1. Administratia publica. Notiune si caracteristici.

Notiune: Administratia publica este o activitate de organizare a executarii si de executare in concret a legii prin activitati cu character dispozitiv si prestator , activitate care se realizeaza de obicei prin sistemul organelor administratiei publice, dar in subsidira si prin alte organe situate in alte sisteme de organizare a puterii. Termenul de administratie publica are mai multe sensuri: Continutul activitatii puterii executive; Sistemul de autoritati publice care infaptuiesc puterea executiva; Conducerea institutiilor social-culturale; Un compartiment din unitatile direct productive;

Trasaturi caracteristice ale faptului administrativ: E un fapt social; Slujeste interese care nu-i apartin si sunt formulate de autoritati superioare; Organizeaza actiuni care sa indeplineasca interesele superioare; Persoanele fizice care realizeaza faptul administrative nu au o autoritate proprie ci una derivata;

Caracteristici: Administratia publica constituie un corp intermediar, creat in vederea actiunii; administ. Publica e subordonata dreptului, legii care ii stabileste obiectivele si limitele. Indeplineste 2 categorii de sarcini: de executie si de elaborare; E ierarhizata si ordonata pt a asigura coeziunea si disciplina administratiei; E remunerata, civila, laica si egala, in sensul ca aproape toti agentii primesc un salariu din bugetul public si e laica pt ca nu apartine bisericii si nu poate fi influentata de aceasta; E formalista, scrisa si birocratica, adica are la baza documente, fapte, decizii pastrate in arhiva si actioneaza din birourile sale adica din sediul sau; Este permanenta, necesita din ce in ce mai mult cunoastere, tehnicitate si progres; Este intr-o continua dezvoltare.

2. Structura administratiei publice Structura este modul de organizare interna , de alcatuire a unui corp sau domeniu de activitate. Acest lucru are la baza 2 criterii: Criteriul territorial cu structura ierarhica (autoritati centrale si locale); Criteriul competentei materiale sau functioale.

Administratia publica se clasifica in: Administratie centrala si teritoriala (servicii exterioare, teritoriale ale organelor centrale); Administratie de stat si locala (consiliile judetene si locale cu serviciile publice din subordine) Administratie generala si specializata .

Administratia publica este active cand aplica si executa legea, e consultative cand da avize administratiei active in cadrul careia functioneaza , deliberative cand un organ collegial ia decizii care obliga administratia active si e jurisdictionala cand se exercita de organe care fac parte din puterea executiva.

3. Continutul administratiei publice Activitatile desfasurate de autoritatile administratiei publice care formeaza continutul administratiei publice, se grupeaza in doua categorii: activitati executive cu character de dispozitie si activitati executive cu caracter de prestatie. Activitati executive cu character de dispozitie. Se organizeaza executarea legii si se stabileste conduita pe care trebuie sa o urmeze diferitele persoane fizice si juridice, impunandu-li-se un comportament imperativ sau restrictiv, iar in anumite cazuri se poate intervene cu sanctiuni pentru nerespectarea dispozitiilor legale. In acest cadru se inscrie si politia administrative ce mentine ordinea si linistea publica, securitatea si salubritatea. Nerespectarea masurilor de politie administrative necesita aplicarea unor sanctiuni contraventionale sau penale. Activitati executive cu character de prestatie. Prestatiile se realizeaza in anumite domenii de activitate cum ar fi: salubritate si ocrotirea mediului ambiant, furnizarea de gaze, de electricitate, radio, televiziune, etc. Aceste activitati se realizeaza atat prin acte juridice cat si prin operatiuni administrative sau materiale. Unele din aceste acte juridice sunt administrative cum ar fi certificatele medicale, diplomele eliberate de scoli si institutii de invatamant superior. Prestatiile administratiei publice se realizeaza in baza unor contracte ce seincheiei intre institutii ce apartin administratiei publice si beneficiarii prestatiilor.

4. Serviciu public. Notiune, trasaturi. Serviciul public este acel serviciu infiintat si organizat de catre stat sau sub impartirile sale administrative pt indeplinirea atributiilor lor executive. Serviciul public administrativ este acel organism administrativ, infiintat prin lege sau pe baza legii de catre judet, oras sau comuna pentru satisfacerea in mod continuu a unor interese specific e membrilor societatii. Serviciile publice, in sens larg sunt ansambluri de persoane si lucruri create in vederea satisfacerii unei nevoi publice de catre o colectivitate publica, supuse autoritatii si controlului acesteia. Trasaturi: Satisfacerea nevoilor din bugetele administratiilor; Gestiunea financiara este supusa legii contabilitatii publice; Actele juridice indeplinite de agentii serviciului sunt acte administrative; Serviciul public poate recurge la exproprieri pt cauza de utilitate pubica; Fiecare serviciu este creat pentru satisfacerea unui anumit interes de ordin general; Are mai multe subdiviziuni ; Cuprinde reguli juridice special ce ii permite sa foloseasca procedee de drept public

Anumite servicii de utilitate publica isi desfasoara activitatea sub regimul societatilor de drept privat. Acestea au urmatoarele trasaturi: Sunt infiintate de particulari; Desfasoara activitate de interes public; Nu urmaresc realizarea de profit; Emit acte particulare nu administrative.

Regiile autonome sunt create de stat pt a exploata bunurile proprietate publica: carbine, gaze, titei, telecomunicatiile etc.

5. Normele de drept administrativ. Normele de drept administrativ fac parte din acea categorie de norme juridice care reglementeaz raporturile sociale care constituie obiectul activitii administrative a statului i a colectivitilor locale, cu excepia raporturilor sociale care se nasc n procesul realizrii activitii financiare. Normele de drept administrativ pot fi emise att de ctre Parlament, ct i de Preedintele Republicii, Guvern i celelalte autoriti ale administraiei publice centrale sau locale.

Normele de drept administrativ se pot referi la activitatea administrativ a statului sau a colectivitilor locale: Norme care reglementeaz organizarea autoritilor i instituiilor administraiei publice centrale sau locale i stabilesc structura organizatorica; Norme care reglementeaz funcionarea autoritilor administraiei publice i care compun, cadrul normativ al competenelor i procedurile de realizare a acestora ; Norme care reglementeaz relaiile autoritilor administraiei publice cu persoane fizice i organisme non-guvernamentale; Norme referitoare la Statutul funcionarului public Norme care reglementeaz instituia contenciosului administrative

Norme care reglementeaz rspunderea patrimonial a autoritilor administraiei publice, precum i rspunderea administrativ (contravenional) a persoanelor fizice i juridice.

6. Izvoarele de drept administrative Noiunea de izvor de drept are dou nelesuri. n sens material, prin izvor de drept se neleg condiiile materiale de existen care determin voina membrilor societii, exprimat n normele juridice, iar n al doilea sens, se nelege forma specific de exprimare a normelor juridice. n concluzie, izvorul de drept administrativ poate fi definit ca forma specific de exprimare a normelor de drept administrativ. n cadrul sistemului, ierarhia izvoarelor dreptului administrativ privete raportul dintre diferitele acte normative i are la baz supremaia legii: Constituia este cel mai important izvor al dreptului administrativ prin fora juridic superioar a normelor de drept administrativ de ordin constituional . legile constituionale (de revizuire a Constituiei) legile organice care conin norme de drept administrativ referitoare la organizarea i funcionarea administraiei publice ; legile ordinare care conin norme ce reglementeaz raporturi de drept administrativ al altor ramuri de drept . Decretele prezideniale care conin norme ce reglementeaz raporturi juridice din sfera puterii executive Hotrrile i ordonanele Guvernului, ordinele i instruciunile minitrilor i actele celorlalte autoriti centrale de specialitate ale administraiei publice (hotrri, decizii, ordine, dispoziii), Actele normative ale administraiei publice locale Conveniile internaionale.

7. Regimuri politico - administrative centralizarea Este sistemul general care implica o dependenta stransa intre autoritatile locale si autoritatea central. Statul este singura persoana publica pe tot territoriul, asigurand prin bugetul si agentii sai satisfacerea tuturor nevoilor in interes general prin dispozitii si regulamente. Administratia de stat este ierarhizata. Puterea de decizie este concentrate in varful ierarhiei, la nivel local punandu-se in aplicare hotararile autoritatilor central. Concentrrea este sistemul de organizare centralizata a institutiilor statale, generand pericolul unei asfixieri a centrului.

8. Regimuri politico administrative - deconcentrarea Deconcentrarea administrativa consta in largirea sferei de atributii a serviciilor si agentilor autoritatii centrale de la nivel local. Prin deconcentrare se realizeaza o schimbare de autoritate superioara ierarhic, prin care viata locala poate fi stanjenita. Autoritatile locale sunt numite si subordonate organelor administratiei centrale. Deconcentrarea este prezentata ca transferul atributiilor autoritatilor catre reprezentantul local al acestora.

9. Regimuri politico administrative descentralizarea Descentralizarea apare ca opusa centralizarii, fiind un regim in care rezolvarea problemelor locale se face de autoritati alese in mod liber de corpul electoral. Aceste autoritati nu pot introduce modificari, ci trebuie sa se supuna modificarilor statului. Descentralizarea este recunoscuta ca unul din principiile democratice ale Europei.

10. Presedintele Romaniei. Consideratii generale. Institutia sefului statului isi are originea la inceputurile organizarii vietii de stat. In candrul sistemului autoritatilor statului seful statului ocupa unul dintre cele mai importante locuri reprezentand alaturi de parlament guvern autoritatea judecatoreasca suprema si tribunalul constitutional , o autoritate publica. 11. Functiile presedintelui Romaniei. Presedintele Romaniei reprezinta statul si este garantul libertatii nationale si a integritatii tarii. El exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate, functia de reprezentare, functia de garant. Functia de reprezentare: el reprezinta statul atat pe plan intern cat si extern. Pe plan intern confera decoratii si titluri de onoare, accodra gradele de general, amiral, maresal, iar pe plan extern incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern pe care le supune spre ratificare Parlamentului. Functia de garant: garanteaza independenta nationala, integritatea si unitatea teritoriului. El este comandantul fortelor armate si este presedintele consiliului suprem de aparare a tarii.

Functia de mediere: el nu apartine niciunui partid politic pe durata mandatului sau.

12. Presedintele Romaniei. Alegerea si validarea mandatului. Alegerea Presedintelui:

Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale.In cazul in care niciunul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi. Mandatul: Mandatul este de 5 ani de la data depunerii juramantului. Prin lege organic, mandatul poate fi prelungit in caz de razboi sau cataclisme. Rezultatul alegerilor pt functia de Presedinte e validat de Curtea Constitutionala. Candidatul a carui alegere a fost validate, depune in fata camerei deputatilor si senatului juramantul.

13. Incompatibilitati si imunitati in timpul mandatului, presedintele nu poate fi membru al niciunui partid politic si nu poate indeplini nicio alta functie publica sau private. El se bucura de imunitate si nu poate fi tras la raspundere juridical pt voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.

14. Atributiile si actele presedintelui romaniei Atributii: In raporturile cu parlamentul: promulgarea legilor, convocarea parlamentului in sesiuni, dizolvarea parlamentului, ardeseaza parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale tarii; In raporturile cu electoratul: poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum vointa cu privire la problemele de interes national; In raporturile cu guvernul: desemneaza prim-ministrul, numeste guvernul pe baza votului de incredere al parlamentului, in caz de remaniere numeste unii membrii ai guvernului, consulta guvernul cu privire la probleme urgente. Atributii privind adoptarea de masuri exceptionale: poate institui starea de asediu si de urgent si solicita parlamentului incuviintarea masurii adoptate in cel mult 5 zile de la luarea ei.

Atributii in domeniul apararii: este comandantul fortelor armate si are functia de presedinte al consiliului supreme de aparare a tarii, poate declara mobilizarea armatei cu accordul in cel mult 5 zile al parlamentului; Atributii in domeniul relatiilor internationale: incheie contracte international negociate de guvern, primeste scrisori de acreditare si rechemare a agentilor diplomatic ai altor state, aproba infintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice; Atributii realizate in raport cu justitita: numeste judecatorii si procurorii, accorda gratieri individuale, declanseaja urmariri penale impotriva unor membrii din govern, Alte atributii: confera decoratii si titluri de onoare, accorda gradele de maresal, general si amiral. Actele Presedintelui: Presedintele emite decrete. Decterele sunt acte juridice cu character normative sau individual cu o forta juridical inferioara Constitutitei si legilor,dar superioara actelor guvernului. Unele decrete se contrasemneaza de primul-ministru. Ele se publica in Monitorul Oficial, nepublicarea lor atragand inexistenta. Trebuie sa fie contrasemnate de primul ministru decretele in legatura cu: Incheierea de tratate iinternationale; Acreditarea si rechemarea agentilor diplomatic ai Romaniei; Mobilizarea firtelor armate; Masuri in caz de agresiune armata; Masuri privind declararea stariid e asediu si a starii de urgent; Conferirea de decoratii si titluri; Accordarea gratierii individuale; Accordarea gradului de maresal, general su amiral;

Decretele au character executoriu.

15. Rolul si functiile guvernului Rolul guvernului. Guvernul are rolul de a asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului national economic si social,precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial in conditiile promovarii intereselor nationale.In indeplinirea atributiilor sale,Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate,cum ar fi sindicatele si patronatele. Guvernul raspunde de ordinea publica,de apararea nationala,precum si de raporturile statului respectiv cu alte state.

Functiile guvernului. Guvernul se organizeaza si functioneaza in conformitate cu prevederile constitutionale,avand la baza Programul de guvernare nu adoptat ci acceptat de Parlament Pentru realizarea Programului de guvernare Guvernul exercita urmatoarele functii: -functia de strategie,prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a Programului de guvernare; -functia de reglementare,prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice; -functia de administrare a proprietatii statului,prin care se asigura administrarea proprietatii publice si private a statului precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil. -functia de reprezentare,prin care se asigura,in numele statului roman,reprezentarea pe plan intern si extern; -functia de autoritatea de stat,prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul apararii,ordinii publice si sigurantei nationale,precum si in domeniile economic si social si al functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

16. Incopatibilitatile functiei de membru al guvernului Functia de membru al guvernului e incompatibila cu: Functie publica de autoritate cu exceptia celei de deputat sau senator; Functie de reprezentare profesionala in cadrul organiz cu scop comercial; Fct de presedinte vicepresedinte, directorg generatl, cenzor; Calitate de membru al unui grup de interes economic; Functie publica a unui stat strain; Fct de secretar de stat;

17. Inceptarea functiei de membru al guvernului Functia de membru al guvernului inceteaza in urma: Demisia: se anunta public, se prezinta primului ministru si e irevocabila in mom in care s-a luat act de depunerea ei dar nu mai trarziu de 15 zile; Revocare: se face de presedintele romaniei prin decret la propunerea primului ministru;

Pierderii dr electoral. Starii de incompatibilitate; Decesului; Demiterii.

18. Primul ministru Primul-ministru conduce Guvernul i coordoneaz activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuiilor legale care le revin. Primul-ministru este vicepreedintele Consiliului Suprem de Aprare a rii i exercit toate atribuiile care deriv din aceast calitate. Primul-ministru numete i elibereaz din funcie: a) conductorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu excepia persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului; b) secretarul general i secretarii generali adjunci ai Guvernului, n cazul utilizrii acestor funcii; c) personalul din cadrul aparatului de lucru al primului-ministru; d) secretarii de stat; e) alte persoane care ndeplinesc funcii publice, n cazurile prevzute de lege; Primul-ministru poate desemna un membru al Guvernului s rspund la ntrebrile i interpelrile adresate Guvernului de ctre deputai sau senatori. Primul-ministru contrasemneaz decretele emise de Preedintele Romniei, n cazul n care Constituia prevede obligativitatea contrasemnrii acestora.

19. Functionarea guvernului Guvernul se intalneste saptamanal ori de cate ori e necesar la convocare primului ministru. Presedintele poate participa la sedintele guv care au ca obiect probleme de interes national. Presedintele prezideaza sedintele, dar nu devine membru al guv, nu participa la adoptarea hotararii ci doar isi exprima opinia cu privire la acele masuri.

20. Actele guvernului Actele guvernului sunt: hotrri;

 ordonane. Actele specifice activitii Guvernului sunt hotrrile, prin care acesta pune n executare legile adoptate de ctre Parlament. Hotrrile se emit pentru organizarea executrii legilor, ceea ce nseamn c nu pot cuprinde reglementri primare ale relaiilor sociale, hotrrile avnd un caracter secundum legem. Din punct de vedere tehnic legislativ, Ordonana de urgen intr n vigoare numai dup depunerea sa spre dezbatere n procedur de urgen la Camera competent s fie sesizat i dup publicarea ei n Monitorul Oficial al Romniei. Camerele, dac nu se afl n sesiune, se convoac n mod obligatoriu n 5 zile de la depunere sau, dup caz, de la trimitere.

21. Raporturile parlamentului cu guvernul Primul-ministru prezint Camerei Deputailor sau Senatului rapoarte i declaraii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate. Totodat, Guvernul i celelalte autoriti ale administraiei publice sunt obligate s prezinte informaiile i documentele cerute de Camera Deputailor, de Senat sau de ctre comisiile parlamentare, prin intermediul preedinilor acestora. Membrii Guvernului au acces la lucrrile Parlamentului. Dac li se solicit prezena, participarea lor este obligatorie. Guvernul i fiecare dintre membrii si sunt obligai s rspund la ntrebrile i interpelrile formulate de deputai sau de senatori. Camera Deputailor sau Senatul pot adopta o moiune prin care s-i exprime poziia cu privire la problemele ce au fcut obiectul interpelrii. Guvernul rspunde politic n faa Parlamentului pentru ntreaga sa activitateCamera Deputailor i Senatul, n edin comun, pot retrage ncrederea acordat Guvernului, prin adoptarea unei moiuni de cenzur, cu votul majoritii deputailor i senatorilor . Dac moiunea de cenzur este respins, proiectul de lege prezentat este socotit ca fiind adoptat, iar programul sau declaraia de politic general devine obligatoriu pentru Guvern. n situaia n care Preedintele Romniei cere reexaminarea legii adoptate, dezbaterea acesteia se face n edin comun a celor dou Camere.

22. Raspunderea juridical a membrilor guvernului Camera Deputailor, Senatul i Preedintele Romniei au dreptul s cear urmrirea penal a membrilor Guvernului pentru faptele svrite n exerciiul funciei lor. Dac s-a cerut urmrirea penal, Preedintele Romniei poate dispune suspendarea acestora din funcie. Trimiterea n judecat a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcie. Competena de judecat

aparine naltei Curi de Casaie i Justiie. Trimiterea n judecat a unui membru al Guvernului atrage suspendarea acestuia din funcie, de ctre Preedintele Romniei.

23. Organizarea ministerelor Rolul, funciile, atribuiile, structura organizatoric i numrul de posturi ale ministerelor se stabilesc n raport cu importana, volumul, complexitatea i specificul activitii desfurate i se aprob prin hotrre a Guvernului. n fiecare minister se organizeaz cabinetele demnitarilor, cu personal propriu, cruia nu i se aplic prevederile legii privind statutul funcionarului public. Ministerele pot nfiina n subordinea lor organe de specialitate, cu avizul Curii de Conturi. Ministerele pot avea n subordinea lor servicii publice, care funcioneaz n unitile administrativteritoriale. nfiinarea sau desfiinarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor i ale celorlalte organe centrale din unitile administrativ-teritoriale, obiectul de activitate, structura organizatoric, numrul i ncadrarea personalului, criteriile de constituire a compartimentelor i funciile de conducere ale acestora se aprob prin ordin al ministrului, respectiv al conductorului organului de specialitate n subordinea cruia aceste servicii sau organe i desfoar activitatea. Ministrul numete i elibereaz din funcie conductorii organelor de specialitate din subordinea ministerului. Conductorii serviciilor publice descentralizate se numesc i se elibereaz din funcie de ctre ministru, cu avizul consultativ al prefectului.

24. Conducerea ministerelor Se realizeaza de ministrii. Ministrii sunt ordonatori de credite si poarta raspunderea cheltuielilor stabilite prin bugetul de stat. Ministrul emite ordine si instructiuni in conditiile legii, fiind ajutat de unul sau mai multi secretar de stat. Atributiile secretarului general : Coordoneaza functionarea compartimentelor si asigura legatura dintre ministru si conducatorii compartimentelor ministeului; Colaboreaza cu compartimentele de specialitate din cadrului secretarului general al guvernului; Primeste si transmite spre avizare ministerelor proiecte de acte normative; Urmareste realizarea actelor normative; Coordoneaza personalul ministerului;

25. Avocatul poporului

Avocatul Poporului este o instituie central de stat romneasc, publica, autonoma si independenta. Rolul fundamental al avocatului poporului este de a apra drepturile i libertile ceteneti, n genere, n raport cu autoritile publice i n special cu cele executive. Avocatul poporului este numit n edina comun a celor dou Camere ale Parlamentului pentru un mandat cu o durat de 5 ani. Pe durata mandatului su, avocatul poporului nu poate ndeplini nici o alt funcie public sau privat, cu excepia celei de cadru didactic n nvmntul superior. Avocatul poporului i exercit junciile fie din oficiu fie la cererea persoanelor interesate. Pentru ca activitatea s fie eficient, constituia oblig autoritile publice s-i asigure sprijinul necesar. Avocatul poporului rspunde numai n faa Parlamentului, avnd obligaia de a-i prezenta acestuia rapoarte. n aceste rapoarte avocatul poporului poate face i recomandri privind legislaia sau luarea unor msuri pentru ocrotirea libertilor publice. Atributii:

coordoneaza activitatea institutiei Avocatul Poporului; primeste si repartizeaza cererile facute de persoanele lezate prin incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti de catre autoritatile administratiei publice si decide asupra acestor cereri; urmareste rezolvarea legala a cererilor primite si cere autoritatilor sau functionarilor administratiei publice in cauza incetarea incalcarii drepturilor si libertatilor cetatenesti, repunerea in drepturi a petitionarului si repararea pagubei; semneaza rapoartele, recomandarile, precum si orice alte acte necesare bunei desfasurari a activitatii institutiei; formuleaza puncte de vedere, la cererea Curtii Constitutionale; poate sesiza Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea legilor inainte de promulgarea acestora; poate sesiza direct Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor; reprezinta institutia Avocatul Poporului in fata Camerei Deputatilor, a Senatului si a celorlalte autoritati publice, precum si in relatiile cu persoanele fizice sau juridice.

26. Agentia nationala de integritate Este o instituie independent operaional din Romnia, ce exercit un control administrativ, specializat n verificarea averilor dobndite n timpul exercitrii unei funcii publice, conflictelor de interese i a incompatibilitilor. Atributii: - Verifica declaratii de avere; Efectueaza controlul depunerii la termen a declaratiilor de avee; - Constat nerespectarea conditiilor legale privind conflictul de interese; - Sesizeaza organul de urmarire penala daca exista probe sau indicii temeinice a unor fapte prevazute de legea penala; - Sesizeaza organelle competente sa aplice sanctiunile sau aplica sanctiuni ce intra in sfera sa de competenta.

Agentia isi desfasoara functia in mod autonom fata de govern si administratia guvernamentala dar are unele raporturi de dependent fata de senat prin consiliul national de integritate.

27. Consiliul local constituire; Consiliile locale sunt alcatuite din consilieri alesi prin vot universal, direct, egal, secret si liber exprimat. Nr lor se stabileste pri ordin al prefectului si variaza intre 9 si 31, in functie de populatia comunei. Functia de consilier local sau judetean e incompatibila cu: Fct de primar sau viceprimar; Prefect sau subprefect; Functionar public; Presedinte, vicepresedinte, director general, manager, asociat, administrator, etc. Reprezentatn al statului la o societate comerciala; Deputat sau senator; Ministru,secretar de stat, subsecretar de stat.

Starea de incompatibilitate intervine doar dupa validarea mandatului. Validarea alegerii consilierilor se face de catre judecatoria in raza careia se afla unitatea administrative-teritoriala. Convocarea consilierilor declarati alesi se face de catre prefect. Dupa validare, in sedinta de constituire a consiliului local, se depune juramantul. Consilierul local poate fi schimbat din functie la initiative a cel putin o treime din nr consilierilor locali prin votul majoritatii consilierilor in functie.

28. Functionarea consiliului local Consiliul local i exercit mandatul de la data constituirii pn la data declarrii ca legal constituit a consiliului nou ales. Avnd caracterul unui organ deliberativ, consiliul local i desfoar activitatea n edine ordinare (lunare) sau extraordinare (ori de cte ori este nevoie). Convocarea consiliului local n edin ordinar sau extraordinar se face de ctre primar, printr-o dispoziie care va cuprinde ordinea de zi a edinei respective, data, locul i ora de desfurare a acesteia, precum i caracterul ordinar sau extraordinar al acesteia. Convocarea edinelor extraordinare se poate face i de ctre cel puin o treime din numrul membrilor consiliului edinele consiliului local sunt legal constituite dac este prezent majoritatea consilierilor n funcie, prezena fiind obligatorie. edinele consiliului local sunt conduse de preedintele de edin, pentru o perioad de cel mult trei luni, i sunt publice, cu excepia cazurilor n care consilierii decid, cu majoritate de voturi ca acestea s se desfoare cu uile nchise. Lucrrile edinelor se desfoar n limba romn, limba oficial a statului. Dezbaterile din edinele consiliului local se consemneaz ntr-un proces verbal, semnat de preedintele de edin i de secretarul unitii administrativ-teritoriale.

n exercitarea atribuiilor ce i revin, consiliul local adopt hotrri, cu votul majoritii membrilor prezeni, cu excepia cazurilor n care legea sau regulamentul de organizare i funcionare a consiliului cere o alt majoritate. Hotrrile cu caracter normativ devin obligatorii i produc efecte de la data aducerii lor la cunotin public, iar cele individuale, de la data comunicrii; aducerea la cunotin public a hotrrilor cu caracter normativ se face n termen de cinci zile de la data comunicrii oficiale ctre prefect.

29. Actele consiliului local Actele organelor colegiale sunt denumite hotrri sau regulamente, iar actele organelor de conducere unipersonal, n funcie de calitatea pe care o deine persoana emitent a actului, sunt denumite dispoziii, ordine, decrete etc. n exercitarea atribuiilor ce i revin consiliul local adopt hotrri, cu votul majoritii membrilor prezeni, n afar de cazurile n care legea sau regulamentul de organizare i funcionare a consiliului cere o alt majoritate. a. hotrrile privind bugetul local; b. hotrrile privind contractarea de mprumuturi, n condiiile legii; c. hotrrile prin care se stabilesc impozite i taxe locale; d. hotrrile privind participarea la programe de dezvoltare judeean, regional, zonal sau de cooperare trasfrontalier; e. hotrrile privind organizarea i dezvoltarea urbanistic a localitilor i amenajarea teritoriului; f. hotrrile privind asocierea sau cooperarea cu alte autoriti publice, cu persoane juridice romne sau strine. Hotrrile privind patrimoniul se adopt cu votul a dou treimi din numrul total al consilierilor n funcie.

30. Suspendarea si incetarea mandatului de consilier local Suspendarea mandatului de consilier local. Mandatul de consilier local se suspend de drept numai n cazul n care acesta a fost arestat preventiv. Msura arestrii preventive se comunic de ndat de ctre instana de judecat prefectului, care, prin ordin, constat suspendarea mandatului. Suspendarea dureaz pn la ncetarea situaiei prevzute mai sus. Ordinul de suspendare se comunic de ndat consilierului local. n cazul n care consilierul local al crui mandat a fost suspendat a fost gsit nevinovat, acesta are dreptul la despgubiri, n condiiile legii. ncetarea de drept a mandatului de consilier local sau judeean Calitatea de consilier local sau de consilier judeean nceteaz la data declarrii ca legal constituit a noului consiliu ales.

Calitatea de consilier local sau de consilier judeean nceteaz de drept, nainte de expirarea duratei normale a mandatului, n urmtoarele cazuri: a) demisie b) incompatibilitate; c) schimbarea domiciliului ntr-o alta unitate administrativ-teritorial, inclusiv ca urmare a reorganizrii acesteia1; d) lipsa nemotivat de la mai mult de 3 edine ordinare consecutive ale consiliului; e) imposibilitatea exercitrii mandatului pe o perioad mai mare de 6 luni consecutive, cu excepia cazurilor prevzute de lege2; f) condamnarea, prin hotrre judectoreasc rmas definitiv, la o pedeaps privativ de libertate; g) punerea sub interdicie judectoreasc; h) pierderea drepturilor electorale; h) pierderea calitii de membru al partidului politic sau al organizaiei minoritilor naionale pe a crei list a fost ales (se aplic i viceprimarului)3; i) deces.

31. Primarul si viceprimarul Dup validare, primarul depune n faa consiliului, jurmntul de credin, iar dac refuz este considerat demisionat de drept. Invalidarea alegerii primarului se pronun numai n cazul n care se constat nclcarea condiiilor de eligibilitate sau dac alegerea s-a fcut prin fraud electoral. Au fost identificate trei categorii de sarcini ale primarului, n calitate de autoritate executiv a consiliului local, n vederea realizrii autonomiei locale i anume: de reprezentare, de executiv al consiliului local i de ef al administraiei locale i a aparatului propriu de specialitate. n funcie de specificul activitii la care se refer, atribuiile primarului, pot fi clasificate n

mai multe categorii: atribuii exercitate n calitate de reprezentant al statului; atribuii referitoare la relaia cu consiliul local; atribuii referitoare la bugetul local; atribuii privind serviciile publice asigurate cetenilor; alte atribuii stabilite prin lege.

n calitate de autoritate ce reprezint puterea statal la nivelul localitii, primarul exercit atribuiile de autoritate tutelar i de ofier de stare civil, sarcinile ce-i revin din actele normative privitoare la recensmnt, la organizarea i desfurarea alegerilor, la luarea msurilor de protecie civil etc. Actele administrative cu caracter normativ emise de primar vor produce efecte dup ce vor fi aduse la cunotin public n formele consacrate legislativ (publicare n Monitorul Oficial, publicare n presa local sau afiare n locuri special amenajate etc.). Actele administrative individuale emise de primar se comunic celor interesai i i produc efecte din momentul comunicrii. Mandatul primarului este de 4 ani i se exercit pn la depunerea jurmntului de primarul nou ales, putnd fi prelungit prin lege organic, n caz de rzboi sau de catastrof. Mandatul primarului nceteaz de drept n condiiile legii statutului aleilor locali, precum i n urmtoarele situaii. dac se afl n imposibilitatea exercitrii funciei datorit unei boli grave certificate, care nu permite desfurarea activitii n bune condiii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic; - dac acesta nu i exercit, n mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv. n toate acest cazuri, prefectul, prin ordin, ia act de ncetarea mandatului primarului. Referendumul este considerat valabil dac s-au prezentat la urne cel puin jumtate plus unul din numrul total al locuitorilor cu drept de vot i s-au pronunat n favoarea ncetrii mandatului primarului cel puin jumtate plus unul din numrul total al locuitorilor cu drept de vot. Suspendarea mandatului primarului intervine de drept numai n cazul arestrii sale preventive. Potrivit actualei reglementri, msura arestrii preventive se comunic de ndat de ctre instana de judecat prefectului care, prin ordin, constat suspendarea mandatului. Ordinul de suspendare se comunic de ndat primarului. Suspendarea dureaz pn la ncetarea situaiei artate anterior. Dac primarul suspendat din funcie a fost gsit nevinovat, acesta are dreptul la despgubiri, n condiiile legii. Statutul viceprimarului este reglementat n cteva articole distincte n coninutul noii reglementri. Ca natur juridic, viceprimarul nu este o autoritate a administraiei publice locale, ntruct legea nu i confer atribuii proprii, pentru a cror exercitare s emit acte administrative de autoritate. El l ajut pe primar, care i i deleag unele din atribuiile sale. Durata mandatului viceprimarului este egal cu cea a mandatului consiliului local. -

Schimbarea din funcie a viceprimarului se poate face de ctre consiliul local, la propunerea primarului sau a unei treimi din numrul consilierilor n funcie, prin hotrre adoptat cu votul majoritii consilierilor n funcie" Fa de dispoziiile legale n vigoare n doctrin au fost identificate dou categorii de atribuii ale viceprimarului, i anume: atribuii delegate de primar n cel mult 30 de zile de la validare i atribuii exercitate n principal de primar, dar care pot fi delegate i viceprimarului. Mandatul su nceteaz de drept n aceleai condiii n care nceteaz de drept mandatul primarului, cu excepia referendumului. n cazul ncetrii mandatului viceprimarului, consiliul local ia act de aceasta i alege un nou viceprimar.

32. Consiliul judetean. Actele si dizolvarea Consiliul judetean e compus din consilieri judeteni , alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Numarul lor se stabileste de catre prefect prin ordinal acestuia si variaza intre 30 si 36, in functie de populatie. Consiliul judetean se allege pt un mandat de 4 ani si se poate prelungi pri lege organic in caz de razboi sau catastrofa. Consiliul judetean se intruneste in sedinta ordinara o data pe luna, la convocarea presedintelui consiliului judetean. Actele consiliului judetean: Consiliul judetean adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul cere o alta majoritate. Hotararile se semneaza de presedinte sau in lipsa acestuia de vicepresedintele consiliului judetean care a condus sedinta si se contrasemneaza de secretarul judetului. Hotararile consiliului judetean se comunica in mod obligatoriu prefectului judetului pt controlul de legalitate. Dizolvarea consiliului judetean: Consiliul judeean se dizolv de drept n condiiile n care se dizolv de drept consiliul local, sau prin referendum judeean. a) Dizolvarea de drept. Secretarul judeului sau orice alt persoan interesat sesizeaz instana de contencios administrativ cu privire la cazurile de dizolvare. Instana analizeaz situaia de fapt i se pronun cu privire la dizolvarea consiliului judeean. Hotrrea instanei este definitiv i se comunic prefectului. b) Dizolvarea prin referendum judeean. Consiliul judeean poate fi dizolvat prin referendum judeean, organizat n condiiile legii. Referendumul se organizeaz ca urmare a cererii adresate n acest sens prefectului de cel puin 20% din numrul cetenilor cu drept de vot, nscrii pe listele electorale ale unitii administrativ-teritoriale. Cheltuielile pentru organizarea referendumului se suport din bugetul judeean.

Referendumul judeean este organizat, n condiiile legii, de o comisie compus din prefect, un reprezentant al consiliului judeean i un judector de la tribunal. Secretariatul comisiei este asigurat de instituia prefectului. Referendumul este valabil dac s-au prezentat la urne cel puin jumtate plus unu din numrul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului judeean nceteaz nainte de termen dac s-au pronunat n acest sens cel puin jumtate plus unu din numrul total al voturilor valabil exprimate.

33. Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean Consiliul judeean alege dintre membrii si un preedinte i 2 vicepreedini. Preedintele i vicepreedinii se aleg cu votul secret al majoritii consilierilor judeeni n funcie. Eliberarea din funcie a preedintelui sau a vicepreedinilor consiliului judeean se face cu votul secret al majoritii consilierilor n funcie, la propunerea a cel puin o treime din numrul acestora. Eliberarea din funcie a preedintelui sau a vicepreedinilor consiliului judeean nu se poate face n ultimele 6 luni ale mandatului consiliului judeean. Pe durata mandatului, preedintele i vicepreedinii consiliului judeean primesc o indemnizaie lunar, ca unica form de remunerare a activitii corespunztoare funciilor de preedinte, respectiv de vicepreedinte al consiliului judeean, care reprezint baza de calcul pentru stabilirea drepturilor i obligaiilor care se determin n raport cu venitul salarial. Preedintele i vicepreedinii consiliului judeean nu beneficiaz de sporul de vechime n munc i nici de alte sporuri prevzute de lege. Durata mandatului constituie vechime n munc i n specialitatea studiilor absolvite. Preedintele consiliului judeean reprezint judeul n relaiile cu celelalte autoriti publice, cu persoanele fizice i juridice romne i strine, precum i n justiie. El rspunde n faa consiliului judeean de buna funcionare a administraiei publice judeene.

34. Prefectul Prefectul este un reprezentant al Guvernului n teritoriu, motiv pentru care este calificat ca administraie de stat n teritoriu, rspunznd principiului deconcentrrii administrative. Numirea i eliberarea din funcie a prefecilor se fac prin hotrre a Guvernului, iar a subprefecilor prin decizie a primului-ministru, la propunerea prefectului i a Ministerului Internelor i Reformei Administrative. Pentru a fi numit n funcie, prefectul trebuie s aib studii superioare de lung durat, iar subprefectul trebuie s aib studii superioare. Prefectul conduce activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si poate ataca n faa instanei de contencios administrativ, actele adoptate sau emise de autoritile administraiei publice locale ori judeene, precum i de preedintele consiliului judeean, n termen de 30 de zile de la comunicare, dac le consider ilegale, cu excepia actelor de gestiune curent.

Activitatea prefectului se intemeieaza pe principiile: Legalitatii, impartialitatii si obiectivitatii; Eficientei; Responsabilitatii; Profesionalizarii; Orientarii catre cetatean.

Institutia prefectului poate beneficia de programe cu finantare internationala. Printre atribuiile principale ale prefectului, ca reprezentant al Guvernului, atribuii care se stabilesc prin lege organic,: - asigurarea realizrii intereselor naionale; - aplicarea i respectarea Constituiei i a tuturor actelor normative, precum i a ordinii publice; - exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor autoritilor administraiei publice locale i judeene; - prezentarea anual n faa Guvernului a unui raport asupra stadiului realizrii sarcinilor ce i revin potrivit programului de guvernare precum i n legtur cu controlul exercitat asupra legalitii actelor autoritilor administraiei publice locale etc.

35.

Administratia publica teritoriala de stat

Ministerele pot avea in subordinea lor servicii deconcentrate. Aceste servicii pot infiinta alte organe central de specialitate. Serviciile publice deconcentrate care functioneaza in unitatile administrative teritoriale sunt conduse de prefect, care e reprezentantul guvernului pe plan local. Sunt ministere care au asemenea servicii publice deconcentrate la nivelul judetelor: inspectoratele scolare judetene, cercetarii tineretului si sportului. Unele ministere au servicii publice si la nivelul municipiilor, oraselor, sectoarelor si comunelor. Alte ministere isi exercita competent asupra intregului teritoriu al tarii si asupra intregii populatii in mod direct cum ar fi Ministerul afacerilor externe.

36. Domeniul public. Notiune si caracteristici. Prin domeniu public al statului se nelege situaia unor bunuri sau drepturi care nu sunt n posesia nici unei persoane, fizice sau juridice. Un exemplu este domeniul public, ce consist din spaiul radio-electronic, domeniul minier, apele terestre, apele continentale, gazele naturale etc. Alte ordine juridice consider c domeniul public este format din acele bunuri al cror titular este o comunitate. Notiunea de domeniu public nu se suprapune cu aceea de proprietate publica, din domeniul public putnd face parte si bunuri mobile sau imobile care apartin proprietatii private, dar care sunt supuse unui regim de drept administrativ pentru ca, prin natura lor, sunt de uz sau de interes public. Caracteristici:

1. Prin natura sau destinatia expresa a legii sa intre in categoria bunurilor care trebuie protejate si transmise generatiilor viitoare; 2. Sa prezinte semnificatia unor valori de interes public sau sa fie destinata unei folosinte de interes public; 3. 4. Sa fie supus bunul respectiv unui regim juridic de drept administrativ; Sa se afle in proprietatea publica sau in paza unei persoane de drept public;

37. Functia publica. Notiune si trasaturi. Functia publica=ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite in temeiul legii,in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre adm publica centrala,adm publica locala si autoritatile administratiei autonome. functia publica=un complex de atributii specifice prestabilite legal.cu care sunt dotate serviciile publice,atributii exercitate in mod continuu,legal investite in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre adm publica centrala si locala. Trasaturile f p: 1.Orice functie publica= o totalitate de atributii dintre cele ce formeaza competenta cu care e dotat serviciul public in vederea infaptuirii prerogativelor/sarcinilor acestuia de organizare a executarii si de executare a legii in regim de putere publica. 2.Atributiile ce formeaza continutul functiei publice trebuie sa aiba 1 caracter legal=sa fie prevazute pt fiecare functie publica,prin lege sau prin acte emise in baze si in executarea legii. 3.Atrbutiile corespunzatoare functiei publice se stabilesc in functie de sarcinile specifice,de specialitatea pe care fiecare serviciu public le exercita pt satisfacerea unui anumit interes general. 4.Prin exercitarea funct publice trebuie sa se contribuie la realizarea puterii publice fie printr o forma directa in cazul functiilor de decizie ce presupun emiterea actelor juridice de autoritate,fie intr o forma indirecta prin actiunile de pregatire,executare,strans legate de exercitiul autoritatii publice. 5.Functiile publice=create pt a da satisfactie intereselor generale,iar nu in mod direct,individual. 6.Functia publica are caracter obligatoriu=e obligatoriu ca drepturile si obligatiile ce alcatuiesc continutul functiei publice sa fie exercitate. 7.Prin exercitiul efectiv al functiei se realizeaza competenta autoritatii sau institutiei publice legal stabilite. 8.Fondurile pt finantarea functiilor publice=asigurate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.Totalitatea functiilor dintr o autoritate sau institutie publica,potrivit schemei de organizare,constituie statul de functii al respectivei autoritati aprobat potrivit legii.

38. Functionarul public. Notiune si trasaturi

Funcionarul public este numit de ctre autoritatea public, competent potrivit legii i nvestit n mod legal cu atribuiile unei funcii publice, cu o activitate pe care s o desfoare n scopul asigurrii funcionrii continue a unui serviciu public. Trasaturile functionarului public: -e cetateanul roman cu domiciuliu in Romania -e numai persoana numita in functie,nu cea aleasa -numirea trebuie sa se faca in condtitiile legii -numirea trebuie sa se faca pe un post vacant -numirea se face de regula pe o perioada nedeterminata pt a asigura stabilitatea in functie.eventual inamovibilitatea si dreptul la cariera. -eu reglementate dreputurile si obligatiile,raspunderea,incompatibilitatile si in general regimul de ocupare si exercitare a functiei intr un statut special -isi exercita atributiile in vederea realizarii competentei serviciului public in care functioneaza -fondurile pt plata salariilor lor-asigurate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale. Conditiile de acces la ocuparea functiei publice. -are cetatenia romana si domiciliul in Romania -cunoaste limba romana,scris si vorbit -are varsta de minimum 18 ani impliniti -are o stare de sanatate corespunzatoare functiei publice pentru care candideaza,atestata pe baza de examen medical de specialitate -indeplineste conditiile de studii prevazute de lege pentru functia publica - indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice -nu a fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni contra comunitatii,contra statului sau contra autoritatii -nu a fost destituita dintr o functie publica sau nu i a incetat contractual individual de munca pentru motive disciplinare in ultimii 7 ani -nu a desfasurat activitate de politie politica astfel cum este definita prin lege

39. Drepturile functionarului public Funcionarul public are dreptul:

a) s examineze probleme i sa ia decizii n limitele mputernicirilor sale; b) s solicite, n limitele competenei sale, i s dispun de informaia necesar de la alte autoriti publice, precum i de la persoane fizice i juridice, indiferent de forma de proprietate i tipul de organizare juridic; c) s se perfecioneze profesional; d) s avanseze la serviciu corespunztor pregtirii lui profesionale, capacitilor intelectuale, rezultatelor atestrii, contiinciozitii n exercitarea atribuiilor n cazul n care particip la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de un rang superior; e) s-i cunoasc drepturile i obligaiunile de serviciu; f) sa fie remunerat conform funciei, pregtirii profesionale i experienei sale de munc; g) s se asocieze la sindicate i sa participe la activitatea lor n afara orelor de program; h) s beneficieze de protecie juridic, n corespundere cu statutul su.

40. obligatiile functionarului public s execute la timp i calitativ deciziile autoritilor publice n problemele ce in de competena lui; s dirijeze, n cunotin de cauz, sectorul de munc ncredinat, s manifeste iniiative i perseveren, s asigure ndeplinirea necondiionat a sarcinilor ce stau n faa autoritii publice; s respecte cu strictee drepturile i libertile cetenilor; s se cluzeasc n exercitarea atribuiilor de legislaia n vigoare, s fie obiectiv i imparial, sa nu dea dovad de tergiversari i birocratism; s examineze la timp propunerile, cererile i plngerile cetenilor n domeniul activitii sale de serviciu, n conformitate cu legislaia; s studieze opinia public i s in cont de aceasta n activitatea sa; s pstreze secretele de stat ori un alt secret ocrotit de lege, precum i informaiile despre ceteni de care ia cunotin in exercitarea atribuiilor, respectnd legislaia.

41. Incetarea raportului de serviciu Incetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici se face prin act administrativ al persoanei care are competenta legala de numire in functia publica si are loc in urmatoarele conditii: de drept; prin acordul partilor, consemnat in scris; prin eliberare din functia publica;

prin destituire din functia publica; prin demisie Raportul de serviciu inceteaza de drept: la data decesului functionarului public; la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii functionarului public; daca functionarul public nu mai indeplineste una dintre conditiile prevazute la art. 54 lit la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, dupa caz, la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de varsta, pensionare anticipata, pensionare anticipata partiala ori invaliditate a functionarului public, potrivit legii; ca urmare a constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire in functia publica, de la data la care nulitatea a fost constatata prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila; cand functionarul public a fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva pentru o fapta prevazuta la art. 54 lit. h) sau prin care s-a dispus aplicarea unei sanctiuni privative de libertate, la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii de condamnare; ca urmare a interzicerii exercitarii profesiei sau functiei, ca masura de siguranta ori ca pedeapsa complementara, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus interdictia; la data expirarii termenului in care a fost ocupata pe perioada determinata functia publica. Constatarea cazului de incetare de drept a raportului de serviciu se face, in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al persoanei care are competenta legala de numire in functia publica. Actul administrativ prin care s-a constatat incetarea de drept a raporturilor de serviciu se comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, in termen de 10 zile lucratoare de la emiterea lui.