Sunteți pe pagina 1din 4

Norma europeana IAS 16. Imobilizari corporale Tratametul contabil. Costul unei imobilizari corporale trebuie capitalizat.

Cheltuielile ulterioare aferente se vor capitaliza numai in masura in care cresc profitul economic viitor peste standardul de performanta stabilit anterior.Imobilizarile corporale pot fi intregistrate fie la costul istoric depreciat,fie la valoarea reevaluata.Costul istoric consta in pretul de cumparare si din costurile ce pot fi atribuite direct pentru aducerea activului in stare de functionare.Costul unui activ achizitionat in schimbul unui activ similar cu o valoare similara se presupune a fi valoarea contabila neta a activului cedat. Reevaluarile se aplica intregii clase de active,iar o reevaluare ascendenta a activelor ar trebui creditata direct capitalului propriu. Recunoasterea activa.Imobilizarile corporale sunt acele active care indeplinesc urmatoarele caracteristici: 1.sunt detinute de o intreprindere pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii pentru a fii inchiriate tertilor sau pentru a fi utilizate in scopuri administrative. 2.imobilizarile sau activele corporale trebuie sa poata fi utilizate pe mai multe perioade. Alt sistem de recunoastere a activelor corporale promovat de IAS 16 implica alte doua criterii de recunoastere: 1.activul trebuie sa aduca intreprinderii beneficii viitoare 2.costul activului trebuie sa fie stabilit in mod credibil. Evaluarea imobilizarilor corporale.Un element al imobilizarilor corporale care este recunoscut ca fiind activ trebuie masurat la costul sau initial. Costul unei imbolizari corporale este format din: 1.pretul de achizitie,taxe vamale si alte taxe nerecuperabile 2.costurile direct atribuite pentru a aduce activul in locatia de baza si pentru a da functionalitatea dorita de managerul intreprinderii Costurile atribuite direct sunt:costul beneficiilor acordate salariatilor,costul de amenajare a amplasamentului,costul de instalare si montaj,costul testarii functionalitatii activului,onorarii profesionale. 3.costurile estimate pentru demontarea si mutarea activului,respectiv costurile de restaurare a amplasamentului. Cheltuielile administrative si cheltuielile generale nu intra in structura costului activului,exceptand situatia in care astfel de cheltuieli pot fi direct legate de achizitie sau de punerea in stare de utilizare a bunului. Evaluarea imobilizarilor fabricate de intreprindere pentru sine respecta aceleasi principii.Daca bunul in cauza este unul dintre cele pe care intreprinderea le fabrica si pentru clientii sai,costul sau corespunde costului de productie,al produselor destinate vanzarii.Acest

cost exclude orice profit intern.De asemenea nu include cheltuielile ocazionate de utilizarea neoptimala a resurselor intreprinderilor(risipa de materiale,ore de munca neproductive,etc).Valoarea contabila a imobilizarilor corporale poate fi diminuata cu valoarea corespunzatoare a subventiei guvernamentale,in situatia in care achizitia unui activ corporal s-a realizat si prin aportul unei subventii guvernamentale. Achizitionarea de imobilizari prin alte modalitati,decat contracost. IAS 16 acopera si inregistrarea costului in cazul in care un element de imobilizari corporale este dobandit prin schimbul total sau partial cu un alt element de imobilizari corporale sau cu un alt activ. In cazul imobilizarilor a caror intrare rezulta dintr-un schimb totul depinde de activul oferit in contrapartida.Daca activul oferit in contrapartida este de o natura sau de o valoare diferita,de cea a imobilizarilor obtinuta,aceasta din urma va fi inregistrata la valoarea justa a activului primit in schimb ce va corespunde in esenta cu valoarea de utilitate a activului cedat,la care se adauga sau din care se scade o suma care acopera diferenta de valoare dintre activele schimbate. In situatia unei diferente fata de valoarea neta contabila a vechiului bun,operatia va conduce la constatarea unui castig sau a unei pierderi. De exemplu:cand imobilizarile corporale sunt achizitionate prin renuntarea la o datorie a vanzatorului activul va fi inregistrat la valoarea acelei datorii. De asemenea,IAS 16 defineste valoarea realizabila a entitatii astfel: reprezinta valoarea actualizata a fluxurilor de numerar pe care intreprinderea estimeaza sa le obtina din utilizarea continua a activului si din vanzarea acestuia la sfarsitul duratei normate de viata pe care intreprinderea se asteapta sa o obtina in urma lichidarii unei datorii. Reevaluarea imobilizarilor IAS 16 ofera 2 optiuni pentru evaluarile anterioare: 1.tratamentul contrabil de baza imobilizarile corporale pot fi inregistrate la cost minim amortizarea cumulata totalul diminuarilor valorice rezultate din depreciere. 2.tratamentul contabil alternativ imobilizarile corporale pot fi inregistrate la valoarea reevaluata orice amortizare cumulata diminuarile valorile din deprecierile aparute ulterior. Prin urmare putem spune ca Costul Amortizarea cumulata diminuarile valorice in urma deprecierii = valoarea contabila neta. De asemenea valoarea contabila neta diminuarile valorilor anterioare=valoare nerecuperabila.

In cazul in care un element al mobilizarilor corporale este reevaluat atunci intreaga clasa din care face parte acel element trebuie reevaluata. Elementele dintr-o clasa de imobilizari corporale sunt reevaluate simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare a unor valori calculate la date diferite. Ex: valoarea justa a terenurilor si cladirilor este de obicei valoarea lor de piata.Aceasta valoare este determinata pe baza unor valori efectuate de evaluatori autodidactici. Frecventa reevaluarilor depinde de evolutia valorii juste a imobilizarilor corporale in cauza. In cazul in care valoarea justa a unui active reevaluat difera semnificativ de valoarea contabila atunci este necesara o noua reevaluare.Unele imobilizari corporale pot suferi modificari semnificative ale valorii juste necesitand reevaluari anuale.Pentru imobilizarile corporale ale caror valori juste nu sufera modificari semnificative nu este necesar sa se faca reevaluari.Pentru acestea reevaluarile facute la 3-5 ani sunt cele mai adecvate. In practica contabila se utilizeaza mai multe mai multe metode privind reevaluarea.IAS 16 recomanda: 1.metoda actualizarii valorii nete se aplica prin eliminarea amortizarii din valoarea bruta contabila a activului,iar valoarea neta recalculata se aduce la nivelul valorii reevaluate a activului.Aceasta metoda este folosita in special pentru cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piata. 2.metoda actualizarii valorii brute amortizarea este recalculata proportional cu schimbarea in valoarea contabila bruta a activului,astfel incat valoarea neta contabila a activului dupa reevaluare sa fie egala cu valoarea sa reevaluata.Aceasta metoda este folosita in cazul in care activul este reevaluat cu ajutorul unui indice pentru a se ajunge la costul de inlocuire,mai putin amortizarea corespunzatoare. In cazul in care valoarea contabila a unui activ este majorata ca urmare a unei reevaluari,aceasta majorare trebuie inregistrata direct in creditul conturilor de capital sub titulul diferente din reevaluare. Cu toate acestea majorarea constatata din reevaluare trebuie recunoscuta ca venit in masura in care aceasta compenseaza o descrestere din reevaluarea aceluiasi activ,recunoscuta anterior ca o cheltuiala. In cazul in care valoarea contabila a unui activ este diminuata ca rezultat a unei reevaluari aceasta diminuare trebuie recunoscuta ca o cheltuiala.Cu toate acestea diminuarea rezultata din reevaluare trebuie scazuta direct din surplusul de reevaluare corespunzator aceluiasi active, in masura in care diminuarea nu depaseste valoarea inregistrata anterior ca surplus din reevaluare.Surplusul din reevaluare inclus in capitalurile proprii poate fi transferat direct in capitalurile atunci cand acest surplus este realizat.Se considera ca intregul surplusul este realizat la casarea sau la cedarea activului.Exista insa si

exceptii cand o parte din surplus poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de intreprindere.In acest fel valoarea surplusului care este realizat este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii reevaluate si valoarea amortizarii calculate costului initial al activului.Transferul din surplusul de reevaluare in rezultatul reportat nu se efectueaza prin contul de profit si pierdere. Efectele asupra impozitului pe profit rezultate din reevaluarea imobilizarilor corporale sunt reglementate de IAS 12 impozitul pe profit.In legislatia economica romaneasca actuala exista o diferenta de tratament in sensul ca sunt 2 ordine ale Ministerului de Finante care trateaza problema in mod diferentiat. Ordinul MF 306/2002 rezerva din reevaluare inregistrarea se transfera in capitalurile proprii prin contul alte reserve OMF 94/2001 : rezerva din reevaluare se transfera in capitalurile proprii prin rezultatul raportat. Din punct de vedere al impozitului amanat efectul acestei diferente temporare trebuie inregistrat astfel: - daca durata de amortizare economica si contabila a activului este mai lunga decat cea fiscala se va crea o datorie de plata cu impozitul amanat in primele perioade care se va incheia ulterior in perioada urmatoare Acest diferent a fost rezolvat printr-un alt ordin al MF : daca societataea dispune ulterior reevaluarea activelor aceste valori nu vor mai fi recunoscute la calculul datoriei cu impozitul pe profit.Astfel,din punct de vedere fiscal,rezerva din reevaluarea ulterioara ultimei date de reevaluare nu va avea nici un impact fiscal.

S-ar putea să vă placă și