CONSTRUCT DIN LEMN CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA 1. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA A. CARACTERISTICILE MECANICE Comperiamentul mecanie al lemnulu! este puternic ANIZOTROP (pentru 0 aceeosl solcitare, rezstenita este Giferté functle de directle): in plus rezistenta mecanicd este Influentaté de continutul de apd al lemnului, in paginile umdtoare sunt prezentate, cu coracter onentativ. Cheva date generale privind caracteristiclle mecanice aie pieselor de cherestea, B. GREUTATEA SPECIFICA In cadrul flecétei specii in parte se pot lua th considerare valor stable ale greutatil spectice numal in taport cu continutul de apd. In tabelu! umdtor sunt prezentate: citova exemple de greutati specifice ¢t/m’) pentru diverse specii de lemn consicefind 0 umiditote de 15%. saicie 050 palin 070 Tdsin 090 plop 054 salem 0.75 carpen ase brad 0.00 cires 77 stejar 094 mesteacan 0.60 fog 0.80 abanos 1.26 C. POROZITATEA In general, se considerd mal poros: lemnul moaie, dec cel dur; cel cu vase mic| si difuze, decit cel cu vase marl; cel ford rind, decit cel cu résind; supratetele de capat (sectiunie ‘transversale) mai poroase dectt cele longitudinale. D. SENSIBILITATEA LA UMEZEALA ‘Constitule unul dintre aspectele cele mai semnificative ale lemnulul ¢ dec| ale cherestelel. ‘Continutul de apa Influenteaz& greutatea specified, dimensiunile, mentinerea formel 9 rezisten{a mecanicd (care scade cu cresterea umiditétid: umidiatea crescuts (peste 18%) determing procese biologice de degradare, Lemnul are proprietatea de a reaiiza schimburi de umiditate cu: mediul ambiant (este extrem de higroscopic): de aceea, dincolo de practica uscd (aducerea umialtatl lernnulul proaspat téiat fa. limit: acceptabili pentru a permite utizarea so far pericolul unor fenomene deformative importante), este indicat adaptarea lemnulul ja mediul in care va sta, respectiv atingerea unul echilbru higroscopic optim, inaintea punetli in operd, In page urmétocre sunt prezentate succint cfteva aspecte legate de comportarea lemnulul in raport cu umiditatea ce trebuie ‘ovute in vedere [a proiectarea de detallu a constructillor din lemn. E, DEGRADAREA BIOLOGICA Datei find originea sa organica, iemnul este atacabil de micro 9 macro organisme: bacteri| de putrefactie, clupercl, insecte parazite, Uni agenti bloiogici atacd lemnul uscat Cinsectele parazite), alte atacuti biologice (cluperci, bacteri) sunt favorizate de umiditates crescutd. In ceed ce priveste putrescibiltatea, lernnul este afectat th special de situate mixte (bart! ude / drt uscate) §| de variate ciclice de umiditate. Agentii biologic! sunt de reguld spect! tleccrul tip de lemn, Sunt mai vuinerabile partie tinere ale lemnulul gn general. specie de lemn moale, dec cele de lemn dur. F. SENSIBILITATEA LA FOC Lemnul se oprinde cu usurintd, lar asigurarec unel rezstente omogene Ia foc a tuturar pleselor nei sttucturt din jemn implica @ serie de constringer!in cea ce priveste dimensionarea pieselor, Imbinorle, caltatea lemnulul si tratamentele superficiale, precum §i gradul de: expunere la foc a pieseior. aCARACTERISTICILE MECANICE ALE LEMNULUIL MADUVA pee | DURAMEN: | CAMBIU rnveen’_ | eee Z_ fidlologic Inactiv. |in.curs de generare, a) | Ontre aliburn ql fiber) 3 ieee SECTIUNE lemn ting i TRARSVERSALA fate Ea Te a accy RAZA MEDULARA, de distrinuire o OGLINDA razele medularen sectlunes rediols SECTIUNE io TANGENTIAUA, : COAJA INTERNA na COAJA EXTERNA Taiologic vie —_| | filolagic moarta SECTIUNE RADIAL, © IN EVALUAREA PROPRIETATILOR MECANICE ALE UNUI ELEMENT DIN LEMN TREBUIE JINUT CONT DE: + REGULARITATEA CRESTERII - PREZENTA, DISPUNEREA $I DIMENSIUNILE EVENTUALELOR NODURI SAU ALTE DEFECTE ‘w CLASE DE CALITATE A LEMNULUI © IN GENERAL, REZISTENTA MECANICA CRESTE CU GREUTATEA SPECIFICA © REZISTANTA MECANICA SCADE ODATA CU CRESTEREA CONTINUTULUI DE APA © COMPORTAMENT MECANIC ANIZOTROP “Anizotrop. Care nu are aceleagi proprietali lizice in tale directile, care prezinta direct privilegiate. (Dictionary! explcati 2! imbi ramane, Ed. Univers Enciciopedic, Bucuresti 1996) 12.[CARACTERISTICILE MECANICE ALE LEMNULUL im REZISTENTA LA COMPRESIUNE RADIA TANGENTIALA 15-20% @ REZISTENTA LA INTINDERE INDIRECTIE AXIALA, ESTE DE REGULA MAI MARE DE 1.3 - 210 ORI CA CEA LA COMPRESIUNE ™ MODULUL DE ELASTICITATE «© PARALEL CU ABRELE, ESTE CU GCA 10 % MAI MARE IA INTINDERE DECIT LA COMPRESUNE: # RAPORTUL INTRE MODULUL DE ELASTICITATE PARALEL CU FIBRELE, $1 CELE PERPENDICULARE $1 TANGENTIALE LA FIBRE, ESTE APROXIMATIV: Esa f Ena =P 10 Ena f Eps = 18. 20 ‘4 CONSECINTA: DEFORMABILITATE DIFERITA PE CELE TRE! DIRECTI, PENTRU © ACEEAS! INGARCARE 1 COMPORTAMENTUL LA INCOVOIERE PENTRU PROBE DE ACELEAS DIMENSIUNI $! FORTE ACTIONIND PERPENDICULAR PE AXA, REZULTA CONDITIONAT DE DISPUNEREA IN SECTIUNE A INELELOR DE CESTERE (c - REZISTEIVIA MAXIMA; c - REZISTEN]A MINIMA) i a PH 100% 3% 86% IN CIUDA REZSTENTE! MAL MICI LA COMPRESIUNE, ELEMENTELE INCOVOIATE ATING COLAPS-UL PRIN GEDAREA FIBRELOR INTINSE, DATORITA BUNEI PLASTICITAT! A LEMINULUI LA COMPRESIUNE | DURITATEA (LUCRABILITATEA) + DIFERA PENTRU DAVERSELE ZONE ALE TRUNCHIULUL (DURAMENUL MAI DUR CA ALBURNUL) | 4 ESTE PROPORTIONALA CU DENSTATEA 113