelor functiilor sale;

prelucrarea in orice sistem se realizeaz o anumit transformare a unui subiect oarecare (interior sau ptruns din exterior) supus prelucrrii; aproape orice sistem primeste ceva informatie sau energie - de la mediul exterior sistemului si transmite altceva mediului in care se gseste sistemul;

intrare/iesire - orice sistem are o intrare prin care primeste semnale de la mediu si o iesire prin care transmite semnale mediului, mediul fiind ceea ce nu apartine sistemului, sau in afara sistemului;

subsisteme - orice element al unui sistem poate fi la randul su sistem, situatie subsistem; i care n i denumim l

limitat - orice sistem este in primul rand limitat in spatiu (are un inceput si sfarsit) si are limite in timp (orice sistem se naste, se dezvolt, se degradeaz si moare);

homeostaza - reprezint proprietatea unui sistem de a-si mentine starea de functionare in limitele atingerii obiectivelor sale (capacitatea sistemului) si de a-si modifica parametrii de functionare.

Pentru a ajunge la definitia unui GIS vom prezenta in continuare definitia sistemelor informationale si a sistemelor informatice. Sistemul ansamblul: informatiilor; surselor; nivelelor consumatoare; canalelor de circulatie; procedurilor; mijloacelor de tratare a informatiilor din cadrul respectivei activitti. Orice activitate specific are un sistem informational specific. Acesta trebuie s asigure informatii complete in cantitate suficient, corecte si la nivelul de operativitate cerut de nivelele consumatoare. Elementul care a determinat saltul calitativ al sistemelor informationale antropice s-a datorat Informational al unei activitti constituie

dezvoltrii si perfectionrilor procedurilor de prelucrare si automatizare a datelor. Astfel au aprut sistemele informatice ce reprezint partea automatizat cu ajutorul calculatorului in cadrul unui sistem informational. Sistemele Informaionale reprezint: un ansamblu tehnic si organizatoric de: persoane; echipamente; norme; metode, avand ca scop: culegerea; validarea; stocarea; analiza (prelucrarea); vizualizare (afisare) a datelor si informatiilor.

In acest cadru, GIS (Sisteme informationale geografice): reprezint o colectie organizat compus din:

hardware

software date geografice

personal destinat: achizitiei stocrii (inregistrrii) actualizrii prelucrrii analizei afisrii geografice (spatiale) in conformitate cu

informatiilor

specificatiile unui domeniu. Caracteristicile (GIS): 1. tratarea informatiei tinand cont de localizarea ei spatiala, geografica, in teritoriu prin coordonate; Sistemelor Informationale Geografice

2. presupun tratarea unitara intr-o baza de date unica

si neredundanta a componentelor grafice, cartografice, topologice si tabelare.

3. includ o colectie de operatori spatiali care actioneaz

asupra unei baze de date spatiale pentru a referi geografic informatii reale. Un model de date GIS este complex pentru ca trebuie sa reprezinte si sa interconecteze atat date grafice (harti) cat si date tabelare (atribute). 4. sunt utilizate pentru a simula situatii si evenimente reale. Datele geografice reprezint ansamblul format din:

date spatiale (coordonate geografice latitudine, longitudine, coordonate carteziene x, y, etc.); date descriptive (date nongrafice - atribute) asociate obiectelor/fenomenelor geografice (strzi, cldiri, parcele, cmine, accidente etc).

Baza de date geografice este o colectie de date geografice, organizat astfel inct s faciliteze: stocarea interogarea actualizarea afisarea

informatiilor in mod eficient.

CAP. 2 COMPONENTELE GIS, STRUCTURA UNUI SISTEM INFORMATIC DE TIP G.I.S.

V. M. Radulescu - Contributii la realizarea unui concept privind crearea bancilor de date miniere, Teza de doctorat, Petrosani, 2012

Pentru a ne face o imagine de ansamblu a ceea ce este un GIS, s evidentiem cateva din intrebrile la care poate s rspund un astfel de sistem. Ce este la -? adic localizarea unei anumite caracteristici. Unde se gseste - ? adic exprimarea unei conditii. Ce s-a schimbat la -? adic evolutia.. Ce se intampla daca -? adic modelarea. Setul minim necesar de componente hardware si software pentru un GIS operational, este prezentat mai jos (Figurile 1, 2, 3). A treia diagram arata tipurile de intrri s iesiri care sunt asociate unui GIS. i Sistemele Informationale Geografice, ca unelte pentru rezolvarea problemelor spatiale, servesc in general la furnizarea informatiilor pertinente necesare pentru luarea deciziilor si intreprinderea de actiuni. Furnizarea de astfel de informatii este conditionat de disponibilitatea datelor, de

posibilittile tehnice ale echipamentelor si programelor si de nivelul profesional al utilizatorului sistemului. Pentru a fi utilizabil, un GIS trebuie s rspund urmtoarelor cerinte fundamentale: S accepte datele necesare; S stocheze datele introduse; S prelucreze si analizeze datele stocate; S afiseze informatia produs.

Din figura 1, se intuiesc usor tehnologiile de culegere, prelucrare, stocare, extragere, reprezentare si diseminare a datelor GIS.

Fig. 1 Cercurile concentrice arat componentele propuse ale GIS

Astfel, un GIS poate fi definit ca un ansamblu de subsisteme care s rspund acestor cerinte (Figura 2.). Desigur c, datorit progreselor tehnologice ce au loc in mod sustinut, extinzand in mod continuu functionalitatea si posibilittile GIS, schema propus de H. Calkins poate fi supus unor permanente completri. Astfel, se poate aduga un modul de telecomunicatii, necesar in vederea utilizrii bazelor de date distribuite, modulele de stocare si prelucrare a datelor pot fi subdivizate functie de formatul datelor cu care lucreaz (raster, vector sau alfanumeric), etc. De remarcat este ins faptul c aceste completri sau rafinri isi gsesc in mod natural locul in subsistemele descrise, astfel incat la acest nivel schema poate fi considerat ca fiind complet (15) O descriere amnuntit a subsistemelor de prelucrare si analiz a datelor este prezentat pentru prima dat in 1983 de ctre J. Dangermond, ce consider c procedurile descrise ofer functionalitatea de baz a GIS. Descrierea trebuie privit cu ochi critic, datorit pozitiei autorului, J. Dangermond fiind fondatorul (1967) companiei Environmental Systems Research Institute (ESRI), productoarea primului pachet comercial de programe GIS (ARC/TNFO, lansat pe piat in 1982).

Fig. 2 Structura unui Sistem Informational Geografic Astfel, se poate reprosa faptul c a fost pus accent pe prelucrarea datelor in format vectorial si alfanumeric, formatului raster si respectiv prelucrrii imaginilor acordanduli-se mai putin important - ceea ce corespunde dealtfel functionalittii software-ului comercializat in acea perioad de ESRI. Din punct de vedere al echipamentelor utilizate, un GIS tipic este prezentat in figura 3.

Fig. 3 Echipamente utilizate si fluxul datelor intr-un GIS tipic

Se remarc prezenta unor dispozitive de intrare specifice, cum ar fi planseta de digitizare si aparatura pentru preluarea datelor prin msurtori i teren. Gama de echipamente n utilizate depinde in cea mai mare msur de formatul datelor de intrare (materiale cartografice, imagini de teledetectie, date statistice, etc.) si-de scopul pentru care a fost implementat GIS respectiv. Primul determin in cea mai mare msur-tipul de dispozitive de intrare utilizate: de la simple cititoare de discuri sau band magnetic pan la instalatii de radioreceptie a imaginilor de GIS teledetectie este de la sateliti. pentru Scopul alegerea implemerttrii hotrator

dispozitivelor de stocare (din punct de vedere al capacittii si vitezei de transfer), puterii de calcul necesare si dispozitivelor de iesire.

GIS poate fi privit si ca un set de subsisteme (dup Calkins 1983):

Subsistemul de procesare a datelor care cuprinde: achizitia datelor - din hrti, aerofotograme, imagini satelitare si cercetri in teren; introducerea datelor informatiile trebuie preluate de pe materialul surs si trecute in baza de date digital; stocarea datelor - cat de des sunt utilizate, cum trebuie actualizate si care este confidentialitatea lor?

Subsistemul de analiza a datelor care cuprinde: extragere si analiz - care pot fi simple rspunsuri la interogri sau analize statistice complexe a unor volume imense de date; prezentarea informatiilor analizate/procesate rezultatele? Sub cum de s fie reprezentate sau tabele? form hrti

Informatiile rezultate trebuie s fie inglobate intr-un alt sistem digital?

Subsistemul de utilizare a informatiilor: utilizatorii pot fi cercettori, planificatori, manageri, factori de decizie politic, etc; este necesar o strans colaborare intre grupul GIS s utilizatori pentru a elabora i procedurile analitice si structura bazelor de date

Subsistemul de management care cuprinde: rolul organizational - sectiunea GIS este deseori organizat ca o unitate separat i cadrul unei agentii de n management a resurselor si care ofer baze de date spatiale si servicii de analiz a acestora conform cu cerintele clientilor; personalul - cuprinde managerul de sistem, managerul bazei de date, operatorul de sistem, analistul de sistem, personal introducere date un astfel de centru GIS poate avea, in mod obisnuit, 5-7 angajati; proceduri pentru ca sistemul s functioneze in conditii optime este necesar s existe o cooperare strans in cadrul grupului GIS.

CAP. 3 APLICAII DE LABORATOR

n vederea inelegerii construciei unui sistem informaional geografic, in cele ce urmeaz, se vor stabili stratele, pornind de la cel de baz. n continuare, acestea se vor conecta, urmand ca in final s se stabileasc posibilitile de adaptare la dinamica vieii unei unitati miniere.

3.1 LABORATOR nr. 1

Titlu: Stratul de baz Se va identifica o structur de exploatare minier (ansamblu de lucrri miniere sau chiar o exploatare in intregime, preferabil de subteran), care va fi folosit ca strat de baz.

CELE DOUA IMAGINI

Activitate: Trecerea stratului de baz in forma digital, in instrumentul ales pentru realizarea proiectului GIS. Rezultat scontat: Obinerea stratului de baz, element de pornire pentru realizarea proiectului.

3.2 LABORATOR nr. 2

Titlu: Baza de date Elemente teoretice legate de bazele de date. Proiectarea unei baze de date.

Activitate: n baza informaiilor pe care le au studenii, sub coordonarea cadrului didactic, se va proiecta ;i configura o structura de baz de date. Rezultat scontat: Obinerea uni baze de date, cu tabelele aferente i principiile de populare ale acesteia.

3.3 LABORATOR nr. 3

Titlu: Stratele (alegere i implementare) n urma unei analize colective, bazate pe cunotinele acumulate de studeni, se vor alege un numr de 4 strate care vor fi aezate succesiv, in vederea obinerii proiectului vizat.

CELE DOUA IMAGINI

Activitate: Prin propuneri facute de studeni, se vor alege 4 variante de strate. n urma alegerilor facute, se va trece la trece la implementarea primului strat, in instrumentul ales pentru realizarea proiectului, in format digital i popularea datelor aferente. Rezultat scontat: Obinerea primului strat.

3.4 LABORATOR nr. 4

Titlu: Stratele (implementare) Implementarea stratelor.

Activitate: n urma alegerilor facute, la orele de laborator anterioare, se va trece la trece la implementarea stratului al doilea, in instrumentul ales pentru realizarea proiectului, in format digital i popularea datelor aferente. Rezultat scontat: Obinerea stratului al doilea.

3.5 LABORATOR nr. 5

Titlu: Stratele (implementare) Implementarea stratelor.

Activitate: n urma alegerilor facute, la orele de laborator anterioare, se va trece la trece la implementarea stratului al

treilea, in instrumentul ales pentru realizarea proiectului, in format digital i popularea datelor aferente. Rezultat scontat: Obinerea stratului al treilea.

3.6 LABORATOR nr. 6

Titlu: Stratele (implementare) Implementarea stratelor.

Activitate: n urma alegerilor facute, la orele de laborator anterioare, se va trece la trece la implementarea stratului al patrulea, in instrumentul ales pentru realizarea proiectului, in format digital i popularea datelor aferente. Rezultat scontat: Obinerea stratului al patrulea.

3.7 LABORATOR nr. 7

Titlu: Actualizare strat Implementarea informaiilor rezultate in urma modificrii unui strat..

Activitate: Urmare a dinamicii la nivelul unei uniti miniere, se simuleaz, modificare stratului de baz, prin adugarea unei lucrri miniere. Se urmrete identificarea implicaiilor, la nivelul stratelor superioare i adaptarea acestora la noile condiii. Rezultat scontat: Obinerea unei situaii corectate la nivelul proiectului GIS.

BIBLIOGRAFIE
1. Dima N., Herbei O., Veres I.,(2005), Realizarea
unor sisteme informatice de tip GIS privind valorificarea resurselor minerale n conditiile armonizarii cu strategii de dezvoltare durabila comunitajiilor locale, Contract nr.2140/2005 cu CNH Romnia 2. C. Iordachescu - GIS - Sisteme Informatice Geografice, Univ. Dunarea de Jos, Galati, 2006 3. V. M. Radulescu - Contributii la realizarea unui concept privind crearea bancilor de date miniere, Teza de doctorat, Petrosani, 2012

CUPRINS
1.1 Notiuni introductive despre GIS (Geographical Information Systems) ..............................................3 3.1 LABORATOR nr. 1.........................................18 3.2 LABORATOR nr. 2.........................................19 3.3 LABORATOR nr. 3.........................................21 3.4 LABORATOR nr. 4.........................................22 3.5 LABORATOR nr. 5.........................................22 3.6 LABORATOR nr. 6.........................................24 3.7 LABORATOR nr. 7.........................................25