Grsimile au un mare aport energetic (un gram = 9,3 calorii), avnd o indicaie special pentru muncitorii care presteaz

activiti grele la temperaturi sczute. Un volum mic de lipide elibereaz o cantitate mare de energie. Exist, grsimi animale (de obicei solide) cu acizi grai sturai i fr acizi grai eseniali. Consumul acestora poate duce la creterea colesterolului n snge i la ateroscleroz. Dintre aceste grsimi fac parte : seul, grsimea de porc (untura), untul si grsimea de pasre. Cu exceptia untului, un aliment necesar, toate celelalte trebuie evitate. Grasimile vegetale, denumite i uleiuri (de msline, germen de porumb, floarea soarelui, soia etc), conin acizi grai polinesturai, cu acizi grai eseniali, foarte utili in alimentaia dietetic. Grsimile sunt i un vehicul pentru vitaminele liposolubile. In acest referat poate fi cuprins si margarina. Despre grasimi, mai ales cele animale, se spune ca provoaca multe boli incepand de la colesterol crescut, boli cardiovasculare si chiar atac vascular celebral. Lipidele sunt necesare in alimentatie, deoarece contin numeroase vitamine, contribuie la reglarea temperaturii si protejeaza vasele de sange. Grasimile animale (carnea grasa, untul, untura, ouale etc.) contin acizi grasi saturati care duc la depunerea colesterolului in peretele arterelor, si duc ateroscleroza. Acest fenomen sta la baza unor boli deosebit de grave ca: infarctul miocardic, accidentele vasculare cerebrale, hipertensiunea arteriala, hiperlipidemiile etc. Lipidele lupta impotriva frigului, fiind indicate la oamenii care lucreaza in medii cu temperaturi scazute, deoarece intr-un volum mic incorporeaza o mare cantitate de energie. Intr-o alimentatie rationala trebuie pastrat un echilibru intre grasimile de origine animala si de origine vegetala. Grasimile animale trebuie sa reprezinte numai jumatate pana la doua treimi din totalul lipidelor din alimentatia zilnica. Dieta echilibrata necesita o cantitate adecvata de grasimi, dupa cum urmeaza: adult 15-17% din portia de mancare, la copii si femei gravide 12-14%, care sunt luate din smantana, branza, carne, peste, oua. Acizii grasi prezenti in alimente animale (lapte, oua, carne) sunt principalii transportori de vitamine liposolubile (A, D, E, K). Lipidele lupta impotriva frigului, fiind indicate la oamenii care lucreaza in medii cu temperaturi scazute, deoarece intr-un volum mic incorporeaza o mare cantitate de energie. Intr-o alimentatie rationala trebuie pastrat un echilibru intre grasimile de origine animala si de origine vegetala. Grasimile animale trebuie sa reprezinte numai jumatate pana la doua treimi din totalul lipidelor din alimentatia zilnica. Dieta echilibrata necesita o cantitate adecvata de grasimi, dupa cum urmeaza: adult 15-17% din portia de mancare, la copii si femei gravide 12-14%, care sunt luate din smantana, branza, carne, peste, oua. Acizii grasi prezenti in alimente animale (lapte, oua, carne) sunt principalii transportori de vitamine liposolubile (A, D, E, K). Ueiurile, grasimile vegetale sunt indispensabile unei alimentatii sanatoase. Grasimile vegetale sunt esentiale pentru ca reprezinta principala sursa de vitamine liposolubile (E, D, K), si de aminoacizi esentiali. Uleiul de masline, consumat cu moderatie, spre exemplu, adica nu mai mult de doua linguri pe zi, determina scaderea colesterolulu si reduce riscul aparitiei atacurilor cerebrale si a bolilor de inima. Uleiul de floarea soarelui este foarte bun pentru gatit, mai ales ca suporta temperaturi inalte Uleiul de porumb, in schimb trebuie evitat, mai ales la gatit, pentru ca se dezintegreaza la temperaturi scazute, comparativ cu uleiul de floarea soarelui.. Alege mereu uleiurile vegetale obtinute prin presare la rece, pentru ca in felul acesta se pastreaza toate calitatile. Obtinerea uleiurilor Se face prin presarea semintelor, germenilor, fructelor (maslina este un fruct) bogate in grasimi. Aceasta presare, chiar daca se face la rece, adica fara incalzirea prealabila a materiei prime duce la incalzirea uleiurilor (cresterea presiunii duce la cresterea temperaturii) si contactul lor cu oxigenul. Aceste fenomene pot duce la oxidarea sau degradarea unei parti a grasimilor. Pentru prajit e bine uleiuri rezistente la prajire, concepute special pentru acest scop. Daca prajesti alimentele, temperatura de prajire nu trebuie sa ajunga prea aproape de punctul de fumegare al uleiului Uleiurile se pastreaza ferite de lumina, caldura si contact cu aerul. Cu alte cuvinte, in recipiente opace, cu dopuri etanse si in frigider. Chiar daca anumite grasimi din uleiurile respective vor trece in stare solida, nu este un motiv de ingrijorare. Grasimile hidrogenate, sunt considerate a fi printre cele mai periculoase tipuri de grasimi cu care venim in contact zilnic prin dieta.

Grasimile hidrogenate au o consistenta mai solida decat uleiurile vegetale, proprietatile chimice diferite conferindu-le si o rezistenta mai mare in mediu. De aceea producatorii le adauga in numeroase alimente procesate industrial, in vederea cresterii duratei de valabilitate. Alte avantaje industriale sunt reducerea senzatiei de uleios a alimentelor, chiar daca continutul in lipide este incredibil de periculos, dar si faptul ca isi mentin aspectul proaspat pentru mai mult timp. In plus, prin adaugarea lor, alimentele crocante devin si mai crocante, cele cremoase, si mai cremoase. In plus, costurile sunt mai reduse, ceea ce se traduce printr-un pret mai scazut la raft. Din pacate insa, sanatatea noastra nu are deloc avantaje dupa urma lor, beneficiile fiind doar pentru conturile producatorilor care exagereaza in adaugarea grasimilor nesaturatein alimente. Ele nu fac parte din categoria lipidelor esentiale si nu au nici un beneficiu cunoscut pentru sanatate, indiferent daca au origine vegetala sau animal - Cresterea riscului de aparitie a bolii Alzheimer - Cresterea riscului de aparitie a diabetului zaharat tip 2 - Cresterea riscului de aparitie a obezitatii - Reducerea fertilitatii femeilor - Aparitia disfunctiei hepatice In plus, aprecierea ca sunt lipsite de grasimi sau 0 grasimi, nu este intotdeauna exacta. Tendinta actuala este ca alimentul sa fie catalogat ca fara grasimi chiar daca de fapt, el are 0.5-0.7 g, pana intr-un gram de grasimi nesaturate. Alimentele catalogate ca fara grasimi creeaza consumatorului impresia de siguranta, iar acesta poate alege sa manance cat mai mult. Putin cate putin, insa, grasimile se acumuleaza, si in final, rezultatul este acelasi Din punct de vedere statistic, o dieta cu putine grasimi a dus la o scadere a ratei mortalitatii cauzate de bolile de inima, dar speranta de viata nu a fost modificata din cauza altor boli, in special cancer. Sursele de grasimi contin o combinatie de grasimi saturate si nesaturate (poli sau mono nesaturate), in proportii diferite. Grasimile animale contin un procent mai mare de grasimi saturate iar cele vegetale un procent mai mare de grasimi nesaturate. Grasimile exotice (din cocos, palmier), desi de origine vegetala, au un continut mare de grasimi saturate. Cheia este echilibrul si alegerea acelor surse de grasimi nealterate prin rafinare sau preparare termica excesiva. In special in cazul grasimilor animale este foarte important modul de hranire al animalelor, cele hranite cu iarba producand o grasime mai sanatoasa decat cele hranite cu cereale. Cu alte cuvinte sunt de preferat pestele, galbenusul de ou, carnea preparata la o temperatura cat mai scazuta (cuptor), nucile si semintele intregi si crude, avocado, nuca de cocos, masline, lactatele fermentate.