Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative Facultatea de Administratie Publica

Drept Financiar si Fiscal

Bucuresti noiembrie 2010

Prevederi financiare si fiscale la nivel constitutional Privire comparativa

Prof. indrumator As. Univ.drd.Vacarelu Marius Student Bogdan Dan-Valentin Gr. II

1. Ab initio. Constitutia - intre traditie juridica si contemporaneitate

Procesul de creare a dreptului trebuie sa corespunda unei cerinte majore , aceea ca norma juridica sa se ridice la nivelul exigentelor economico-financiare, morale si etice ale dezvoltarii unei societati moderne.Linia diriguitoare a unei astfel de dezvoltari a fost intruchipata, pentru unele state cum este si cazul Romaniei, de actul fundamental numit constitutie. Conceptul de constitutie presupune ansamblul de norme care cuprinde principiile referitoare la organizarea statului si la raporturile de echilibru intre diferite puteri ale statului 1. Asadar, constitutia reprezinta actul normativ suprem, cuprinzand normele care au ca obiect de reglementare institutionalizarea si exercitarea puterii, norme adoptate in cadrul unei proceduri specifice.

Paul Negulescu, Curs de drept constitutional roman, editat de Alex. Th Doicescu, 1927, p. 117

Importanta deosebita a constitutiei si suprematia sa fata de toate celelalte acte politice si normative impun folosirea unor proceduri speciale si totodata, solemne pentru adoptarea si revizuirea (modificarea) acesteia. Principiul suprematiei constitutiei presupune, deopotriva inlaturarea posibilitatii de adoptare facila si fara discernamant a acesteia, precum si a posibilitatii de revizuire permanenta a ei, ceea ce ar genera pe plan juridic insecuritatea institutiilor constitutionale, instabilitatea sau nesiguranta drepturilor si libertatilor cetatenesti, iar pe plan politic, tensiuni si conflicte sociale2. Elementul central al preocuparii statului il constituie sau ar trebui sa-l constituie omul, fiinta umana. Cu titlu de exemplu aducem ca model semnificativ constitutia SUA din 1791, singura constitutie din lume ce prevede expres dreptul omului la fericire. In ceea ce priveste necesitatea existentei unei constitutii la nivelul fiecarui stat, este foarte important de stiut daca statul societatea legea si puterea sunt necesare deoarece omul este o bestie pentru semenul lui (homo homini lupus) sau deoarece omul este responsabil pentru semenul sau. Este foarte important sa stim daca ordinea politica defineste responsabilitatea omului, sau pur si simplu ii controleaza instinctul antisocial3. Referindu-ne la evolutia societatii pe plan economico-finaciar industrial, cultural sau spiritual, se constata o diferenta ce creste exponential cu evolutia in timp. De aceea legile si in principal constitutia, dupa care este condusa o societate, sau care reprezinta "fata unei societati, dupa cum prevede Contractul Social" trebuie sa fie in permanenta concordanta cu acesta. Admitand revizuirea constitutiei ca pe o activitate necesara raportarii permanente a principiilor constitutionale la realitatea sociala, trebuie sa fim de acord insa si cu anumite probleme ce nu pot forma obiectul revizuirii, asa numita "zona pietrificata" sau limitele revizuirii, care tin de insasi existenta naturii umane. n sfera politicului, sau a aciunii statale, legea natural i furnizeaz omului un set de norme care pot fi ct se poate de critice la adresa legislaiei pozitive existente, care este impus de stat. n acest punct nu este necesar dect s accentum c nsi existena legii naturale, care poate fi descoperit de raiune, reprezint o ameninare, potenial foarte puternic, la adresa status quo-ului i un repro viu la adresa domniei tradiionale i oarbe a cutumei sau a voinei arbitrare a aparatului statal. n secolul nostru, ignorana generalizat i dispreul fa de legea natural au limitat pledoariile populaiei pentru structuri legale cum ar fi cea reprezentat de cutuma tradiional, ori de voina arbitrara ad-hoc a celor care guverneaza aparatul de stat sau de un amestec al acestora dou. Acest lucru este valabil chiar i pentru cei care ncearc s contureze o politic a libertii individuale. Astfel, exist unii libertarieni care ar adopta pur i simplu, n mod necritic, sistemul de common law, n ciuda numeroaselor sale erori nelibertariene. Alii4 ar desfiina toate limitrile constituionale impuse statului, pentru a se bizui numai pe voina majoritii, aa cum se exprim aceasta prin intermediul legislativului. Nici unul dintre aceste grupuri nu pare s neleag conceptul de structur a unei legii naturale raionale, care
Mihai Badescu, Drept constitutional si institutii politice, vol I, Editura Universul juridic, Bucuresti 2005, p 25. Emanuel Levinas, Ideology and Idealism, apud John Drabisnki, The possibility of an ethical politics: from peace to liturgy, Philosophy and social criticism, 49-73, Sage publications, London, 2000, p 52. 4 A se vedea Henry Hazlitt, Man, Economy and State: A Treatise on Economic Principles, Princeton, N.J.1962, p.18
2 3

trebuie ntrebuinat ca ghid de orientare, pentru configurarea i reconfigurarea oricror legi pozitive s-ar ntmpla s fie n vigoare. Fiecare stpnire legiuiete potrivit cu folosul propriu: democraia face legi democratice, tirania - tiranice i celelalte tot aa. Aeznd astfel legile i mergnd pe fgul raional al gndirii nu de tip juridic, ci al unei gndiri pur logice, se constat c acestea influeneaz att evoluia sau involuia fiecrei societi n parte, ct si motenirea social, cultural ori spiritual, ntruct legea este fcut, dupa cum reiese, numai pentru cei puternici. Un exemplu elocvent in acest sens este dat de amprenta statului rus asupra comunitilor est-europene incepnd cu secolul XVIII, continund pn n prezent, cu puternice influene in a doua jumtate a secolului XX. Referindu-ne concret la Romnia, aceasta a trecut i trece prin schimbri radicale: capitalism combinat cu societatea patriarhal rneasc (pn n 1947), regim comunist (1947-1989), tranziie postcomunist i dezvoltare a instituiilor democraiei liberale i capitalismului (1990-1999), europenizare legislativ i instituional (procesul de aderare la Uniunea European (2000-2006), integrare european i dezvoltarea participrii globale (din 2007). De fiecare dat, normele, valorile i instituiile s-au schimbat dramatic. Inclusiv n interiorul fiecrei societi (i cea romneasc este un bun exemplu) coexist comuniti foarte diferite ca obiceiuri, norme i valori. n ciuda aparenei de omogenitate, Romnia este o ar caleidocsopic, multicultural. Convieuiesc comuniti moderne, racordate la competiia internaional, cu comuniti rneti patriarhale i comuniti nomade. n perioada interbelic, social-democraia, ns, s-a trezit n situaia extrem de ambigu de a se afla undeva la mijloc, fr o identitate ideologic foarte clar, fiind situat undeva aproape de linia democrat-cretin i liberalismul social i n contradicie cu comunismul ce tocmai luase fiin n fostul Imperiu arist. Mai mult, datorit transformrilor sociale i de mental colectiv suferite de rile din Europa, social-democraia a fost pus n situaia de a avea competitori ideologici pe chiar propriul ei teren politic, n condiiile n care i liberalismul ncepea s aib tente sociale, i democraia cretin, apanajul politicilor sociale fiind foarte la mod n perioada respectiv. Pe de alt parte, social-democraia nc mai era dependent de motenirea ideologic marxist pe care o mprea cu comunismul, fiind, deci, deseori echivalat cu el. De aceea, ea s-a poziionat pe un fel de a treia cale ntre capitalism i comunism, ntre pia i planificare, singurul lucru pe care nu l-a negat niciodat fiind democraia i acceptul pus pe statul de drept. Singurul caz de succes n perioada respectiv este cel al Suediei, ar n care guvernele social-democrate s-au succedat din 1933 pn n 1990, genernd bunstare economico-financiara i siguran unei societi care pn atunci fusese considerat una din cele mai srace din Europa. Ideea de baz a acestei teorii, pus fiind att de brutal, nu e desigur de natur s atrag. Cci, potrivit ei, dreptatea exprim n mod esenial raporturile de putere din societate. Dreptatea este interesul celui mai puternic, dar pus n termeni normativi. Or, dat fiind conditia societii romneti, dupa o perioada de 50 de ani de regim comunist, tiranic, ar spune unii, dup numeroasele asupriri asupra pturii majoritare a societii, care de altfel era una mult subdezvoltata n raport cu cei din sfera de influenta a partidului comunist, a fost resimit nevoia de dreptate, care aici a fost introdus oarecum forat,

garantandu-se anumite drepturi ce se vor dovedi, fa de alte sisteme de drept mult evoluate n gndire si legislaie, c subzista artificial, prin intervenia statului, ca o prelungire modernist a comunismului, respectiv socialismul, care isi asuma rolul de gardian protector al poporului. Dreptul, respectiv legea, se nfieaz ca o component a realitii sociale, din partea creia suport influene care-i configureaz personalitatea. Statul, astfel, reprezint principala instituie politic a societii care exercit puterea suveran asigurand organizarea i conducerea societii prin prerogativa pe care o are de a elabora si aplica dreptul, a crui respectare o poate garanta prin fora sa de constrngere.5 Normele juridice au capacitatea de a modela conduitele i comportamentele oamenilor, orientndu-le spre idealurile bunastarii economico-sociale pe care societatea le-a fixat. n procesul complex de reglementare, legiuitorul are n vedere de fiecare dat i posibilitatea nclcrii normelor juridice de ctre ceteni. Cei care ncalc normele juridice aduc atingere ordinii de drept, afecteaz drepturile i interesele legitime ale celorlali ceteni, tulbur, uneori, grav, ordinea i linitea public, pun n pericol valorile cele mai importante ale societii, avand implicatii generale sau concrete la nivel macro din punct de vedere financiar social tehnologic or cultural. Ca o prelungire a influentei statului asupra evolutiei si modernizarii societatii se remarca reglementarile financiare si fiscale, reglementari ce sunt specifice si necesare bunastarii societatii ca entitate cat si a omului ca parte integranta si esentiala a acestei entitati.Existenta acestui domeniu de drept este rezultatul unui proces istoric complex determinat de aparitia si dezvoltarea comunitatilor umane, aparitia proprietatii, dezvoltarea fortelor de productie si a relatiilor marfabani6. Finantele ca obiect al dreptului financiar sunt considerate un tip de relatii de repartitie al produsului social si indeosebi a venitului national concretizate in transferuri banesti de la agentii economici, institutii sau persoane fizice catre bugetul de stat, de la bugetul de stat catre agentii economici institutii sau persoane fizice(transferuri pe verticala), precum si intre agenti economici institutii diverse structuri economice ori persoane fizice(tranferuri pe orizontala)7. Intr-o caracterizare mai apropiata in timp, se afirma ca finantele publice au ca obiect reguli fundamentale organele si procedurile care permit colectivitatilor publice indeplinirea tuturor atributiilor lor, cu ajutorul mijloacelor finaciare, conditia esentiala ca aceste reguli si procedee sa se aplice intr-un regim de drept public8. Asemanator conceptului european al finantelor publice, in literatura americana de specialitates-a sustinut ca finantele publice au ca obiect faptele, principiile, tehnicile si efectele preocuparii mijloacelor banesti ale statului si cheltuielile suportate din bugetele apartinand colectivitatilor publice9.
Costic Voicu, Teoria general a dreptului, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2006, p.67 Iulian Vacarel, Finate, vol I, ed Did si Ped, Bucuresti 1965, p 5-6 7 Toma Mihai, Finante si gestiune financiara,ed Did si Ped, Bucuresti,1994, p 2. 8 Dan Drosu Saguna tratat de drept financiar si fiscal,ed Eminescu, Bucuresti, 2000, p 14 9 William Shultz, Lowell Haris, American public finance, New York, 1954, p1 apud Vasile Iancu, Dreptul Finantelor Publice, ed Pro Universitaria, Bucuresti, 2008, p 9
5 6

Relevata fiind importanta dreptului financiar si fiscal in reglementarile constitutionale si implicit in evolutia economica ori de alta natura a fiecarui stat in concret, ne propunem ca in prezenta lucrare sa aducem in discutie reglementarile ce tin de dreptul financiar si fiscal care se gasesc la nivelul constitutiei unei tari, reglementari care, mentionate in legea fundamentala a unei tari, sunt cosiderate ca fiind cele care diriguiesc unul din cele mai importante domenii ale politicii statale. Ca si punct de referinta, in mod firesc, vom aduce in discutie prevederile constitutionale cu referire la dreptul financiar din legislatia statului roman. Pentru a avea un model de comparatie si a sublinia eventualele diferente ori asemanari sub acest aspect, ne propunem sa analizam articolele ce includ prevederile sus mentionate in raport cu articolele omoloage din constitutiile altor doua state, respectiv Danemarca si Suedia.

2. Prevederi constitutionale de drept financiar in dreptul national Romania este situata in sud-estul Europei facand parte din randul statelor ce s-au aflat o lunga perioada de timp sub dominatia comunismului de tip sovietic. Este un stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil. Forma de guvernamant al statului este republica10.Legea fundamentala care apare ca izvor de drept pentru domeniul in discutie a fost adoptata in anul 1991, si modificata cel mai recent in anul 2003 datorita exigentelor necesare integrarii in Uniunea Europeana. Izvoarele interne ale dreptului finantelor publice sunt alcatuite din totalitatea actelor normative care reglementeaza raporturile juridice financiare. Cele in directia carora dorim a ne indrepta atentia sunt izvoarele dreptului finantelor publice, comune cu izvoare ale altor ramuri de drept, primul lor ocupandu-l, dupa cum am precizat constitutia Romaniei. Prevederile constitutionale importante cu referire la activitatea financiara a statului, consideram a fi urmatoarele: Articolul 45 prevede libertatea economica a persoanei, dreptul la libera initiativa precum si garantarea exercitarii acestora in conditiile legii. Articolul 56 prin care se impune cetatenilor obligatia civica, de altfel de a contribui prin impozite si taxe la cheltuielile publice. Sistemul de colectare a veniturilor la bugetul de stat presupune remiterea tuturor sumelor de bani ce rezulta din taxe si impozite direct catre bugetul de stat la nivel national, exceptie facand anumite taxe si impozite ce intra direct in bugetele comunitatilor locale. Ulterior Guvernul ca ordonator principal de credite, trimite spre adoptare catre Parlamnent, o noua lege a bugetului de stat pentru noul an bugetar. Tot in acest articol, o importanta precizare in acest sens, consideram ca este cea prin care se precizeaza ca sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale. Cu alte cuvinte, fiecarui cetatean i se impune a contribui cu o suma ce ar reprezenta o justa prestatie in raport cu veniturile si posibilitatile sale financiare.

10

art. 1,2 din Constitutia Romaniei.

Pe de alta parte insa, aplicandu-se principiul Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus11, cu titlul de exemplu aducem in discutie cota unica a impozitului pe profit, in Romania fiind de 16%, cota unica ce este caracteristica doctrinei liberale si pe care nu au ales a o adopta nici unele dintre statele cele mai dezvoltate ale Europei, cum e Danemarca, cu o cota progresiva pana la 62,3% ori Suedia care are tot o cota progresiva ce poate ajunge pana la 56,7%. Articolul 64, alineatul 1 si articolul 65, alineatul 2, litera b, in care se face referire la resursele finaciare ale camerelor Parlamentului, resurse ce sunt prevazute in bugetele aprobate de acestea, respectiv la prerogativa ce intra in atributiile parlamentului de a aproba bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat. Analizand in ansamblu situatia redata, se constata ca Parlamentul are suveranitate si independenta din punct de vedere financiar, fiecare camera avand libertatea de a-si stabili bugetul propriu dupa bunul plac, nefiind conditionata de nici o a doua sau a treia putere in stat, comform principiului separatiei puterilor in stat, principiul care sta la baza democratiei. Ca un argument in plus la cele afirmate, aducem situatia puterii judecatoresti, care spre deosebire de executiv si legislativ, nu isi poate stabili si aproba singura bugetul creand astfel o dependenta de ceilalti doi factori amintiti si in acelasi timp o imposibilitate a realizarii conceptului de independenta a justitiei. In articolul 135 se face referire la principiile economiei de piata bazata pe libera initiativa si concurenta precum si la sarcinile statului in domeniul desfasurarii in conditii favorabile a oricarei activitati economice. Se face mentiune de libertatea comertului, protectia concurentei loiale, protejarea intereselor nationale din punct de vedere economic, exploatarea resurselor naturale comform interesului national, ocrotirea mediului inconjurator, precum si de stimularea cercetarii stiintifice si tehnologice nationale, ramura care primeste astfel o importanta deosebita scriptica, deoarece faptic inca nu exista resurse si managementul care sa puna in aplicare asemenea prevederi constitutionale. O alta precizare este aceea privind eforturile pentru cresterea calitatii vietii, ori mai nou, aplicarea politicilor de dezvoltare regionala in concordanta cu obiectivele Uniunii Europene. Articolul 136 apara proprietatea, publica ori privata precum si bogatiile de interes public ale subsolului, spatiului aerian ori alte resurse naturale de interes national. Articolul 137 care precizeaza ca toate reglementarile ce tin de sistemul financiar sunt stabilite prin lege. De asemenea este stabilita moneda nationala ca fiind leul, precum si recunoasterea si inlocuirea monedei nationale cu aceea a Uniunii Europene. Articolul 138 stabileste regulile generale privind bugetul public national, compunere si alocare. Dupa cum am precizat anterior, Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat pe care le supune, separat, aprobarii Parlamentului. Totodata o reglementare relativ ambigua este aceea potrivit careia nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare. In detaliu, ne adresam intrebarea, retorica, poate daca o cheltuiala bugetara aprobata fara stabilirea sursei de finantare constituie o incalcare a constitutiei, dupa cum insasi constitutia statueaza. Aducem in prim plan aceasta ipoteza deoarece
11

Unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem.

chiar recent jurisprudenta Curtii Constitutionale a inregistrat o cauza tocmai pe scheletul situatiei mentionate, cauza care a fost considerata ca fiind conforma constitutiei12. Articolul 139 precizeaza ca impozitele si taxele se stabilesc numai prin lege iar impozitele si taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judetene in limitele si in conditiile legii. Articolul 140 unde se contureaza statutul constitutional al Curtii de Conturi ca organ suprem de control asupra modului de formare administrare si intrebuintare a resurselor financiare ale statului si a sectorului public, litigiile rezultate fiind solutionate de instante judecatoresti specializate. Curtea de Conturi poate fi solicitata de catre Camera Deputatilor sau Senat in vederea controlarii modului de gestiune a resurselor publice avand obligatia de a raporta cele constatate. In continuare se face referire la modul de organizare si functionare a institutiei, avand o stransa relatie profesionala cu institutia Parlamentului. Articolul 141 face referire la Consiliul Economic si Social ca organ consultativ al parlamentului si al guvernului in domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organica de infiintare organizare si functionare.

3. Prevederi constitutionale de drept financiar in dreptul suedez vs. dreptul roman

Suedia este situata in nordul Europei, fiind una din tarile neatinse de dominatia comunista. Forma de guvernamant este monarhia constitutionala, aceasta detinand suprematia inca din anul 1806. Din 1815 Suedia nu a mai participat la nici un conflict armat european, statutul de neutralitate rasfrangandu-se pozitiv in dezvoltarea social-economica a tarii. Viata politica este dominata din 1932 pana in 1976 de Partidul Social Democrat care singur sau in coalitie asigura neintrerupt guvernarea statului. Stagnarea economiei a ultimului deceniu afecteaza grav imaginea modelului suedez. Cererea de aderare a Suediei la CEE (1991) reflecta o politica externa noua, de depasire a neutralitatii rigide si de integrare in cursul generaleuropean. Pentru a observa asemanarile si deosebirile dintre sistemul finaciar si fiscal roman si cel suedez, vom face o analiza a articolelor din legea fundamentala a Suediei cu privire la domeniul sus mentionat, urmand ca ulterior sa aducem in discutie elementele care fac obiectul prezentului studiu. Astfel inca din art. 313 din capitolul 8 intitulat Legi si alte regulamente, face referire la modalitatile de reglementare a relatiilor financiare in unele domenii, dintre care, referitor la cel economico-financiar prezent in discutia noastra se stabileste ca aceste relatii existente intre stat si
12 13

Dezbaterea a avut in vedere situatia creata in anul 2009, relativ la legea pensiilor si punctul de pensie. (1) Provisions concerning the relations between private subjects and the public administration which relate to obligations incumbent upon private subjects or which otherwise interfere in the personal or economic affairs of private subjects shall be laid down by law. (2) These provisions include inter alia provisions concerning criminal acts and the legal consequences of such acts, provisions concerning taxes payable to the State, and provisions concerning requisitions and other such dispositions.

cetatean, ca subiect de drept privat, ce realizeaza obligatii de plata a impozitelor si taxelor la bugetul statului, se stabilesc prin lege. Pentru a sublinia importanta ramurii economice si financiare din constitutia suedeza venim cu precizarea ca, acest alineat face referire si la domeniul penal, actele criminale si consecintele acestora fiind reglementate prin aceeasi institutie juridica. In art 5 alaturi de principiile administratiei publice la nivelul unitatilor administrativ teritoriale, se regasesc si impozitele si taxele locale, care se stabilesc tot prin lege. Art 6 vine cu o precizare deosebit de importanta care constituie un punct de granita intre sistemul democratic si alte sisteme politice, si anume aceea ca, atunci cand Parlamentul nu este in sesiune, Comisia pentru finante si taxe poate, atunci cand este autorizata de o lege, referitoare la taxe, altele decat cele pe venit, avere, mostenire sau cadouri si la propunerea Guvernului, sa determine nivelurile de impozitare, sa puna in aplicare sau sa elimine taxe mentionate intr-o astfel de lege. Art 9 tot referitor la taxe se mentioneaza ca Guvernul poate, fara a incalca dispozitiile art 3, si in baza unei autorizari prin lege sa emita ordine legale privind taxele vamale la importuri de bunuri.De asemenea tot aici se mentioneaza ca Parlamentul poate autoriza Guvernul sau orice alta entitate guvernamentala locala sa emita reglementari privind plata unor taxe astfel emise de Parlament in temeiul art 3. Capitolul 9 Financial Power este un capitol destinat in concret precizarilor de ordin economico-financiar la nivel constitutional.Aceasta incepe prin art 1 care readuce in discutie dreptul de a aproba impozitele si taxele, procedura indeplinita in conditiile capitolului 8 privind dispozitiile legale. Art 2 face referire la fondurile de stat care nu pot fi utilizate in alt mod decat cel stabilit in Parlament, putand exista insa si exceptii, care trebuie trecute tot prin Parlament In art. 3-6 se stabilesc modul de elaborare si aprobare a bugetului pentru viitorul an fiscal sau din motiune speciala pentru o alta perioada bugetara. Tot Parlamentul estimeaza veniturile cu trimitere la scopuri specifice14.
14

Article 3 (1) The Parliament shall adopt a budget for the next following fiscal year or, if special reasons so warrant, for another budgetary period. In this context, the Parliament shall estimate revenue and make appropriations for specified purposes. Decisions taken in this connection shall be incorporated in a national budget. (2) The Parliament may decide that a particular appropriation within the national budget shall be made for a period other than the budget period. (3) When adopting a budget under the present article, the Parliament shall take into account the need of funds for the defence of the Realm in time of war danger of war, or other exceptional circumstances. Article 4 If the budget cannot be finally adopted in accordance with Article 3 before the start of the budget period, the Parliament, or, if the Parliament is not in session, the Finance Committee, shall decide as necessary on appropriations to cover the period until a budget is adopted for the budget period concerned. Article 5 The Parliament may revise its estimates of revenue for the current fiscal year, alter appropriations already made, and make new appropriations in a supplementary budget.

Importanta deosebita pe acest plan prezinta sistemul suedez de aparare pe timp de razboi sau alte circumstante pentru care Parlamentul trebuie sa ia in considerare necesitatea de fonduri. In cazul in care bugetul nu poate fi adoptat definitiv conform procedurii mentionate inainte de inceperea perioadei bugetare, Parlamentul sau Comisia de Finante, daca Parlamentulnu nu este in sesiune, decide necesarul de credite pana la adoptarea bugetului in cauza. De asemenea organul legislativ suedez poate revizui estimarile de venit pentru anul fiscal curent, poate modifica creditele deja facute, sau poate face credite noi intr-un buget suplimentar. Asemeni sistemului legislativ roman, si Guvernul suedez trebuie sa faca propuneri pentru un buget national catre Parlament15, Guvernul avand ulterior la dispozitie aceste fonduri, cu exceptia celor destinate Parlamentului sau agentiilor sale speciale. Art 10 traseaza limita intre executiv si legislativ, dispunand ca Guvernul nu-si poate asuma credite sau alte obligatii financiare in numele Statului fara autorizatii date de Parlament. In ceea ce priveste fiscalitatea relativ la locul de munca, art 11 stabileste ca in astfel de probleme Comisia de Finante se consulta cu ministrul desemnat de Guvern in cauza, Parlamentul putand insa sa decida si altfel. Art 12 reglementeaza institutia numita Banca Suediei, banca centrala a statului responsabila de moneda si politica de creditare, ca si autoritate in cadrul Parlamentului. Conform constitutiei suedeze Banca este condusa de un comitet format din 8 membri, din care 7 sunt alesi de catre Parlament. Acesti 7 membri aleg al 8-lea membru sa actioneze ca guvernator al bancii pe o perioada de 5 ani cu incompatibilitatile si reglementarile specifice. Cei 7 membri alesi de Parlament pot demite guvernatorul bancii. In articolul final al capitolului se precizeaza ca numai Banca Suediei are dreptul de a emite bancnote si de a determina modelul si designul lor. In ceea ce priveste compararea din punct de vedere constitutional a prevederilor din domeniul economico-financiar al Romaniei respectiv al Suediei pot fi facute urmatoarele remarci dupa cum urmeaza: In principiu sistemul de aprobare si adaptare a bugetului de stat este acelasi cu precizarea ca in Suedia exista un circuit juridic mai riguros, prin aceea ca Guvernul nu isi poate asuma credite fara aprobarea Parlamentului, spre deosebire de Romania unde executivul dispune de o libertate mai mare. In Suedia exista aceasta Comisie de Finante din cadrul Parlamentului care dupa cum am observat in anumite situatii poate suplini chiar rolul legislativului.Facand trimitere la tara noastra se constata ca exista de asemenea o astfel de situatie cu aceeasi finalitate insa prin mijloace diferite. In cazuri exceptionale, Guvernul, pe baza unei delegari din partea Parlamentului, este cel care dispune anumite prevederi de ordin economico-financiar prin ordonanta de urgenta urmand ca ulterior aceste dispozitii sa fie date spre aprobare Parlamentului.
15

Article 6 The Government shall submit proposals for a national budget to the Parliament.

Conform Constitutiei Suediei, Parlamentul aproba bugetul national pentru urmatorul an fiscal sau pentru o alta perioada de timp in cazuri exceptionale, in perioada de timp neacoperita creditele fiind aprobate de Parlament dupa cum am precizat. In oglinda dam exemplul Romaniei anului 2009, an in care procedura de adoptare a bugetului a fost prelungita pana in februarie 2009 datorita unor conflicte de ordin politic. Daca in constituita suedeza se aminteste de banca Suediei ca element central al sistemului financiar , precum si de fondurile necesare sistemului de aparare suedez pe timp de razboi sau circumstante exceptionale, in Romania functionarea Bancii Nationale isi are izvorul in alte legi relativ la aceste fonduri in situatii exceptionale la dispozitia Guvernului exista un fond de rezerva destinat nu neaparat sistemului de aparare care in Romania nu isi regaseste prioritatea, ci doar in cazuri exceptionale.

4. Prevederi constitutionale de drept financiar in dreptul danez vs. dreptul roman Danemarca este cel mai vechi regat din Europa. Din anul 1849 Danemarca este monarhie constitutionala. Actuala Constitutie, care dateaza din anul 1953, statueaza ca, Danemarca este o monarhie constitutionala ereditara. In sistemul constitutional danez, rolul monarhului este simbolic, de reprezentare.Avand o puternica influenta socio-culturala din partea tarilor invecinate, conceptele sale juridice sunt, in buna masura, asemanatoare cu cele din celelalte tari nordice, adesea bazate pe precepte comune nordice. Sistemul de productie este de tip capitalist (liberalism economic), cu proprietate privata asupra afacerilor si productiei. Totusi, statul si autoritatile publice exercita un control regulator considerabil si asigura o ampla asistenta sociala. Situata la intrarea in Marea Baltica si servind drept pod spre Scandinavia, Danemarca are o lunga traditie in comertul exterior. Exporturile si importurile contribuie cu aproximativ 31% si, respectiv, 26% la formarea PIB (2003), facand din Danemarca o economie foarte deschisa si competitiva.16 In ceea ce inseamna sistemul de drept financiar si fiscal cu prevederi la nivel constitutional, legea fundamentala se remarca asemeni uneia cu o structura relative simpla, ce inglobeaza linii directoare pentru domenii prioritare de actiune, dupa cum vom detalia mai jos. Articolul 2617 prevede ca regele poate face ca moneda sa fie implementata comform statutului , act echivalent constitutiei din legislatia romaneasca.Se observa aici puterea mare de decizie acordata monarhului, conform formei de guvernamant. In art. 42 este reglementata procedura referendumului, in care se precizeaza, legat de domeniul dreptului financiar, ca, printre alte legi de o importanta deosebita, proiectul legii finantelor nu se poate supune votului referendumului.

16 17

http://copenhaga.mae.ro/index.php?lang=ro&id=9617 The King may cause money to be coined as provided by Statute.

Articolul 4318 este articolul destinat exclusiv reglementarii taxelor si impozitelor la nivel statutar.Astfel, se prevede ca nici o taxa nu va fi impusa alterata sau abrogata decat in concordanta cu prevederile statutului, dupa cum nici o persoana nu va putea fi silita la asemenea taxe, ori vreun imprumut national sa fie marit, fara respectarea prevederilor statutului. Conform Articolul 45 amendamentele privind proiectul bugetului national pentru urmatorul an financiar vor fi inaintate Parlamentului cu cel putin 4 luni inaintea inceperii noului an bugetar. Iese in evidenta aici fermitatea si eficacitatea cu care legiuitorul danez decide sa reglementeze acest domeniu finaciar la nivel constitutional astfel incat bugetul de stat sa se aprobe si sa se execute pentru o perioada de un an de zile, fara a exista intarzieri ori discrepante in exercitiu bugetar, care ar putea conduce la probleme economice majore. Legat de aprobarea legii bugetului de stat, constitutia daneza nu face nici o referire, cu exceptia faptului ca aceasta se aproba comform procedurii reglementate in legea fundamentala. Procedura in discutie presupune citirea actului de 3 ori in fata adunarii parlamentare inainte ca acesta sa fie adoptat. In cazul in care se preconizeaza ca a treia citire a proiectului legii bugetului de stat nu va fi citit inainte de executarea in concret, un amendament provizoriu pentru credit va fi inaintat in fata Parlamentului Asemeni reglementarii daneze, dupa cum am precizat mai sus sistemul de drept financiar roman ori cel suedez permite in mod indirect intarzieri in aprobarea acestei legi astfel ca bugetul de stat se poate executa si pe anumite perioade mai mici de un an de zile, In art. 4619 este prevazut faptul ca taxele si impozitele nu vor fi percepute inainte de aprobarea proiectului bugetului de stat sau a unui proiect provizoriu de catre Parlament.De asemenea cheltuielile publice nu vor fi suportate inainte ca legea bugetului de stat sau un proiect provizoriu sa fi fi fost adoptate de catre Parlament. In art. 4720 sunt cuprinse date referitoare la conturile publice ale trezoreriei trebuie sa fie inaintate Parlamentului intr-un interval de cel mult 6 luni de la expirarea exercitiului bugetar anterior, in scopul verificarii aspectelor legate de colectarea veniturilor la buget, cat si acelor

18

No taxes shall be imposed, altered, or repealed except by Statute; nor shall any man be conscripted or any public loan be raised except by Statute. 19 (1) Taxes shall not be levied before the Finance Act or a Provisional Appropriation Act has been passed by the Parliament. (2) no expenditure shall be defrayed unless provided for by the Finance act passed by the Parliament, or by a Supplementary Appropriation Act, or by a Provisional Appropriation Act passed by the Parliament. 20 (1) The Public Accounts shall be submitted to the Parliament not later than six months after the expiration of the financial year. (2) The Parliament shall elect a number of Auditors. Such Auditors shall examine the annual Public Accounts and see that all the revenues of the State have been duly entered therein, and that no expenditure has been defrayed unless provided for by the Finance Act or some other Appropriation Act. The Auditors shall be entitled to demand all necessary information, and shall have a right of access to all necessary documents. Rules providing for the number of Auditors and their duties shall be laid down by Statute. (3) The Public Accounts together with the Auditors' Report shall be submitted to the Parliament for its decision.

legate de cheltuieli care nu vor fi suportate de stat cu exceptia celor prevazute de lege sau de un act provizoriu. Din punct de vedere constitutional legea fundamentala a Danemarcei, desi da dovada de o reglementare la nivel predominant macro, se remarca prin simplitate si buna organizare a domeniilor strict esentiale, creand astfel directii bine delimitate si trasate pentru un mai bun rodaj si functionare a institutiilor publice, in scopul inducerii bunastarii social-economice. Relativ la compararea institutiilor omoloage din sistemul de drept roman si cel danez, punctate exclusiv prin prisma sistemului financiar, consideram ca acestea nu se deosebesc in mod radical, diferentele majore care au influentat sistemele economic-financiare si socioculturale la nivelul fiecarui stat facandu-se prin intermediul altor legi de rang inferior, cu reglementare precisa. Ca argument, aducem in discutie procedura adoptarii legii bugetului de stat, ori legii finantelor dupa cum este numita in Danemarca, care in principiu se aseamana foarte mult: proiectul legii este realizat de catre Guvern, inaintat catre Parlament, analizat de catre comisiile speciale care pot propune amendamente, si apoi votat, respective citit pentru a treia oara in plenul Parlamentului. In Danemarca se remarca rolul deosebit de important al Comisiei de Finante, care poate adopta, daca Parlamentul nu se afla in sesiune, anumite reglementari, dupa cum am detaliat mai sus. In ceea ce priveste statul roman, la nivelul Parlamentului nu exista o asemenea institutie care, din punct de vedere juridic si in cazuri exceptionale, ii poate suplini autoritatea. Studierea fiecarui sistem de drept fara a lua in considerare fortele istorice politice si economice care i-au marcat evolutia este foarte dificila si in cel mai bun caz poate conduce doar la o intelegere limitata a subiectului. Abordarea istorica mai inainte de toate, ne ofera perspective necesara pentru a evedentia trasaturile caracteristice initiale precum si cele care au evoluat de-a lungul timpului in fiecare stat in parte. Ca si punct essential de plecare a constituit momentul de dupa al doilea razboi mondial, in care Europa era divizata atat din punct de vedere politic cat si din punct de vedere ideologic, intre Germania si Uniunea Sovietica, intre est si vest. Ulterior atat datorita asezarii geografice cat si curentelor de influenta, in Europa de Vest s-au format marile economii nationale, de tip vestic, influentand pana si tarile din Peninsula Scandinavica, pe cand in est politica de tip sovietic inca reusea sa se impuna. Aducand in discutie sistemul de drept financiar roman comparat cu cel danez ori cel suedez, este lesne de inteles ca Danemarca si Suedia se incadreaza pe o axa a ideologiei si doctrinei mult superioara celei la care se situeaza Romania. De aceea consideram ca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana constituie primul pas in dezvoltarea unui sistem de drept comun , cel putin in linii mari, cu statele europene care au depus mari eforturi in aceasta directie inca de la infiintarea celor trei comunitati europene.

Bibliogafie
1. Iulian Vacarel, Finate, vol I, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1965. 2. Dan Drosu Saguna, Tratat de drept financiar si fiscal, Editura Eminescu, Bucuresti, 2000 3. Toma Mihai, Finante si gestiune financiara, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1994. 4. Henry Hazlitt, Man, Economy and State: A Treatise on Economic Principles, Princeton, N.J., 1962. 5. William Shultz, Lowell Haris, American public finance, New York, 1954, apud Vasile Iancu, Dreptul Finantelor Publice, ed Pro Universitaria, Bucuresti, 2008. 6. Paul Negulescu, Curs de drept constitutional roman, editat de Alex. Th Doicescu, Bucuresti, 1927. 7. Mihai Badescu, Drept constitutional si institutii politice, vol I, Editura Universul juridic, Bucuresti 2005. 8. Emanuel Levinas, Ideology and Idealism, apud John Drabisnki, The possibility of an ethical politics: from peace to liturgy, Philosophy and social criticism, Sage Publications, London, 2000. 9. Costic Voicu, Teoria general a dreptului, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2006. 10. Constitutia Romaniei. 11.Constitutia Seudiei 12.Constitutia Danemarcei 13. http://copenhaga.mae.ro. 14. http://www.servat.unibe.ch/icl/da00000_.html 15. http://www.servat.unibe.ch/icl/sw00000_.html