Esofagul

Refluxul gastro-esofagian insotit de esofagita de reflux. Definitie: Boala de reflux gastro-esofagian constituie o entitate clinica indedpendenta cauzata de mecanisme complexe de perturbare a motilitatii tractului digestiv superior. Continutul gastric refluat in esofag are de obicei pH acid si este constituit din acid clorhidtric, pepsina, saruri biliare si chiar enzime pancreatice. Afirmarea diagnosticului: Refluxul gastro-esofagian se poate manifesta polimorf cu acuze digestive si extradigestive de intensitate usoara, medie sau svera, permanenra sau intermitent. Manifestiari digestive: 1)Arsura retro-sternala(pirozis) post-prandial mai accentuata la ingestia de alcool si alimente fierbinti si favorizata de pozitia clinostatism. 2)Regurgitatii de obicei acide 3)Odino-fagie durere la deglutitie, semn de severitate a bolii 4)Disfagia se intalneste rar si marcheaza aparitia complicatiilor severe: stenoza cicatriciala sau neoplasmul care duce la disfagie permanenta Manifestari respiratorii: 1)Apar dupa aspirarea de material refluat in faringe si caile aeriene si se declanseaza fie direct, fie pe cale bagala. 2)Dispnee respiratorie sau bronho-spasmul 3)Tuse nocturna se poate confunda cu insuficienta cardiaca 4)Disfonia voce ragusita dimineata Confirmarea diagnosticului: 1)Endoscopia digestiva superiora 2)radioscopia Complicatii: 1)Datorita iritatiei permanente: stenoza esofagiana 2)Hemoragia digestiva superioara Diagnostic diferential: 1)Esofagitele de alta etiologie: post-caustica 2)neoplasmul esofagian Extradigestive: 1)angina pectorala 2) Astm bronsic Tratament: 1)Tratamentul igieno-dietetic previne si reduce refluxul: a)alimentatie cu orar regulat in cantitati mici si multiple b)evitarea alimentelor foarte fierbinti sau reci c)evitarea pozitiei clinostitism post-prandial d)evitarea alimentelor iritante: alcool, cafea, ceainegru, cicolata e)reducerea presiunii asupra abdomenului f) evitarea medicamentelor iritante 2)Tratament medicamentos: a) alcalinele neutralizeaza aciditatea gastrica b)antagonisti ai receptorilori stamino-energici: omez c)metroclopramid

Ulcerul gastric si duodenal

Definitie: Ulceratia cronica profunda localizata la nivelul mucoasei gastrice sau duodenale provocata prin digestia clorhidropeptice a mucoasei. Prevalenta: 10%din populatie poate prezenta ulcer. 1.5 barbati 2.2 femei Aparitia ulcerului este unanim apreciata ca consecinta aunui dezechilibru intre factorii agresivi si factorii defensivi ai mucoasei. Ulcerul duodenal ar fi consecinta unei exacerbari ai factorilor agresivi iar ulcerul gastrici arsuri venind special prin deficienta factorilor defensivi. Factori defensivi: mucusul, prosta-glandinele, fosfolipidele, suprafata celulelor epiteliale si microcirculatia intacta Facroti agresivi: a)endogeni:acid clorhidric, pepsina, intarzierea golirii gastrice, refluxul continutului duodenal b)exogeni: alcool, fumatul, antiinflamatoarele, corticoterapia, eliobacterpilori (gram negativ) Afirmarea diagnosticului: 1)Ulcer asimptomatic 2)Ulcer relevant direct prin complicatii 3)Ulcer tipic dureros Simptomatologie: 1)Durerea: a)ritmicitatea, periodicitate, cronicitate b)intensitate variabila arsura pana la senzatia de torsiune c)localicarea epigastrica: bolnavul arata cu precizie cu doua degete locul dureros spre deosebire de durerea indentificata cu palma d)poate aparea: precoce post-prandial, tardiv la 1-2h, super tardiv 3-4h e)caracter sezonier primavara si toamna f)durata 2-4 saptamani g)calmata de alcaline 2)pirozis 3)regurgitatii 4)greata 5)eructatii 6)constipatie 7)varsaturi alimentare care calmeaza durerea Confirmarea diagnosticului: 1)Examen radiologic baritat poate o nisa cu caracteristica benigna converg pliurile catre eroziune 2)Endoscopia digestiva superioara Localizare: 1)ulcer cardial durere post-prandiale precoce 2)ulcer piloric dureri post-prandiale tardive, varsaturi 3)ulcer post-bulbal durerile sunt cu iradiare in spate cedeza greu la alcaline se complica frecvent cu hemoragie Complicatii: 1)Hemoragie digestiva superioara complicatii frecventa la ulcer gastric si in cel post bulbar si experiorizeata pe cale bucala se numeste hematemeza si melena cand se elimina prin scaun 2)Perforatia la barbati poate evolua acoperit (organ vecin colon sau pancreas) sau cavitate libera. Simptomatologie: a)durere violenta etaj abdominal superior agravata de orice miscare a bolnavului si obligand bolnavul la o pozitie antalgica

b)cand perforatia este in peritoneu bolnavul prezinta anxietate, greata varsaturi, contractura musculara epigastrica ducand la abdomen de lemn c)sonoritate prehepatica d)lipsa zgamotelor intestinale 3)Penetratie necomplicata, prin fisturizarea organelor cavitare Diagnostica diferential: 1)Esofagita de reflux gastro-esofagian 2)Cancer gastric 3)Cancer duodenal 4)Parazitoze intestinale 5)Afectiuni bilio-pancreatice 6)Sindrom algic-dispeptic Profilaxie: 1)primara:masuri in vederea prevenirii medicatii ulcerogene, evitarea fumatului, consumului de alcool si a excesului de cafea, administrarea de mese la ore regulate si evitarea eforturilor fizice mari. 2)secundara identificarea si evitarea factorilor si pot favoriza aparitia complicatiilor: a)fumatul: readuce recidivele b)medicatia antiinflamatorie cu protectoare gastrice c)alimentatie; mese mici si dese d)abuz de cafea concentrata e)evitarea stresului, stari conflicuale, nervi Tratamentul: 1)urmareste ameliorarea simptomatologiei 2)vindecarea ulceratiei, prevenirea complicatiilor, scaderea numerului de recidive 3)crizei dureroase: a)repaos la pat b)spitalizare: supraveghere medicali si a mediului stresant c)psihoterapie d)sedative usoare;extraveral e)interzicerea fumatului f)dieta: mananca numai ce face bine 4)medicamente: alcaline: dicarbocalm; atropina, cimetidina, ranitidina, omez

Litiaza biliara
Dfinitie: Formarea de calculi in colecist si/sau caile biliare, ca urmare a precipitarii unor constituienti biliari, colesterolici, pigmentari sau calcici. Ca frecventa apare la cca 20% din femei peste 40 ani si 8% din barbatii peste 40 ani Factori favorizanti: a)varsta:40+ b)sexul: la femei c)obezitatea d)stresul e)diabetul zaharat f)sarcina(ultimul trimestru) g)alimentatie hipercalorica, hiperlipidica h)medicamentele:contraceptivele orale Diagnostic: 1)forma asimptomatica(cand cazurile sunt descoperite radiografic, ecografic:varstnici, diabetici)

2)forma dispeptica(cu acuze dispeptice de tip biliar, jena hipocondrul drept, balonari postprandial, flatulenta si eructatii, gust amar, greata, uneori varsaturi si tulburari de tranzit declansate de ingestia de alimente colecistochinetice:grasimi, oua prajite, maioneza, rantas,etc 3)forma colicativa are ca substrat un spasm brutal al veziculei biliare cu cresterea presiunii intraveziulare, survenita adesea nocturn dupa un pranz colecistochinetic sau dupa o stare conflictuala. Subiectiv: Durerea colicativa in hipocondrul drept cu iradiere in epigastrul umarul drept si spate plus transpiratii, grata, varsaturi(alimentare sau bilioase) si care dureaza 15-30 min; daca colica este prelungita si asociata cu febra si icter ne gandim la complicatii Obiectiv: Sensibilitate marcata in punct cistic(Manevra Murphin), uneori palparea unei formatiuni sau chiar apare musc Confirmarea Diagnosticului: 1)Radiografie abdominala pe gol(15-20% din cazuri calculi radioopaci sau vezicula de portelan 2)Colongiografia intravenoasa 3)Explorari complementare: VSH, leucocitoza, neutrofile, cresterea fosfazei alcaline Complicatii: 1)Colicista Infectioase: duc la colecistita acuta: dureri colicative si sindrom infectios cu febra, frison, cefaleesi hipersensibilitate in hipocondrul drept) 2)Colicistita purulenta: evoluueaza cu aparare mucoasa si semne de iritatie peritoneala, nucedeaza la administrarea de antibiotice Diagnostic diferential: 1)Criza ulceroasa 2)Pancrearita acuta 3)Colica renala dreapta 4)Pleurezie bazala dreapta 5)IMA 6)Disectia aortei abdominale Tratament: 1)repaos la pat obligatoriu in criza plus sedative(diazepam) 2)dieta de crutare hidrozaharata(ceai, compot, zarzavat) 3)evitarea alimentelor colecistochine cu recomandare de piureuri de legume si zarzavat, branza de vaci proaspata, carne fiarta 4)tratament medicamentos: a)antispastice: nospa b)antialgic: algolcalmin c)antiemetic: metoclopramid d)antibiotice: ampicilina, augumentin Pancreatita acuta catarala- pancreatita infectioasa etiologie: infectioasa sau toxica. Intalnita in afectiunile virotice cum ar fi: hepatita epidemica, parotidita epidemica, febra tifoida, infectii cu pneumococi si streptococi. Pancreasul este afectat pe cale hematogena, iar in dezvoltarea procesului inflamator par sa intervina fenomene alergice Simptomatologie: a)dominant sindromul dispeptic necaracteristic putad fi provocat si de o boala infectioasa b)unele cazuri sunt insotite de subicter c)la palparea abdomenului observam dureri in epigastru si hipocondrul stang d)examenul materiilor fecale va pune in evidenta steatoreea

evolutia: benigna si vindecarea este regula, rareori evolueaza catre pan creatita cronica. Diagnosticul: nu e unul precis ci doar de prezumtie Prognosticul: depinde de boala fundamentala de obicei este bun Pancreatita acuta hemoragica- pancreatita acuta hemoragico-necrotica- pancreatita acuta grava- drama pancreatica Definitie: afectiunea pancreasului cu caracter acut si dramatic provocat de leziuni edematoase hemoragice si necrotice. Etiologia: complexa, variaza de la caz la caz Factori determinanti: socotiti a fi situatiile in care au loc refluxul bilei in pancreas care duce la refluxul sucului duodenal in pancreas, traumatisme si accidente vasculare. Factori favorizanti: obezitatea, alcoolismul, abuzul alimentar, hepatopatii cronice, diabet, ulcer duodenal. In declansarea suferintei intervin o serie de factori cum ar fi: mesele copioase, exces bauturi alcoolice, emotii intense, traumatisme abdominale. Dintre factorii etiologici pe primul loc este litiaza biliara care apare la femei in proportie de 75%, la barbati ingestia acuta de alcool si traumatisme abdominale. Simptomatologie: a)debut brusc, brutal, semne grave alarmante cunoscut sub numele de drama pancreatica sindrom ce consta in sureri epigastrice supraombilicale, violenta neobisnuita, sfasietoare, imobilizatoare cu iradiere dorsal in stanga sau retrosternal sau in hipocondrul drept b)durerea creste in intensitate bolnavul sta nemiscat si tipa c)varsaturile preceda sau survin concomitent cu durerea si pot fi alimentare, bilioase, hemoragice d)abdomen balonat, pronuntat in etajul superior si prezinta o usoara aparare musculara e)la palpare se constata o usoara sensibilitate epigastrica sau hipersensibilitate in hipocondrul stang f)initial se instaleanza retentie de fecale si gaze pentru ca mai tarziu sa apara ileus si peritonita g)din primele ore pana in 2 zile se poate instala o stare de soc, facies tras, ochi incercanati, transpiratii reci, hipotensiune arteriala, puls mic si rapid, febra moderata pana in 38C. h)la examenul de laborator ies hiperleucocitoza 20000+, hiperglicemie si amilaza serica evolutie: in forma supraacuta evolutia mortala prin sincopa in 6h. In forma acuta grava evolutia are trei faze: prima faza debutul brutal in 6h, faza a 2a in urmatoarele 6-12h faza ileus paralitic, faza a3a infectie si necroza se termina letal in 24-48h sau dupa 7-8zile prin peritonita si stare de colaps. Complicatii: infectioase: apar abcese pancreatice Diagnostic: pozitiv se bazeaza pe tablou clinic de drama pancreatica cu aparare musculara prezenta sau absebta, balonare in cavitatea peritoneala. Diagnostic diferentiat: trebuie facut cu toare afectiunile care dau tablou de abdomen acut chirurgical: peritonita acuta, perforatie gastrica, sarcina extrauterina, infarct intestinal. Tratament: a)profilactic combaterea obezitatii si alcoolismului, evitarea pranzurilor copioase, exces de bauturi alcoolice, evitarea bauturilor reci, tratarea corecta a infectiilor b)curativ: chirurgical sau medical. Se va interna obligatoriu in spital