Sunteți pe pagina 1din 3

A Dangerous Method

Filmul A Dangerous Method este in acelasi timp o drama si un film istoric si biografic Canadian ce a aparut in anul 2011 si a fost regizat de David Cronenberg cunoscut si pentru filmele Eastern Promises, A History of Violence, Spider si altele. Viggo Mortensen(Freud), Michael Fassbender(jung), Keira Knightley(Sabina Spielrein) and Vincent Cassel(otto) sunt protagonistii acestui thriller psihologic ce a fost nominalizat la Oscar pentru cel mai bun actor in rol secundar(Viggo Mortensen) si la Golden Globes. A Dangerous Method are la baz un scenariu adaptat de Cristopher Hampton dup propria pies, The Talking Cure, care e inspirat la rndul ei de cartea lui John Kerr, A Most Dangerous Method un studiu care contextualizeaz fragmente din corespondena celor trei. Scenaristul laureat cu Oscar era foarte interesat de psihanaliz i i-a petrecut foarte mult timp fcnd cercetri despre relaia dintre Jung, Freud i Sabina, vizitnd spitalul Burghlzli din Zurich, unde a citit istoria cazului ei. Aceste personaje istorice l-au atras foarte mult pe Hampton, dup cum explic: Aceti oameni au fost nite pionieri i psihanaliza a fost o idee revoluionar. A deschis multe ui i a scos la iveal multe tabuuri. La sfritul secolului XIX, au luat natere mari curente de idei noi, ceea ce a deschis o nou modalitate de a vedea societatea. Dup civa ani, David Cronenberg l-a rugat pe Hampton s-i adapteze piesa ntr-un scenariu pe care s-l regizeze el. Cronenberg elaboreaz: n piesa original a lui Hampton, tiam c am gsit o min bogat de exploatat pentru ecran. Aceast poveste de o diversitate emoional, umbrit de prevestirea primului rzboi mondial, promitea o introspecie n dou relaii intense i inextricabil ntreesute. Faptul c personajele erau persoane reale talentate i c triunghiul dintre Jung, Freud i Sabina a dus la naterea psihanalizei moderne a fcut-o i mai tentant. Cronenberg a fost captivat de ideea de a regiza un film despre trei figuri carismatice din istorie, inclusiv Sabina; o figur relativ necunoscut care i-a influenat profesional enorm pe ambii brbai. Cum spune el: Sabina a fost cineva care a contribuit enorm la teoriile ambilor brbai, ceva ce n-a tiut nimeni pn nu s-au descoperit nite scrisori, scrisorile ei ctre i de la Freud i Jung, i scrisorile lor ctre ea. Pasiunea lor a reieit din formulare, teoriile lor i gndurile abstracte. Erau oameni fascinani i e o poveste fantastic. Cat priveste compozitia,filmul are o structura fracturata ,actiunea este construita din fragmente ce au loc la 3-5 ani departare.Practic,observam doar rezultatele evolutiei personajelor sau momente declansatoare,realizatorii lasandu-ne pe noi sa punem cap la cap actiunile. Totodata,se remarca simetria incipit-final,intrucat atat la inceputul filmului cat si la sfarsitul acestuia apare in cadru o trasura in care calatoreste Sabina Spielrein,diferenta fiind atitudinea ei. Actiunile se petrec intre anii 1904- 1913 in doua locatii si anume Zurich si Viena,deci atat coordonata temporala cat si cea spatiala sunt bine precizate. Rezumand actiunile,povestea filmului e urmtoarea: Sabina Spielrein, o tnr rusoaic de nousprezece ani care sufer de isterie, se interneaz n clinica medicului elveian Carl Gustav Jung. Jung e nerbdtor s experimenteze terapia prin vorbire teoretizat de Sigmund Freud i o ncurajeaz pe Spielrein s-i readuc n memorie amintirile reprimate. Terapia funcioneaz, Sabina se vindec i cei doi se apropie (procesul fiind explicat n film prin termenii freudieni de transfer

apropierea pacientei de terapeut i contra-transfer implicarea terapeutului n problemele pacientei). n acest interval, amndoi progreseaz profesional: Sabina aspir s devin psihanalist i internarea n clinica elveian i servete drept ucenicie; Jung i scrie lui Freud despre cazul Sabinei, i de aici ncepe un lung ir de discuii despre tiina i practica psihanalitic.
Carl Jung si Sigmund Freud sunt cunoscuti ca fiind doi dintre cei mai mari psihanalisti din istoria omenirii. Operele si studiile lor au influentat evolutia umana si au dus catre o intelgere mai buna a comportamentului individului si modul in care acesta reactioneaza. Freud insusi este fondatorul scolii psihologice de psihanaliza, iar Jung este considerat fondatorul psihologiei analitice. Teoriile dezvoltate de Freud sustin ca aparatul psihic refuleaza dorintele sexuale, care sunt conservate in idei inconstiente, care se manifesta in vise si dorinte ratate, ce duc la frustare. Insa el a fost indelung contestat pentru ca reduce totul la impulsul sexual care domina individul. Desi la inceput a fost de acord cu teoriile lui Freud,(fusese interesat mai ales de cercetarile lui legate de isterie si vise) Jung a incercat sa isi largeasca orizontul si sa treace mai departe de acest punct, dezvoltand noi teorii pe cand Freud nu vroia sa paraseasca terenul solid al teoriei sexualitatii si sa se aventureze in superstitie.Astfel,cei doi incep sa se ndeprteze tocmai din cauza ideologiilor contradictorii. Cei doi colaboreaza intre 1907 si 1912,ruptura dintre ei fiind marcata de aparitia lucrarii Wandlungen und Symbole der Libido(2012). Aceast ruptur l va duce pe Jung la elaborarea unui sistem propriu de interpretare psihanalitic, axat pe reintroducerea culturii ca dimensiune fundamental a omului i pe un ansamblu de concepte noi, deduse din experiena clinic.

In film se dezvolta astfel,un conflict de idei intre cei doi fiind evident din dezbaterile lor aprinse despre reprimare, religie, sexualitate i moarte.Cronenberg i Hampton nu-i mpart protagonitii n buni i ri ci mai mult invita spectatorul sa asculte argumentele tuturor cu o curiozitate aparte.Practic, nu se dovedete c unul avea dreptate i altul greea. Scenariul este destul de greoi,coversatiile dintre Jung si Freud sunt lungi,elaborate si ingreunate de termeni de specialitate,ceea ce face dificila vizionarea pentru spectatorii nefamiliarizati cu conceptele,teoriile pe care se pune accentul in pelicula.Fiecare replica starneste interesul dar nu prea iti lasa timp sa meditezi asupra ei pentru ca replicile se succed una peste alta cu un torent de teorii.Chiar si protagonistii au recunoscut in interviuri ca au fost nevoiti sa faca cercetari cu privire la viata celor doi psihanalisti. Pe de alta parte,desi filmul are la baza conceptiie lui Jung si Freud,relatia dintre cei doi este foarte putin explorata in film. In prim-plan pare a fi conflictul interior al lui Carl Jung care este prins intre povestea de dragoste cu Sabina si pasiunea lui pentru stiinta,intre dorinta de a explora noi teritorii si remuscarea care apare neintarziat. Filmul surprinde o perioada de transformare a lui: pe de o parte se confrunta cu alegerile personale nu tocmai potrivite, pe de alta parte, sentimentele de stima, admiratie si prietenie fata de mentorul sau, Freud, se schimba in dispret, izolare, pe masura ce se indeparteaza de doctrina austriacului. E interesant de urmarit pe tot parcurusul filmului antiteza dintre cei doi si modul cum personajele sunt construite prin comparatie . Freud este mai controlat, uneori rigid, inchistat in niste idei si nici nu este la fel de bogat ca si Jung.Acesta din urma este ambitios si entuziasmat cu privire la succesul psihanalizei,pe cand Freud este mai rezervat.

Cat priveste jocul actorilor, Jeremy Thomas ,productorul independent laureat cu Oscar a declarant: Asta e o explorare a minii umane prin personaje tinere. Jung are 30 de ani, Freud are 50, Sabina e la nceputul anilor 20 i Gross la nceputul anilor 30. Michael Fassbender, Viggo Mortensen, Keira Knightley i Vincent Cassel au fost toi actori dorii de David pentru aceste roluri i mi s-au prut alegeri excepionale. Keira knightley joaca rolul Sabinei Spielrein, o figura importanta in cadrul psihanalizei,insa nu foarte cunoscuta. Sabina isteric i tulburat pe care o ntlnim prima oar e departe de rolurile pe care Knightley le-a jucat pn acum. A acceptat bucuroas provocarea, forndu-se s joace aceast femeie remarcabil care a influenat doi dintre cei mai influeni gnditori ai secolului XX.Sabina este un personaj complex,insa rolul pe care il face Keira este dupa parerea mea exagerat in incipitul filmului.Este adevarat ca personajul sufera de isterie,insa teatralitatea exagerata se simte si ingreuneaza secventele.Criticii au fost de parere ca scenele de isterie nu sunt foarte reusite,iar
mimica fetei este exagerata.Pe scurt,a fost cel mai greu rol al actritei si s-a vazut ca a avut dificultati in a-l interpreta. Pe de alta parte criticii au fost placut impresionati de jocul actorilor Fassbender si Mortensen.Este interesant cum Cronenberg a reusit sa imbine teoreticienii Freud si Jung cu indivzii Freud si Jung, care sunt portretizati foarte uman: plini de slabiciuni si erori umane, macinati de propriile greseli.Totusi,Jung a fost un om carismatic pe cand il film apare portretizat mai mult ca fiind sensibil.Iar Freud a fost un om puternic si profund,insa in film in anumite secvente pare doar sumbru si rigid.

Surpriza vine din partea lui Vincent Cassel care joaca rolul lui Otto Gross, un alt discipol al lui Freud, si desi apare doar vreo 15 minute joaca cu atata convingere incat rolul pare sa fi fost facut pentru el. i aduce de asemenea contribuia n formarea lui Jung (Never repress anything) caruia ii sugereaza sa-si urmeze instinctul si il impinge in initierea idilei dintre el si Sabina.

Din pacate,personaje i episoade ntregi rmn neexplorate:de exemplu cltoria celor doi psihanaliti n America, personajul lui Cassel si soia lui Jung.