Sunteți pe pagina 1din 104

DIAVOLUL �I

� DOMNI�OARA PRYM

Crim� sau ritual de sacrificiu? Str�inului �i este indi-


ferent. Oricare ar fi victima, el �i va respecta pro-
misiunea. Oamenii din mica localitate unde nu se
�nt�mpl� nimic s�nt pu�i �n fa�a unei op�iuni. Iar �n
sat nu s�nt mai mult de trei in�i care "dorm sin-
guri": preotul, t�n�ra domni�oar� Prym �i b�tr�na
Berta. Cine va fi ales?
Istoria unui om este istoria �ntregii omeniri. Istoria
unui sat este istoria oric�rui loc de pe p�m�nt. Bi-
nele seam�n� perfect cu r�ul �i r�ul scoate la iveal�
ce e bun �n om. �ngerului p�zitor i se �nt�mpl� s�
adoarm�, spre bucuria diavolului p�zitor,
�n mica a�ezare a c�rei lini�te a fost distrus� de un
str�in ciudat, barmani�a hotelului, domni�oara Prym,
are multe de rezolvat �i o singur� s�pt�m�n� la dis-
pozi�ie.
PAULO COELHO (n. 1947) Prozator brazilian. �n
colec�ia "Cartea de pe noptier�" au mai ap�rut,
de acela�i autor, romanele Veronika se hot�r�te s�
moar�, Al cincilea munte �i Alchimistul.

PAULO COELHO
ii ' Cv
DIAVOLUL
SI DOMNI�OARA
Traducere din portughez� de
PAVEL CUIL�
HUMANITAS
BUCURE�TI

Colec�ie �ngrijit� de
IOANA P�RVULESCU

r �;

Coperta colec�iei
IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE
Descrierea CIP a Bibliotecii Na�ionale
COELHO, PAULO
Diavolul �i domni�oara Prym / Paulo Coelho;
trad.: Pavel Cuil�. - Bucure�ti: Humanitas, 2002,
200 p.; 18 cm. (Cartea de pe noptier�; 28)
ISBN 973-50-0245-0
I. Cuil�, Pavel (trad.)
821.134.3(81)-31=135.1
PAULO COELHO
O DEMdNIO E A SRTA. PRYM
Editora Objetiva Ltda., Rio de Janeiro, 2000
(c) Paulo Coelho, 2000
Aceast� edi�ie a fost publicat� cu acordul
San Jordi Asociados, Barcelona, Spania
Toate drepturile rezervate
http://www.paulocoelho.com.
(c) HUMANITAS, 2002, pentru prezenta
versiune rom�neasc�
ISBN 973-50-0245-0

O, M�rie cea z�mislit� f�r� de prihan�, roa-


g�-te pentru noi, cei care ne �ndrept�m c�tre Tine.
Amin
�i l-a �ntrebat un frunta�, zic�nd: �nv��torule
bun, ce s� fac ca s� mo�tenesc via�a cea de veci?
Iar Iisus i-a zis: Pentru ce m� nume�ti bun? Ni-
meni nu este bun, dec�t unul Dumnezeu.
Luca, 18: 18-l9

NOTA AUTORULUI
Prima legend� despre Scindare ia na�tere �n Per-
sia antic�: dup� ce a creat universul, zeul timpului
�i d� seama de armonia din jurul s�u, dar simte
c�-i lipse�te ceva foarte important - un tovar�
cu care s� se bucure de toat� frumuse�ea aceea.
Vreme de o mie de ani se roag� s� aib� un fiu.
Istoria nu spune cui i se roag�, dat fiind c� el �nsu�i
e st�p�n atotputernic, unic �i suprem; cu toate aces-
tea se roag� �i, �n cele din urm�, r�m�ne �ns�rcinat.
V�z�ndu-�i dorin�a �nf�ptuit�, zeul timpului e
cuprins de c�in��, con�tient fiind c� echilibrul lu-
crurilor era cum nu se poate mai fragil. Dar e prea
t�rziu - copilul este pe drum. Tot ce mai poate face
cu lament�rile sale este ca pruncul pe care-l purta
�n p�ntece s� se scindeze �n doi.
Legenda poveste�te c�, a�a cum din rug�ciu-
nea zeului se na�te Binele (Ormuzd), din c�in�a lui
se na�te R�ul (Ahriman) - fra�i gemeni.
�ngrijorat, el r�nduie�te totul astfel �nc�t Ormuzd
s� ias� primul din p�ntecele s�u, domin�ndu-�i fra-
tele �i evit�nd ca Ahriman s� dea de furc� univer-
sului. Cum �ns� R�ul e iste� �i capabil, el izbute�te

la ceasul na�terii s�-l �mbr�nceasc� pe Ormuzd �i


apuc� s� vad� cel dint�i lumina stelelor.
Consternat, zeul timpului se decide s� creeze
alia�i pentru Ormuzd: face s� ia na�tere rasa uma-
n� care va lupta �mpreun� cu el pentru a-l domina
pe Ahriman �i a evita ca acesta s� pun� st�p�nire
pe toate.
�n legenda persan�, rasa uman� se na�te ca ali-
at� a Binelui �i, potrivit tradi�iei, ea va triumfa �n
cele din urm�. Alt� istorie despre Scindare va ap�-
rea �ns� cu multe veacuri mai t�rziu, de ast� dat�
�ntr-o versiune opus�: omul ca instrument al R�u-
lui.
Cred c� mai to�i �tiu ce vreau s� spun: un b�r-
bat �i o femeie stau �n gr�dina Raiului �i se bucur�
de toate desf�t�rile imaginabile. Exist� o singur�
interdic�ie - cuplul nu va putea cunoa�te niciodat�
ce �nseamn� Binele �i R�ul. Domnul atotputernic
a spus (Fac, 2:17): "iar din pomul cuno�tin�ei binelui
�i r�ului s� nu m�n�nci".
�i �ntr-o bun� zi se ive�te �arpele, asigur�ndu-i
c� aceast� cunoa�tere e mai important� chiar de-
c�t raiul �i c� trebuiau s� intre �n posesia ei. Femeia
refuz�, zic�nd c� Dumnezeu i-a amenin�at cu moar-
tea, dar �arpele garanteaz� c� nu se va �nt�mpla ni-
mic asem�n�tor: dimpotriv�, �n ziua c�nd vor �ti ce
�nseamn� Binele �i R�ul, vor fi egali cu Dumnezeu.
Convins�, Eva m�n�nc� din fructul interzis �i-l
�mparte �i cu Adam. Din clipa aceea, echilibrul ori-
ginar al Paradisului se destram�, iar cei doi s�nt iz-
goni�i �i blestema�i. Exist� �ns� o fraz� erugmatic�
8

rostit� de Dumnezeu �i care-i d� dreptate �arpelui:


"Iat�, Adam s-a f�cut ca unul dintre noi, cunosc�nd bi-
nele �i r�ul."
Nici �n acest caz (dup� cum nici �n cel al zeului
timpului care se roag� pentru ceva, de�i el e st�-
p�nul absolut), Biblia nu l�mure�te cu cine anume
st� de vorb� Dumnezeul unic �i - admi��nd c� este
unic - de ce spune "unul dintre noi".
Oricum ar fi, rasa uman� e os�ndit� �nc� de la
�nceput ca �n eterna Scindare s� evolueze �ntre cele
dou� contrarii. �i la fel �i noi, prad� acelora�i �ndo-
ieli ca �i str�mo�ii no�tri; cartea de fa�� are drept
scop s� abordeze aceast� tem� apel�nd, �n unele
momente ale intrigii, la unele legende cu acest su-
biect �i r�sp�ndite pe toat� fa�a p�m�ntului.
Cu Diavolul �i domni�oara Prym am �ncheiat tri-
logia �i �n ziua a �aptea..., din care fac parte Pe malul
r�ului Piedra am �ezut �i-am pl�ns (1994) �i Veronika se
hot�r�te s� moar� (1998). Cele trei c�r�i vorbesc de-
spre o s�pt�m�n� din via�a unor persoane normale
care, brusc, se pomenesc confruntate cu dragostea,
moartea �i puterea. Am fost totdeauna �ncredin-
�at c� transform�rile profunde, at�t �n fiin�a uman�
c�t �i �n societate, au loc �ntr-un interval de timp
foarte redus. C�nd ne a�tept�m mai pu�in, via�a ne
confrunt� cu o provocare spre a ne pune la �ncercare
curajul �i voin�a de schimbare; �n acest moment, nu
are rost s� pretindem c� nu se �nt�mpl� nimic sau
s� ne scuz�m zic�nd c� nu s�ntem preg�ti�i.

Provocarea nu a�teapt�. Via�a nu prive�te �n-


d�r�t. O s�pt�m�h� este un interval de timp sufi-
cient ca s� decidem ne hot�r�m dac� ne accept�m
destinul sau nu.
Buenos Aires, august 2000

De vreo cincisprezece ani, b�tr�na Berta se a�e-


za zilnic �n fa�a por�ii sale. Locuitorii din Viscos
�tiau c� a�a se comport� de obicei oamenii v�rst-
nici: viseaz� la trecut �i la tinere�e, contempl� o
lume din care nu mai fac parte, caut� subiecte de
conversa�ie cu vecinii.
Berta avea �ns� un motiv ca s� stea acolo. �i a�-
teptarea i-a luat sf�r�it �n acea diminea�� c�nd l-a
v�zut pe str�in urc�nd pov�rni�ul abrupt �i �ndrep-
t�ndu-se agale c�tre unicul hotel din sat. Nu ar�ta
a�a cum �i-l imaginase �n at�tea r�nduri; hainele �i
erau uzate de-at�ta purtat, avea p�rul mai lung ca
de obicei �i barba bun� de aranjat.
Dar venea cu suita lui: diavolul.
"B�rbatul meu are dreptate", �i zise ea �n sinea
ei. "Dac� n-a� fi fost eu aici, nimeni n-ar fi obser-
vat." Era foarte nepriceput� la calculul v�rstelor,
apreciind c� omul avea �ntre patruzeci �i cincizeci
de ani. "Un tinerel", g�ndi ea, folosind un reper pe
care numai b�tr�nii �l pot �n�elege. Se �ntreb� t�-
cut� c�t timp avea s� r�m�n� acolo, dar nu ajunse
la nici o concluzie; poate pu�in, de vreme ce purta
11

cu el doar un rucsac. Se putea s� r�m�n� doar o


noapte �nainte de a pleca mai departe �ntr-o di-
rec�ie necunoscut� ei, dar care, de fapt, nici nu o
interesa.
Oricum, to�i anii c�i r�m�sese a�ezat� �n fa�a
por�ii casei sale �n a�teptarea sosirii lui nu fuseser�
�n zadar, deoarece o �nv�aser� s� �n�eleag� fru-
muse�ea mun�ilor - ceva ce nu observase p�n�
atunci din simplul motiv c� se n�scuse acolo �i era
obi�nuit� cu peisajul.
Dup� cum era de a�teptat, omul intr� �n hotel.
Berta se g�ndi c� s-ar fi putut duce s� stea de vorb�
cu preotul despre acea prezen�� de nedorit: el �ns�
nici n-ar fi ascultat-o, zic�ndu-�i c� era o �nchipuire
de-a b�tr�nilor.
Bun, acum �i r�m�nea s� vad� ce urma s� se �n-
t�mple. Un diavol n-are nevoie de timp ca s� prici-
nuiasc� mari dezastre -precum vijeliile, uraganele
�i avalan�ele, care, �n c�teva ceasuri, pot distruge
copaci planta�i cu dou� sute de ani �n urm�. Berta
�i d�du brusc seama c� simplul fapt de a �ti c� r�ul
tocmai sosise �n Viscos nu schimba cu nimic situ-
a�ia; diavolii vin �i pleac� mereu, f�r� ca prezen�a
lor s� aib� neap�rat vreo urmare. Ei bat �n mod
constant lumea, uneori doar ca s� vad� ce se mai
�nt�mpl�, alteori ca s� pun� la �ncercare un suflet
sau altul, dar s�nt nestatornici �i-�i schimb� �intele
f�r� nici o logic�, ghida�i numai de pl�cerea unei
b�t�lii care ar merita s� fie dat�. Berta credea c�
Viscos-ul nu prezint� nimic interesant sau special
ca s� atrag� pentru mai mult de o zi aten�ia indi-
12

ferent cui, cu at�t mai pu�in pe-a cuiva at�t de im-


portant �i de ocupat ca un mesager al tenebrelor.
�ncerc� s� se g�ndeasc� la altceva, dar imaginea
str�inului nu-i ie�ea din minte. Cerul, mai �nainte
�nsorit, �ncepu s� se acopere de nori.
"E normal, a�a se-nt�mpl� totdeauna la vremea
asta", cuget� ea. Nici o leg�tur� cu sosirea str�inu-
lui, o simpl� coinciden��.
Atunci auzi zgomotul foarte �ndep�rtat al unui
tunet, urmat de �nc� trei. Pe de o parte, asta �nsem-
na c� se apropia o ploaie; pe de alt� parte, dac�
ar fi fost s� dea crezare vechilor tradi�ii ale locului,
sunetul acela putea fi interpretat ca vocea unui
Dumnezeu m�nios, pl�ng�ndu-se c� oamenii deve-
niser� indiferen�i la prezen�a sa.
"Poate c� ar trebui s� fac ceva. La urma urme-
lor, ceea ce a�teptam s-a �i �nt�mplat."
C�teva minute r�mase atent� la tot ce se petre-
cea �n jurul ei; norii continuau s� se lase asupra a�e-
z�rii, clar nu mai auzi nici un alt sunet. Ca o bun�
ex-catolic�, nu d�dea nici o crezare tradi�iilor �i su-
persti�iilor, mai ales celor din Viscos, care-�i aveau
r�d�cinile �n vechea civiliza�ie celtic� ce fusese c�nd-
va predominant� �n zon�.
"Un tunet e pur �i simplu un fenomen natural.
Dac� Dumnezeu ar vrea s� le vorbeasc� oameni-
lor, n-ar folosi mijloace at�t de indirecte."
G�ndindu-se la toate acestea, �i ajunse brusc la
urechi vacarmul unui fulger - de ast� dat� mult
mai apropiat. Berta se ridic�, �i lu� scaunul �i in-
tr� �n cas� �nainte de a �ncepe s� plou� -, dar acum
cu inima str�ns�, ca de o team� pe care nu o putea
defini.
13

"Ce s� fac?" '


Dorea ca str�inul s� plece numaidec�t; era prea
b�tr�n� ca s� mai poat� fi de folos cuiva, sie�i, satu-
lui ei sau - mai presus de toate - Dumnezeului
Atotputernic care, dac� avea nevoie de ajutor, ar
fi ales cu siguran�� pe cineva mai t�n�r. Totul nu
era dec�t un delir; neav�nd ce face, so�ul ei �ncerca
s� n�scoceasc� diverse lucruri ca s� o ajute s�-�i
omoare timpul.
C�-l v�zuse �ns� pe diavol - ah, de asta nu se
�ndoia c�tu�i de pu�in.
�n carne �i oase, �mbr�cat ca un pelerin. (

Hotelul era �n acela�i timp pr�v�lie cu produse


regionale, restaurant cu m�nc�ruri tipice �i bar unde
locuitorii din Viscos obi�nuiau s� se adune ca s�
discute mereu despre acelea�i lucruri - ca de pil-
d� vremea sau lipsa de interes a tinerilor fa�� de
sat. "Nou� luni de iarn�, trei luni de cazn�", obi�-
nuiau ei s� zic�, referindu-se la faptul c� �n numai
nou�zeci de zile trebuiau s� fac� toate muncile
c�mpului, fertilizarea, sem�n�turile, a�teptarea, re-
coltarea, punerea la ad�post a finului, tunsul linii.
To�i cei ce locuiau acolo �tiau c� se �nc�p��nau
s�-�i duc� zilele �ntr-o lume care-�i tr�ise traiul; dar
tot nu le venea u�or s� accepte c� f�ceau parte din-
tr-o ultim� genera�ie de agricultori �i p�stori care
populau de veacuri mun�ii aceia. Mai devreme sau
mai t�rziu aveau s� soseasc� �ns� ma�inile, vitele
aveau s� fie crescute departe de acolo, cu hran�
special�, satul �nsu�i avea s� fie v�ndut pesemne
unei mari firme, cu sediul �ntr-o �ar� str�in�, care-l
putea transforma �ntr-o sta�iune de schi.
La fel se �nt�mplase �i cu alte a�ez�ri din regi-
une, dar Viscos rezista, pentru c� avea o datorie fa��
de trecutul s�u, fa�� de puternica tradi�ie a str�mo-
15

�ilor care locuiser� c�ndva acolo �i care �i �nv�aser�


c�t era de important s� lupte p�n� �n ultima clip�.
Str�inul citi cu aten�ie fi�a hotelului, �ntreb�n-
du-se cum s� o completeze. Dup� accent, avea s�
se �tie c� vine din vreo �ar� din America de Sud,
�i se decise c� aceasta avea s� fie Argentina, pen-
tru c�-i pl�cea mult echipa ei de fotbal. Fi�a cerea
adresa, �i el scrise strada Columbia, socotind c�
sudamericanii au obiceiul s� se complimenteze re-
ciproc, numind locuri importante dup� numele
unor ��ri �nvecinate. Ca nume, �i-l alese pe cel al
unui terorist faimos din secolul trecut.
�n mai pu�in de dou� ore, to�i cei 281 de locui-
tori din Viscos �tiau c� �n s�tucul lor tocmai sosise
un str�in pe nume Carlos, n�scut �n Argentina, �i
care locuia pe mult r�vnita strad� Columbia din
Buenos Aires. Acesta este avantajul localit�ilor
foarte mici: nu e nevoie s� faci nici un efort ca s�
se afle numaidec�t totul despre via�a ta personal�.
Aceasta era, de altfel, chiar inten�ia nou-veni-
tului.
Urc� �n camera lui �i-�i goli rucsacul: �n el erau
c�teva articole de �mbr�c�minte, un aparat de ras,
o pereche de pantofi extra, vitamine pentru preve-
nirea r�celilor, un caiet gros �n care-�i nota observa-
�iile �i unsprezece lingouri de aur c�nt�rind fiecare
c�te dou� kilograme. Epuizat de �ncordare, de ur-
cu� �i de greutatea pe care o c�rase, adormi aproa-
pe imediat, nu �nainte �ns� de a pune un scaun �n
dreptul u�ii ca s� o blocheze, chiar dac� �tia c� pu-
tea conta pe fiecare dintre cei 281 de locuitori din
Viscos.
16

A doua zi �i lu� cafeaua de diminea��, l�s� hai-


nele la recep�ia micului hotel ca s�-i fie sp�late, puse
la loc �n rucsac lingourile de aur �i plec� spre mun-
tele care se �n�l�a la est de sat. �n drum, z�ri doar
un locuitor de prin partea locului, o b�tr�n� care
�edea �n fa�a casei �i-l privea cu un aer curios.
Se f�cu nev�zut �n p�dure �i a�tept� p�n� ce
auzul i se obi�nui cu zgomotele insectelor, ale p�-
s�rilor �i ale v�ntului b�t�nd prin r�muri�urile des-
frunzite; �tia c�, �ntr-un loc ca acela, putea fi observat
f�r� a-�i da seama, a�a c� st�tu aproape un ceas f�r�
s� �ntreprind� nimic.
C�nd fu sigur c� un eventual observator s-ar fi
plictisit �i ar fi plecat f�r� nici o noutate de poves-
tit, sap� o groap� l�ng� o forma�ie st�ncoas� �n for-
m� de Y �i ascunse acolo unul din lingouri. Urc�
apoi ni�el mai sus, r�mase �nc� un ceas ca �i cum
ar fi contemplat natura �ntr-o medita�ie profund�,
v�zu alt� forma�ie st�ncoas� - de ast� dat� ase-
m�n�toare cu un vultur - �i sap� �nc� o groap�,
unde puse celelalte zece lingouri de aur.
Prima persoan� pe care o z�ri pe drumul de �n-
toarcere �n sat fu o t�n�r� fat� pe malul unuia dintre
numeroasele p�raie temporare din zon�, formate
de ghe�arii care se topeau. Ea �i ridic� privirea de
pe cartea pe care o citea, �i observ� prezen�a �i-�i
relu� lectura; f�r� doar �i poate, maic�-sa o �nv�-
�ase s� nu adreseze nici o vorb� unui str�in.
Str�inii �ns�, c�nd ajung �ntr-un ora� nou, au
dreptul de a �ncerca s� intre �n rela�ii cu persoane
necunoscute, a�a �nc�t se apropie de ea.
17

i - Bun� - zise el. E foarte cald pentru vremea


asta.
-� Ea �ncuviin�� din cap.
�; Str�inul insist�:
- Mi-ar face pl�cere s� veni�i ca s� vede�i ceva.
Ea l�s� politicos cartea deoparte, �ntinse m�na
�i se prezent�:
- M� numesc Chantal, seara lucrez la barul ho-
telului unde s�nte�i g�zduit, a�a �nc�t m-am mirat
c� n-a�i cobor�t s� cina�i, fiindc� un hotel c�tig�
bani nu doar din �nchirierea camerelor, ci �i din tot
ce consum� oaspe�ii. Dumneavoastr� s�nte�i Car-
los, din Argentina, �i locui�i pe o strad� numit� Co-
lumbia; to�i cei din ora� au �i aflat asta, fiindc� un
b�rbat care sose�te aici �n afara sezonului de v�-
n�toare e totdeauna un obiect de curiozitate. Un
b�rbat de vreo cincizeci de ani, cu p�rul �nc�run�it
�i privirea cuiva care a trecut prin multe �n via��.
C�t despre invita�ia de a vedea ceva, v� mul�u-
mesc, dar peisajul din Viscos �l cunosc din toate
unghiurile posibile �i imaginabile; poate ar fi mai
bine s� va ar�t eu locuri pe care nu le-a�i mai v�-
zut, dar cred c� s�nte�i foarte ocupat.
- Am cincizeci �i doi de ani, nu m� cheam�
Carlos, toate datele din registru s�nt false.
Chantal nu mai �tiu ce s� spun�. Str�inul con-
tinu�:
- Nu Viscos-ul vreau s� vi-l ar�t. E ceva ce n-a�i
mai v�zut nicic�nd.
Ea citise multe pove�ti cu fete care se hot�r�sc
s�-l urmeze pe un str�in �n ad�ncul p�durii �i dis-
par f�r� urm�. O clip� o cuprinse frica; dar frica �i
fu repede �nlocuit� de sentimentul aventurii - la
18

urma urmelor, b�rbatul acela n-ar �ndr�zni s�-i fac�


nimic r�u, deoarece ea apucase s�-i spun� c� to�i
cei din sat �tiau de prezen�a lui, chiar dac� toate
datele din registru nu corespundeau cu realitatea.
Cine s�nte�i? - �ntreb� ea. Dac� e adev�rat
ce-mi spune�i, nu v� da�i seama c� pot s� v� denun�
la poli�ie c� v-a�i falsificat identitatea?
- Promit s� r�spund la toate �ntreb�rile dumi-
tale, dar mai �nainte trebuie s� vii cu mine, fiindc�
doresc s�-�i ar�t ceva. E la cinci minute de mers pe
jos de-aici.
Chantal �nchise cartea, trase ad�nc aer �n piept
�i rosti o rug�ciune t�cut�, �n timp ce �n inim� i se
amestecau ner�bdarea �i teama. Apoi se ridic� �i-l
�nso�i pe str�in, �ncredin�at� c� nu era dec�t tot un
moment de frustrare �n via�a ei, care �ncepea me-
reu cu o �nt�lnire plin� de promisiuni, pentru a se
dovedi apoi c� nu e dec�t tot un vis de dragoste
imposibil�.
B�rbatul se duse p�n� la st�ncile �n form� de Y,
�i ar�t� p�m�ntul proasp�t s�pat �i o rug� s� scoa-
t� la iveal� ceea ce fusese �ngropat acolo.
- O s� m� murd�resc pe m�ini - zise Chan-
tal. O s�-mi murd�resc rochia.
B�rbatul apuc� o crac�, o rupse �i i-o d�du ca
s� sape cu ea p�m�ntul. Ea se mir� de comportarea
lui, dar se hot�r� s� fac� ceea ce-i cerea.
Cinci minute mai t�rziu, Chantal avea �n fa�a
ochilor lingoul de aur g�lbui �i murdar.
� Pare aur - zise ea.
� E aur. E al meu. Acum �ngroap�-l, te rog, la
loc.
19

Ea �i d�du ascultare. B�rbatul o duse p�n� Ia


cel�lalt ascunzi�. Chantal �ncepu iar s� sape �i de
ast� dat� r�mase uluit� de cantitatea de aur de sub
ochii ei.
- E tot aur. �i tot al meu - zise str�inul.
Chantal se preg�tea s� acopere iar�i aurul cu
p�m�nt, c�nd el �i ceru s� lase groapa a�a cum era.
Se a�ez� pe una din pietre, �i aprinse o �igar� �i
privi �n zare.
- De ce a�i vrut s�-mi ar�ta�i asta?
El nu zise nimic.
� Cine s�nte�i, de fapt? Ce face�i aici? De ce-mi
ar�ta�i toate astea c�nd �ti�i c� pot spune tuturora
ce e ascuns aici, �n munte?
� Prea multe �ntreb�ri deodat� - r�spunse
str�inul, cu ochii a�inti�i tot asupra muntelui, ca
�i cum i-ar fi ignorat prezen�a. C�t despre ideea de
a le spune celorlal�i, chiar vreau s� o faci.
� Mi-a�i promis c� dac� vin cu dumneavoas-
tr�, �mi ve�i r�spunde la orice �ntrebare.
� �n primul r�nd, s� nu crezi �n promisiuni. Lu-
mea e plin� de ele: bog�ie, m�ntuire ve�nic�, dra-
goste f�r� sf�r�it. Unii cred c� pot s� promit� orice,
al�ii accept� tot ce le asigur� zile mai bune, a�a cum
trebuie s� fie �i �n cazul dumitale. Cei care promit
�i nu se �in de cuv�nt sf�r�esc �n neputin�� �i frus-
trare; la fel se �nt�mpl� �i cu cei care �i respect� pro-
misiunile f�cute.
Complica lucrurile; vorbea de propria-i via��,
de noaptea care-i schimbase destinul, de minciu-
nile c�rora fusese obligat s� le dea crezare din cau-
z� c� realitatea era cu neputin�� de acceptat. Trebuia
20
s� vorbeasc� pe limba tinerei fete, a�a �nc�t ea s�-l
poat� �n�elege.
Chantal �n�elegea �ns� aproape tot. Ca to�i b�r-
ba�ii �n v�rst�, el se g�ndea insistent s� se culce cu
o femeie mai t�n�r�. Ca orice om, credea c� banii
puteau s� cumpere orice. Ca orice str�in, era si-
gur c� fetele dintr-o a�ezare izolat� s�nt destul de
naive ca s� accepte orice propunere, real� sau ima-
ginar�, cu condi�ia ca aceasta s� le ofere o posibi-
litate, fie �i �ndep�rtat�, de a pleca de-acolo.
Nu era nici primul �i - din p�cate - nici ulti-
mul care �ncerca s� o seduc� �ntr-un mod at�t de
grosolan. Ceea ce o tulbura era cantitatea de aur
pe care i-o oferise; nu-�i imaginase niciodat� c� era
at�t de valoroas�, ceea ce-i f�cea pl�cere, dar �i crea
�i o senza�ie de panic�.
� S�nt prea b�tr�n� ca s� mai cred �n promi-
siuni - r�spunse ea �ncerc�nd s� trag� de timp.
� �i totu�i ai crezut mereu �i vei continua s�
crezi.
� V� �n�ela�i; �tiu c� tr�iesc �n Paradis, am citit
Biblia �i nu voi c�dea �i eu �n gre�eala Evei, care
nu s-a mul�umit cu ce avea.
Evident, nu acesta era adev�rul, acum o �i �n-
cerca nelini�tea c� str�inul ar fi �i putut s�-�i piar-
d� interesul �i s� plece. Adev�rul era c� ea �ns�i
�esuse p�nza ca un p�ianjen, provoc�nd �nt�lnirea
din p�dure; se a�ezase strategic �ntr-un loc pe unde
el urma s� treac� la �ntoarcere, a�a �nc�t s� poat�
g�si pe cineva cu care s� vorbeasc�, s� aud� poate
�nc� o promisiune, c�teva zile de vis cu o posibil�
nou� iubire �i o c�l�torie f�r� �ntoarcere dincolo de
valea natal�. Inima �i mai fusese fr�nt� de multe ori
21

�i totu�i �nc� mai credea c� avea s�-l �nt�lneasc� pe


b�rbatul vie�ii sale. La �nceput l�sase s�-i scape
multe ocazii g�ndind c� persoana sortit� �nc� nu
sosise, acum sim�ea �ns� c� timpul fugea mai re-
pede dec�t crezuse �i era gata s� plece din Viscos
cu primul b�rbat dispus s� o ia, chiar dac� n-ar fi
sim�it nimic pentru el. Cu siguran��, avea s� �n-
ve�e s�-l iubeasc� - dragostea era doar o chesti-
une de timp.
- Exact asta vreau s� aflu: dac� tr�im �n paradis
sau �n infern - �i �ntrerupse g�ndurile b�rbatul.
Bun, iat�-l cum c�dea �n capcan�.
- �n paradis. Dar dac� tr�ie�ti mult timp �n-
tr-un loc perfect, �n cele din urm� te plictise�ti.
Aruncase prima momeal�. Spusese, cu alte cu-
vinte: "S�nt liber�, s�nt disponibil�". Urm�toarea
lui �ntrebare ar fi trebuit s� fie: "Ca dumneata?"
- Ca dumneata? - vru s� �tie str�inul.
Trebuia s� fie prudent�, nu trebuia s� se repea-
d� prea �nsetat� la izvor, altminteri el s-ar fi putut
speria.
- Nu �tiu. Uneori simt c� da, alteori cred c�
soarta mea este aici �i nu �tiu cum a� putea s� tr�-
iesc departe de Viscos.
Urm�torul pas: s� simuleze indiferen�a.
� Bine, dac� nu vre�i s�-mi spune�i nimic de-
spre aurul pe care mi l-a�i ar�tat, v� r�m�n �ndato-
rat� pentru plimbare �i m� �ntorc la p�r�ul �i la cartea
mea. V� mul�umesc.
� Un moment!
B�rbatul mu�case din momeal�.
- Sigur c� o s�-�i explic ce-i cu aurul; altminteri
de ce te-a� fi adus p�n� aici?
22

Sex, bani, putere, promisiuni. Dar Chantal f�cu


o min� de parc� ar fi fost �n a�teptarea unei reve-
la�ii uimitoare; b�rba�ii �ncearc� o voluptate ciu-
dat� s� se simt� superiori, f�r� a �ti c� de cele mai
multe ori se comport� �ntr-un mod absolut previ-
zibil.
Trebuie s� fi�i un om cu mult� experien�� de
via��, cineva care m-ar putea �nv�a multe.
A�a. S� salte un pic undi�a, s� laude pu�in ca s�
nu sperie prada: iat� o regul� important�.
P�n� una, alta, ave�i prostul obicei c�, �n loc
s� r�spunde�i la o simpl� �ntrebare, �ine�i predici
nesf�r�ite despre promisiuni sau despre felul cum
trebuie s� ne comport�m �n via��. A� fi bucuroas�
dac� mi-a�i r�spunde la �ntreb�rile pe care vi le-am
pus de la �nceput: Cine s�nte�i? �i ce face�i aici?
Str�inul �i cobor� ochii dinspre mun�i �i o m�-
sur� cu privirea pe fata din fa�a lui. Lucrase vre-
me de mul�i ani cu tot felul de oameni �i �tia -
aproape cu toat� certitudinea - ce era �n mintea
ei. F�r� �ndoial�, ea credea c�-i ar�tase aurul ca
s-o impresioneze cu bog�ia lui, tot a�a cum �ncer-
ca ea acum s�-l impresioneze pe el cu tinere�ea �i
indiferen�a ei.
� Cine s�nt eu? Bun, s� zicem c� s�nt un om
care de o bun� bucat� de vreme caut� un anumit
adev�r; l-am descoperit p�n� la urm� �n teorie, dar
nu l-am pus niciodat� �n practic�.
� Ce fel de adev�r?
� Despre natura fiin�ei umane. Am descoperit
c�, dac� ni s-ar da prilejul s� c�dem �n ispit�, p�n�
la urm� am �i c�dea. �n func�ie de condi�ii, toate
23 ��,'"' -

fiin�ele umane de pe p�m�nt s�nt dispuse s� fac�


r�u.
� Eu cred...
� Nu e vorba de ceea ce credem sau vrem s�
credem, dumneata sau eu, ci de a descoperi dac�
teoria mea este corect�. Vrei s� �tii cine s�nt eu? S�nt
un industria� foarte bogat, foarte faimos, conduc
mii de angaja�i, nemilos c�nd a fost nevoie �i bun
c�nd am socotit c� e necesar.
Cineva care a tr�it lucruri despre care oamenii
nici nu viseaz� c� exist� �i care a c�utat dincolo de
limitele at�t ale pl�cerii c�t �i ale cunoa�terii. Un om
care a cunoscut paradisul c�nd se socotea prizonier
�n infernul rutinei �i-al familiei �i care a cunoscut
infernul c�nd a putut s� se bucure de paradis �i de
libertatea total�. Iat� ce s�nt, un om care a fost bun
�i r�u de-a lungul �ntregii vie�i, pesemne persoana
cea mai capabil� s� r�spund� la �ntrebarea mea
despre esen�a fiin�ei umane - �i iat� de ce m� aflu
aici. �tiu ce vei vrea s� �tii acum.
Chantal sim�ea c� pierde teren; trebuia s�-l re-
cupereze rapid.
- Crede�i c� am s�-ntreb: de ce mi-a�i ar�tat au-
rul? Dar la drept vorbind vreau s� �tiu de ce oare
un industria� bogat �i faimos vine la Viscos �n c�u-
tarea unui r�spuns pe care-l poate g�si �n c�r�i, uni-
versit�i sau pur �i simplu consult�nd un filozof
ilustru.
Str�inului �i pl�cu inteligen�a fetei. Bravo, �i
alesese persoana nimerit� - ca totdeauna.
- Am venit la Viscos pentru c� mi-am f�cut un
plan. Cu mult� vreme �n urm�, am v�zut o pies�
24

de teatru de un autor pe nume Durrenmatt, pe care


trebuie s�-l cuno�ti...
Comentariul era doar o provocare; era limpede
c� fata aceea nu auzise niciodat� de Durrenmatt,
iar acum avea s� afi�eze iar un aer indiferent, ca
�i cum ar �ti despre cine e vorba.
Continua�i - zise Chantal, simul�nd indi-
feren�a.
�mi pare bine c�-l cuno�ti, dar d�-mi voie
s�-�i amintesc la care dintre piesele lui de teatru m�
refer - �i m�sur� bine cuvintele, astfel �nc�t co-
mentariul lui s� nu sune exagerat de cinic, ci cu fer-
mitatea cuiva care era con�tient c� ea minte.
- E vorba de o femeie care, dup� ce se �mbo-
g�e�te, se �ntoarce �ntr-un ora� doar ca s�-l umi-
leasc� sau s�-l distrug� pe b�rbatul care o respinsese
c�nd era t�n�r�. Toat� via�a, c�s�toria, succesul fi-
nanciar �i fuseser� motivate numai de dorin�a de
a se r�zbuna pe prima ei iubire.
A�a mi-am conceput �i eu jocul: s� merg �ntr-un
loc izolat de lume, unde to�i privesc via�a cu bucu-
rie, pace, compasiune, �i s� v�d dac�-i pot face pe
oameni s� calce unele dintre poruncile fundamen-
tale.
Chantal �ncet� s�-l mai priveasc� �i-�i a�inti
ochii asupra mun�ilor. �tia c� str�inul �i d�duse
seama c� nu-l cuno�tea pe acel scriitor �i c� acum
�i era fric� s� n-o �ntrebe care s�nt poruncile esen-
�iale; nu fusese niciodat� foarte credincioas�, n-avea
nici cea mai mic� idee.
- �n t�rgu�orul acesta toat� lumea e cinstit�, �n-
cep�nd cu dumneata - continu� str�inul. �i-am
ar�tat un lingou de aur care �i-ar oferi independen�a
25
necesar� ca s� pleci de-aici, s� cutreieri lumea, s�
faci ce viseaz� mereu s� fac� fetele din a�ez�rile
mici �i izolate. Lingoul va r�m�ne aici; dumneata
�tii c� este al meu, dar ai putea s�-l furi dac� ai vrea.
�i ai c�lca o porunc� esen�ial�: "S� nu furi".
Fata �l privi pe str�in.
� C�t despre celelalte dou�sprezece lingouri,
ele s�nt suficiente pentru ca to�i locuitorii satului
s� nu mai fie nevoi�i s� munceasc� c�t vor tr�i -
continu� el -. Nu �i-am cerut s� le acoperi cu p�-
m�nt, pentru c� le voi duce �ntr-un loc numai de
mine �tiut. Vreau ca, dup� ce te �ntorci �n sat, s�
spui ce ai v�zut �i c� s�nt dispus s� le dau lingou-
rile cu condi�ia ca locuitorii din Viscos s� fac� ceva
ce nici n-au visat vreodat�.
� Ce, de exemplu?
� Nu-i vorba de un exemplu, ci de ceva con-
cret: vreau s� �ncalce porunca "s� nu ucizi".
� Cee?
�ntrebarea izbucnise ca un �ip�t.
- Exact ce ai auzit. Vreau s� comit� o crim�.
Str�inul observ� c� trupul fetei �n�epenise �i c�
putea pleca �n orice clip�, f�r� s� mai aud� restul
pove�tii. Se impunea s� spun� repede tot ce pl�-
nuise.
- Termenul e de o s�pt�m�n�. Dac� dup� �apte
zile cineva din sat e g�sit mort - poate fi chiar un
b�tr�n care nu mai e bun de munc�, un bolnav in-
curabil, un handicapat mintal care nu face dec�t s�
le dea de furc� celorlal�i, numai o victim� s� fie -
banii ace�tia vor fi ai locuitorilor satului �i eu voi
trage concluzia c� to�i s�ntem r�i. Dac� dumneata
vei fura lingoul acela, dar satul va rezista ispitei,
\ 26

sau invers, voi trage concluzia c� exist� buni �i r�i,


ceea ce �mi ridic� o problem� serioas�, fiindc� asta
presupune o lupt� pe plan spiritual, care poate fi
c�tigat� de oricare din cele dou� p�r�i. Dumneata
crezi oare �n Dumnezeu, �n planuri spirituale, �n
luptele dintre �ngeri �i diavoli?
T�n�ra femeie nu spuse nimic �i-�i d�du seama
c� de ast� dat� pusese �ntrebarea �ntr-un moment
nepotrivit, risc�nd s� nu mai poat� face altceva de-
c�t s�-i �ntoarc� spatele, f�r� a-l l�sa s� ispr�veasc�.
Era mai bine s� �nceteze cu ironiile �i s� treac� di-
rect la subiect.
Dac�, �n cele din urm�, voi pleca din sat cu
cele unsprezece lingouri de aur ale mele, atunci
ideea �n care am vrut s� cred se va dovedi c� a fost
o minciun�. Voi muri cu un r�spuns pe care nu
vreau s�-l primesc, deoarece via�a ar fi mai accep-
tabil� dac� a� avea eu dreptate �i lumea ar fi rea.
�i totu�i suferin�a mea va r�m�ne aceea�i, dar
dac� to�i sufer�, durerea e mai suportabil�. �i to-
tu�i, dac� numai unii s�nt condamna�i s� �nfrunte
mari tragedii, atunci e ceva gre�it �n Crea�ie.
Ochii tinerei Chantal se umplur� de lacrimi.
F�cu totu�i un efort ca s� se controleze:
� De ce faci asta? De ce �n satul meu?
� Nu e vorba de dumneata sau de satul dumi-
taie, m� g�ndesc doar la mine: istoria unui singur
om este istoria tuturor oamenilor. Vreau s� �tiu dac�
s�ntem buni sau r�i. Dac� s�ntem buni, Dumnezeu
este drept; �i El m� va ierta pentru tot ce am f�cut,
pentru r�ul pe care l-am dorit celor care au �ncercat
s� m� distrug�, pentru hot�r�rile gre�ite pe care
le-am luat �n momentele cele mai importante, pen-

tru propunerea pe care �i-o fac acum - fiindc� El
a fost cel care m-a �mpins �n partea �ntunecat�.
Dac� s�ntem r�i, atunci totul e �ng�duit, n-am
luat niciodat� vreo hot�r�re gre�it�, s�ntem de la
bun �nceput os�ndi�i �i prea pu�in conteaz� ce fa-
cem �n via�a asta, m�ntuirea st� dincolo de g�ndu-
rile sau faptele fiin�ei umane.
�nainte ca Chantal s� plece, el ad�ug�:
- Po�i s� te hot�r�ti s� nu colaborezi. �n cazul
acesta, le voi spune eu �nsumi tuturora c� �i-am dat
ocazia s�-i aju�i, dar ai refuzat, drept care le voi face
chiar eu propunerea. Dac� se vor hot�r� s� ucid�
pe cineva, e foarte probabil c� prima victim� vei
fi chiar dumneata.

Locuitorii din Viscos se obi�nuiser� imediat cu


rutina str�inului: se trezea �n zori, bea o cafea tare
diminea�a �i pleca s� se plimbe �n mun�i, �n pofi-
da ploii care nu contenea s� cad� din a doua zi a
venirii sale �n sat, transform�ndu-se apoi �n lapovi��,
cu rare perioade de acalmie. Nu m�nca niciodat�
la pr�nz; obi�nuia s� se �ntoarc� la hotel dup�-amia-
za devreme, se z�vora �n camer� �i, dup� cum pre-
supuneau to�i, dormea.
De cum se �nnopta, �i relua plimb�rile, de ast�
dat� prin �mprejurimile satului. Ajungea totdea-
una cel dint�i la restaurant, se pricepea s� comande
felurile cele mai rafinate, nu se l�sa �n�elat la nota
de plat�. Alegea totdeauna cel mai bun vin - care
nu era neap�rat �i cel mai scump, fuma o �igar� �i
apoi se ducea la bar, unde �ncepea s�-�i fac� prie-
teni printre b�rba�ii �i femeile care-l frecventau.
Ii pl�cea s� asculte pove�ti din regiune, despre
genera�iile care tr�iser� �n Viscos (cineva zicea c�
�n trecut fusese o a�ezare mult mai mare dec�t as-
t�zi, m�rturie put�nd sta un num�r de case �n rui-
n� de la capetele celor trei str�zi existente), despre
obiceiurile �i supersti�iile inerente vie�ii oamenilor
29

de la �ar�, despre noile tehnici din agricultur� �i


p�storit.
C�nd �i venea r�ndul s� vorbeasc� �i el despre
sine, povestea unele istorii care se b�teau cap �n
cap - uneori zicea c� fusese marinar, alteori se
referea la mari uzine de armament pe care le con-
dusese sau la o perioad� �n care abandonase totul
spre a petrece o vreme �ntr-o m�n�stire, �n c�utarea
lui Dumnezeu.
Dup� ce plecau de la bar, localnicii se �ntrebau
dac� spunea adev�rul sau min�ea. Primarul soco-
tea c� un om poate fi multe lucruri �n via��, chiar
dac� locuitorii din Viscos �i cuno�teau neab�tut
destinul �nc� de mici copii; preotul avea o p�rere
diferit� �i-l considera pe noul sosit ca pe un ins
pierdut, r�t�cit, care venise acolo �n �ncercarea de
a se g�si pe sine.
Singurul lucru de care erau siguri cu to�ii este
c� avea s� r�m�n� �n sat doar �apte zile; patroana
hotelului povestise c�-l v�zuse telefon�nd la aero-
portul din capital�, ca s�-�i confirme plecarea, ciu-
dat, �n Africa, �i nu �n America de Sud. Apoi, dup�
convorbirea telefonic�, scosese din buzunar un
teanc de bancnote ca s� pl�teasc� toat� chiria pen-
tru camer� �i toate mesele consumate sau viitoare,
chiar dac� ea �i spusese c� avea toat� �ncrederea
�n el. Str�inul insist�nd, femeia �i suger� s� utilizeze
cartea de credit, dup� cum f�ceau mai to�i oaspe-
�ii; �n felul acesta, i-ar fi r�mas bani pentru orice
situa�ii neprev�zute care i s-ar fi putut ivi �n res-
tul c�l�toriei. Vru s� adauge "poate �n Africa nu
se accept� c�r�i de credit", dar ar fi fost nedelicat
30

s� arate c�-i ascultase convorbirea sau s� cread�


c� unele continente s�nt mai avansate dec�t altele.
Str�inul �i mul�umi pentru grija ar�tat�, dar o
refuz� politicos.
�n urm�toarele trei nop�i pl�ti - tot pe�in -
c�te un r�nd de b�utur� pentru to�i cei de fa��. A�a
ceva nu se mai �nt�mplase niciodat� �n Viscos, ast-
fel �nc�t lumea uit� de istoriile contradictorii �i �n-
cepu s�-l priveasc� pe acel b�rbat ca pe o persoan�
generoas� �i prietenoas�, f�r� prejudec�i, gata s�-i
trateze pe ��rani ca �i cum ar fi fost egali cu b�rba-
�ii �i femeile din marile ora�e.
Acum, discu�iile �i schimbaser� tema: c�nd se
�nchidea barul, unii b�utori �nt�rzia�i �i d�deau
dreptate primarului, zic�nd c� nou-venitul era un
b�rbat experimentat, capabil s� �n�eleag� valoarea
unei prietenii trainice; al�ii sus�ineau c� avea drep-
tate preotul, de vreme ce cuno�tea mai bine sufle-
tul omenesc, �i c� str�inul era un om singuratic,
c�ut�ndu-�i noi prieteni sau o nou� perspectiv� asu-
pra vie�ii. Oricum ar fi fost, era o persoan� agrea-
bil� �i locuitorii din Viscos erau convin�i c� aveau
s�-i simt� lipsa dup� ce avea s� plece lunea vii-
toare.
�n plus, era �i un ins extrem de discret �i to�i f�-
cur� aceast� observa�ie �n temeiul unui am�nunt
important: c�l�torii, mai cu seam� c�nd soseau ne-
�nso�i�i, c�utau totdeauna s� intre �n rela�ii c�t mai
str�nse cu Chantal Prym, fata care servea la bar -
poate �n speran�a unei idile efemere sau cine �tie
din ce motiv. B�rbatul acesta �ns� � se adresa numai
ca s� comande b�uturi �i nu schimbase niciodat�
priviri seduc�toare sau libidinoase cu r�n�ra femeie.
31

Practic, �n cele trei nop�i de dup� �nt�lnirea de


la p�r�u, Chantal nu izbuti s� doarm�. Furtuna -
care trecea �i venea - scutura jaluzelele metalice,
f�c�nd un zgomot �nsp�im�nt�tor. Se trezea �n re-
petate r�nduri sc�ldat� �n sudoare, cu toate c� pe
timpul nop�ii debran�a totdeauna �nc�lzirea din
cauza pre�ului electricit�ii.
�n prima noapte, avu parte de prezen�a Bine-
lui, �ntre un co�mar �i altul - pe care nu izbutea
s� �i le aminteasc� - se ruga �i-i cerea lui Dumne-
zeu s� o ajute. Nici o clip� nu-i trecuse prin minte
s� povesteasc� ceea ce auzise �i s� fie astfel mesa-
gera p�catului �i a mor�ii.
Dup� o vreme, socoti c� Dumnezeu era mult
prea departe ca s� o aud� �i �ncepu s� se roage pen-
tru bunica ei, r�posat� cu c�tva timp �n urm� �i care
o crescuse dup� ce mama ei murise la na�tere. Se
ag�a cu toat� puterea de ideea c� R�ul le ie�ise �n
cale o singur� dat� �i plecase de-acolo pentru tot-
deauna.
Chiar �i cu toate problemele ei personale, Chan-
tal �tia c� tr�ie�te �ntr-un or�el cu b�rba�i �i femei
32

� stiti care-�i �ndeplineau datoriile, oameni care


umblau cu fruntea sus �i se bucurau de respect �n
�ntreaga regiune. Dar nu totdeauna fusese a�a: vre-
me de peste dou� veacuri, Viscos fusese locuit de
tot ce era mai r�u �n neamul omenesc �i to�i ac-
ceptau faptul acesta ca pe ceva firesc, zic�nd c� era
rezultatul unui blestem aruncat de cel�i, c�nd fu-
seser� �nvin�i de romani. Asta p�n� c�nd t�cerea �i
curajul unui singur b�rbat - cineva care nu credea
�n blesteme, ci doar �n binecuv�nt�ri - �i r�scum-
p�rase poporul. Chantal asculta zgomotul jaluze-
lelor metalice zguduite de v�nt �i-�i amintea glasul
bunicii sale povestindu-i cele �nt�mplate.
"Odat�, cu mul�i, mul�i ani �n urm�, un pustnic
- care mai t�rziu avea s� fie cunoscut sub numele
de Sf�ntul Savin - tr�ia �ntr-o pe�ter� din regiu-
nea asta. Pe atunci, Viscos nu era mai mult dec�t
o a�ezare de frontier�, populat� de bandi�i c�uta�i
de justi�ie, contrabandi�ti, prostituate, aventurieri
care veneau �n c�utare de complici, asasini care se
odihneau acolo �ntre o crim� �i alta. Cel mai r�u
dintre ei, un arab pe nume Ahab, controla ora�ul
�i �mprejurimile sale, impun�nd biruri istovitoare
agricultorilor care �ncercau din r�sputeri s�-�i duc�
via�a cu demnitate.
�ntr-o bun� zi, Savin cobor� din pe�tera lui,
ajunse la casa lui Ahab �i ceru s� fie g�zduit peste
noapte. Ahab r�se: "Tu nu �tii c� s�nt un uciga�, c�
am t�iat p�n� acum capetele multor in�i de pe p�-
m�ntul meu �i c� via�a ta nu face pentru mine nici
dou� parale?"
33

"�tiu", r�spunse Savin. "Dar m-am s�turat s�


tot tr�iesc �n pe�tera aceea. Mi-ar pl�cea s� petrec
m�car o noapte aici."
Ahab cuno�tea faima sf�ntului, Ia fel de mare
ca �i a lui, �i asta �l sup�ra - pentru c� nu-i pl�cea
s�-�i vad� gloria �mp�r�it� cu cineva at�t de nevol-
nic. A�a �nc�t hot�r� s�-l ucid� chiar �n noaptea aceea
ca s� le arate tuturora c� era singurul �i adev�ratul
st�p�n al locului.
Statur� ni�el de vorb�. Ahab fu impresionat de
vorbele sf�ntului, dar era un om lipsit de credin��
�i de mult nu mai credea �n Bine. �i ar�t� un loc
unde Savin se putea culca �i continu� s�-�i ascut�
jungherul, amenin��tor. Savin, dup� ce-l urm�ri cu
privirea c�teva clipe, �nchise ochii �i adormi.
Ahab �i ascu�i jungherul toat� noaptea. Dimi-
nea�a, c�nd Savin se trezi, �l g�si pl�ng�nd ling� el.
"�ie nu �i-a fost team� de mine �i nu m-ai jude-
cat. Pentru prima oar� cineva �i-a petrecut noap-
tea al�turi de mine �ncredin�at c� a� putea fi un om
bun, capabil s� ofere ospe�ie celor �n nevoie. Deoa-
rece ai crezut c� pot s� m� port cinstit, a�a m-am
�i purtat."
Din clipa aceea, Ahab �i p�r�si via�a criminal�
�i �ncepu s� transforme regiunea. Atunci a �ncetat
Viscos s� mai fie o simpl� a�ezare de frontier�, pli-
n� de oameni certa�i cu legea, devenind un ora� im-
portant �n comer�ul dintre dou� ��ri.
"Da, a�a e."
Chantal izbucni �n pl�ns, mul�umindu-i bunicii
sale c� o ajutase s�-�i reaminteasc� istoria. Poporul
ei era bun �i putea avea �ncredere �n el. Pe c�nd �n-
cerca s� adoarm� la loc, se g�ndi cu pl�cere la ideea
34

de a-i povesti str�inului istoria pe care o auzise doar


ca s�-i vad� fa�a �nsp�im�ntat� c�nd avea s� fie alun-
gat de locuitorii din Viscos.
A doua zi, fu surprins� c�nd �l v�zu ie�ind din
restaurant direct jos �n hotel, �ndrept�ndu-se c�tre
barul/recep�ia/magazinul de produse regionale
si intr�nd �n vorb� cu persoanele aflate acolo - ca
oricare alt turist, interesat de teme absolut inutile,
precum modul de tundere a oilor sau o instala�ie
de afumat carnea. Locuitorii din Viscos erau con-
vin�i dintotdeauna c� oricare str�in r�m�nea fasci-
nat de via�a s�n�toas� �i natural� pe care o duceau
ei, astfel �nc�t reluau, cu orice prilej �i tot mai pe
�ndelete, acelea�i pove�ti despre c�t e de bine s�
tr�ie�ti la mare distan�� de civiliza�ia modern� -
de�i fiec�ruia dintre ei, �n str�fundul sufletului, i-ar
fi pl�cut s� fie departe de acolo, printre ma�ini care
polueaz� atmosfera �i �n cartiere unde nu te po�i
mi�ca �n siguran��, pur �i simplu pentru c� marile
ora�e exercit� o fascina�ie absolut� asupra popu-
la�iei rurale.
Ori de c�te ori ap�rea �ns� un vizitator, �i mani-
festau - doar prin vorbe - bucuria de a tr�i �n-
tr-un paradis pierdut, �ncerc�nd s� se conving� pe
ei �n�i�i de miracolul de a se fi n�scut acolo �i uit�nd
c�, p�n� �n momentul acela, nici unul dintre oas-
pe�ii hotelului nu se hot�r�se s� lase totul �n urm�
�i s� se instaleze �n Viscos.
Noaptea a fost destul de �nsufle�it�, cu excep�ia
unui comentariu pe care str�inul n-ar fi trebuit s�-l
fac�:
35

- Aici copiii s�nt foarte bine crescu�i. Spre deo-


sebire de alte locuri unde am fost, aici nu i-am au-
zit niciodat� �ip�nd diminea�a.
Dup� o secund� de t�cere jenat� - datorat�
faptului c� �n Viscos nu erau copii - cuiva i-a dat
�n g�nd s� �ntrebe ce fel de bucate locale m�ncase
iar conversa�ia a continuat �n ritmul s�u normal
gravit�nd tot �n jurul minunilor c�mpului �i al ne-
ajunsurilor marelui ora�.
Pe m�sur� ce trecea timpul, Chantal devenea
din ce �n ce mai nervoas�, tem�ndu-se ca el s� nu-i
cear� s� povesteasc� despre �nt�lnirea din p�dure.
Dar str�inul nici m�car nu catadicsea s� o priveas-
c� �i-i vorbi doar o singur� dat�, c�nd ceru - �i
pl�ti cu bani ghea�� - un r�nd de b�utur� pentru
to�i cei de fa��.
De �ndat� ce clien�ii plecar� �i str�inul urc� �n
camera sa, ea �i d�du jos �or�ul, �i aprinse o �i-
gar� dintr-un pachet uitat de cineva pe-o mas� �i
spuse patroanei hotelului c� avea s� fac� toat� cu-
r�enia a doua zi de diminea��, �ntruc�t era epuizat�
de o noapte prost dormit�. Patroana fu de acord,
Chantal �i puse haina �i ie�i �n aerul rece al nop�ii.
Doar vreo dou� minute avea de mers p�n� la
locuin�a ei �i, �n timp ce sim�ea c� ploaia �i curgea
pe fa��, se g�ndea c� totul nu fusese altceva dec�t
o idee nebuneasc�, un subterfugiu macabru n�s-
cocit de str�inul acela ca s�-i atrag� aten�ia.
Apoi �i aminti de aur: �l v�zuse cu propriii s�i
ochi.
Poate nici nu era aur. Era �ns� prea obosit� ca
s� g�ndeasc� �i, de �ndat� ce ajunse �n camera ei,
�i scoase rochia �i se v�r� sub p�turi.
36

�n cea de-a doua noapte, Chantal se pomeni �n


orezenta Binelui �i a R�ului. C�zu �ntr-un somn
nrofund �i f�r� vise, dar se trezi la mai pu�in de-o
or� dup� aceea. Afar� totul era cufundat �n t�cere;
nici v�ntul b�t�nd �n jaluzelele metalice, nici zgo-
motele animalelor nocturne - nimic, absolut ni-
mic din ce ar fi putut da un semn c� lumea celor
vii �i continua existen�a.
Se duse la fereastr� �i privi strada pustie, ploa-
ia fin� care c�dea, cea�a luminat� doar de lucirea
slab� a firmei hotelului, ceea ce-i d�dea satului o
�nf�i�are �nc� �i mai sinistr�. Cuno�tea bine lini�-
tea asta de a�ezare izolat�, care nu �nseamn� nici-
decum pace �i tihn�, ci absen�a total� a oric�ror
nout�i demne de a fi �mp�rt�ite.
Se uit� �n direc�ia mun�ilor; nu putea s�-i vad�,
fiindc� norii erau foarte jo�i, dar �tia c� �ntr-un loc
anume era ascuns un lingou de aur. Sau, �i mai
bine: era un lucru g�lbui, sub form� de c�r�mid�,
pe care un str�in �l l�sase acolo. El �i ar�tase am-
plasarea exact�, cer�ndu-i practic s� dezgroape me-
talul �i s�-l ia.
Se �ntinse iar�i, se r�suci de pe-o parte pe alta,
se scul� �nc� o dat� �i se duse la baie, �i examina
trupul gol �n oglind�, o cuprinse spaima c� �n scurt
timp va �nceta s� mai fie atr�g�toare, se �ntoarse
�n pat. Regret� c� nu luase cu ea pachetul de �ig�ri
uitat pe mas� - �tia �ns� c� st�p�nul lui avea s�
revin� ca s�-l caute �i nu voia ca oamenii s�-�i piar-
d� �ncrederea �n ea. A�a era Viscos: un pachet de
�ig�ri pe jum�tate gol avea un st�p�n, un nasture
c�zut de la o hain� trebuia p�strat p�n� c�nd ve-
nea cineva ca s� �ntrebe de el, trebuia s� dai restul
37

p�n� la ultimul b�nu�, nu era niciodat� permis s�


rotunje�ti o socoteal�. Loc blestemat, unde totul
era previzibil, organizat, demn de �ncredere.
V�z�nd c� nu reu�ea s� adoarm�, �ncerc� din
nou s� se roage �i s� se g�ndeasc� la bunica ei, g�n-
dul i se fixase �ns� la o scen�: groapa deschis�, me-
talul m�njit de p�m�nt, scurt�tura de lemn din m�na
ei ca �i cum ar fi fost toiagul unei peregrine gata
de plecare. A�ipi �i se trezi de mai multe ori, dar
t�cerea st�ruia afar� �i aceea�i scen� �i revenea ne-
contenit �n minte.
De �ndat� ce z�ri intr�nd pe fereastr� primul li-
c�r de lumin� al dimine�ii, se �mbr�c� �i ie�i.
De�i tr�ia �ntr-un loc unde oamenii se trezesc �n
zorii zilei, tot era prea devreme. O porni pe strada
pustie, privind deseori �n urm� pentru a se con-
vinge c� nu o urm�rea str�inul, dar cea�a nu-i �n-
g�duia s� vad� mai departe de c�iva metri. Se oprea
din c�nd �n c�nd, ciulind urechea dup� zgomot de
pa�i, dar nu-�i putea auzi dec�t inima care b�tea
s�-i sparg� pieptul.
Se afund� �n desi�, o apuc� spre forma�iunea
st�ncoas� �n form� de Y - fapt care o f�cea s� se
simt� nervoas�, deoarece pietrele ar�tau de parc�
erau gata s� se rostogoleasc� �n orice clip� -, lu�
�n m�n� aceea�i scurt�tur� de lemn pe care o l�-
sase acolo deun�zi, sap� exact �n acela�i loc pe care
i-l indicase str�inul, v�r� m�na �n groap� �i scoase
lingoul sub form� de c�r�mid�. Ceva �i atrase aten-
�ia: lini�tea persista �i �n plin� p�dure, ca �i cum
ar fi fost pe-acolo o prezen�� stranie, �nfrico��nd
animalele �i �mpiedic�nd frunzele s� fo�neasc�.
38
R�mase uimit� de greutatea metalului �inut �n
^�ini �l cur��, observ� ni�te semne imprimate �n
el v�zu dou� m�rci �i o serie de cifre gravate, �n-
cerc� s� le descifreze, dar nu izbuti.
C�t valora asta? Nu �tia cu exactitate, dar -
dup� cum spusese str�inul - destul ca s� nu mai
trebuiasc� a-�i bate capul ca s� c�tige nici un cent
dte zile mai avea. �i �inea visul �n m�ini, lucrul dup�
care totdeauna t�njise. �i avea acolo �ansa de a se
elibera de toate zilele �i nop�ile identice din Viscos,
de ve�nicul du-te-vino la hotelul unde muncea de
c�nd devenise major�, de vizitele anuale ale tutu-
ror prietenilor �i prietenelor care plecaser� pentru
c� familiile lor �i trimiteau s� studieze departe �i
s� ajung� cineva �n via��, de toate absen�ele cu care
se obi�nuise de mult, de b�rba�ii care veneau pro-
mi��nd marea cu sarea �i plecau a doua zi f�r� a-�i
lua m�car bun-r�mas, de toate desp�r�irile sau des-
p�r�irile ratate cu care se �i obi�nuise. Acel mo-
ment de acolo, din p�dure, era cel mai important
din existen�a ei.
Via�a fusese �ntotdeauna foarte nedreapt� cu
ea; tat� necunoscut, mam� care murise la na�tere
l�s�ndu-i pe umeri povara p�catului; bunic� ��ran-
c�, tr�ind din croitorie, adun�nd b�nu� l�ng� b�nu�
pentru ca nepoata s� poat� �nv�a m�car s� citeas-
c� �i s� scrie. Chantal avusese multe vise: credea
c� va putea birui toate obstacolele, c�-�i va g�si un
so�, c� va ob�ine o slujb� �ntr-un ora� mare, c� va
fi descoperit� de vreun v�n�tor de talente care ar
fi venit p�n� �n acel cap�t de lume ca s� se odih-
neasc� un pic, c� va face o carier� dramatic�, va
sene o carte de mare succes, va auzi strig�tele foto-
39

grafilor implor�nd-o s�-i lase s� o pozeze �i va c�l-


ca pe covoarele ro�ii ale vie�ii.
Fiecare zi era o zi de a�teptare. Fiecare noapte
era o noapte �n care ar fi putut ap�rea cineva care
s�-i recunoasc� adev�rata valoare. Fiecare b�rbat
pe care-l primea �n patul ei reprezenta speran�a de
a pleca �n diminea�a urm�toare, de a nu mai vedea
niciodat� acele trei str�zi, casele de piatr�, acoperi-
�urile de ardezie, biserica �i cimitirul de l�ng� ea
hotelul cu produsele lui naturale care cereau luni
de zile ca s� fie f�cute - pentru a fi v�ndute la ace-
la�i pre� ca �i m�rfurile fabricate �n serie.
Uneori �i venea s� cread� c� vechii locuitori ai
regiunii, cel�ii, ascunseser� o comoar� formidabil�
�i ea sf�r�ise prin a o descoperi. Nici vorb� �ns�, din-
tre toate visele ei acesta era cel mai absurd sau mai
improbabil.
Acum st�tea acolo, cu un lingou de aur �n m�ini,
comoara �n care nu crezuse niciodat�, eliberarea ei
definitiv�.
O cuprinse panica: singura clip� norocoas� din
via�a ei putea disp�rea chiar �n dup�-amiaza aceea.
Dac� str�inul se va r�zg�ndi? Dac� se va hot�r� s�
plece �n c�utarea altui ora�, unde putea g�si o fe-
meie mai �nclinat� s�-l ajute �n planurile lui? De
ce s� nu se ridice, s� se �ntoarc� �n camera ei, s�-�i
pun� pu�inele bunuri �n valiz� �i pur �i simplu s�
plece?
Se v�zu �n �nchipuire cobor�nd coasta abrupt�,
f �c�nd autostopul la marginea �oselei din vale, �n
timp ce str�inul ar pleca �n plimbarea lui matinal�
�i ar descoperi c� i se furase aurul. Ea �i-ar continua
40

drumul c�tre ora�ul cel mai apropiat, el s-ar �ntoar-


ce la hotel ca s� anun�e poli�ia.
Chantal ar mul�umi pentru autostop �i s-ar
duce direct la ghi�eul sta�iei de autobuze ca s� cum-
pere un bilet c�tre orice destina�ie �ndep�rtat�; �n
acest moment s-ar apropia doi poli�i�ti �i i-ar cere
politicos s�-�i deschid� valiza. De �ndat� ce i-ar ve-
dea con�inutul, amabilitatea ar disp�rea total; era
femeia pe care o c�utau pe baza unui denun� f�cut
cu trei ore mai devreme.
La comisariat, Chantal ar fi avut dou� op�iuni:
s� spun� adev�rul, pe care nimeni nu l-ar fi crezut,
sau, pur �i simplu, s� afirme c� v�zuse p�m�ntul
r�scolit, se hot�r�se s� sape �i descoperise aurul.
Odat� �i petrecuse noaptea �n patul ei un c�ut�tor
de comori - care c�uta �i ceva ascuns de cel�i. Spu-
nea c� legile ��rii erau clare: aveai dreptul s� p�strezi
tot ce g�seai, chiar dac� erai obligat s� �nregistrezi
la autorit�i toate piesele cu valoare istoric�. Dar
lingoul acela de aur nu avea nici un fel de valoare
istoric�, era absolut nou, cu marcaje, sigilii �i nu-
mere gravate.
Poli�ia l-ar interoga pe b�rbat. El n-ar avea cum
s� aduc� dovezi c� ea intrase �n camera lui �i-i fu-
rase bunurile. Ar fi doar cuv�ntul lui contra cuv�n-
tului ei, dar pesemne c� el ar fi mai puternic, avea
probabil rela�ii cu persoane importante �i, p�n� la
urm�, ar avea c�tig de cauz�. Chantal ar cere totu�i
ca poli�ia s� analizeze lingoul �i ar vedea c� ea spu-
nea adev�rul: pe metal erau urme de p�m�nt.
Intre timp, vestea ar ajunge la Viscos, iar locui-
torii Iui - din invidie sau de ciud� - ar �ncepe
s� acumuleze suspiciuni �n privin�a fetei, zic�nd c�
41

nu doar o dat� umblaser� vorbe c� se culcase cu


unii oaspe�i; poate c� furtul avusese loc �n timp ce
el dormea.
Situa�ia s-ar termina patetic: lingoul de aur ar
fi confiscat p�n� c�nd justi�ia ar rezolva cazul, ea
ar face din nou autostopul �i s-ar �ntoarce la Vis-
cos, umilit�, distrus�, supus� unor comentarii ce
ar dura mai bine de o genera�ie p�n� c�nd ar fi date
uit�rii. Apoi ar constata c� procesele nu duceau
niciodat� la nimic, avoca�ii costau mai mult dec�t
�i putea ea permite, �i ar sf�r�i prin a renun�a la
proces.
Gata cu istoria, nu tu aur, nu tu reputa�ie.
Era �i alt� versiune: str�inul spunea adev�rul.
Dac� Chantal ar fura aurul �i ar pleca definitiv, n-ar
salva oare ora�ul de un dezastru �i mai mare?
Intre timp, chiar �nainte de a pleca de acas� �i
de-a se �ndrepta c�tre munte, �tia de la bun �nceput
c� era incapabil� s� fac� pasul acela. De ce �i era
at�t de fric�, tocmai acum, c�nd �i putea schimba
total via�a? �n definitiv, nu se culca oare cu oricine
voia �i nu era peste m�sur� de provocatoare, pentru
ca str�inii s�-i dea bac�i�uri grase? Oare nu min�ea
din c�nd �n c�nd? Nu era oare invidioas� pe vechii
ei prieteni, care acum �i f�ceau apari�ia �n t�rgu�or
doar cu prilejul s�rb�torilor de sf�r�it de an, ca s�-�i
viziteze familiile?
�nha�� aurul cu toat� for�a, se ridic�, se sim�i
slab� �i disperat�, �l puse la loc �n groap� �i-l aco-
peri cu p�m�nt. Nu era �n stare, �i asta nu pentru
c� era sau nu era cinstit�, ci din pricina groazei pe
care o sim�ea. �i d�duse seama c� exist� dou� lu-
cruri care te �mpiedic� s�-�i realizezi visele: g�ndul
42

� s�nt imposibile sau, printr-o brusc� r�sturnare


a rotii norocului, faptul de a le vedea transform�n-
du_se �n ceva posibil c�nd te a�tep�i mai pu�in. Ei
bine �n acest moment apare spaima de un drum
care nu �tii unde duce, de o via�a cu provoc�ri ne-
cunoscute, de posibilitatea ca lucrurile cu care s�n-
tem obi�nui�i s� dispar� pentru totdeauna.
Oamenii vor s� schimbe totul, dar �n acela�i
timp, ar dori ca totul s� r�m�n� la fel. Chantal nu
pricepea de ce, dar asta i se �nt�mpla ei acum. Poate
c� era �n prea mare m�sur� prizonier� a Viscos-ului,
prea deprins� cu �nfr�ngerile, �i orice �ans� de vic-
torie �i era o povar� mult prea greu de dus.
Fu convins� c� str�inul se s�turase de t�cerea
ei �i �n scurt timp - poate chiar �n dup�-amiaza
aceea - avea s� se decid�, f�r� �ndoial�, s� aleag�
pe altcineva. Era �ns� prea la�� ca s�-�i schimbe
soarta.
M�inile care atinseser� aurul trebuiau acum s�
�in� m�tura, buretele, c�rpa de �ters. Chantal �ntoar-
se spatele comorii �i lu� drumul or�elului, unde
patroana o �i a�tepta cu un aer u�or iritat, fiindc�
f�g�duise s� cure�e barul �nainte ca unicul oaspete
al hotelului s� se trezeasc�.
Temerile lui Chantal nu se confirmar�: str�inul
nu plec�. �l v�zu la bar �n noaptea aceea, mai se-
duc�tor ca oric�nd, povestind istorii care poate nu
erau total adev�rate, dar pe care, cel pu�in �n �nchi-
puire, el le tr�ia intens. Privirile iar�i li se �ncruci-
�ar� �htr-un mod impersonal, c�nd ea �l v�zu pl�tind
b�uturile pe care le oferea clien�ilor localului.
43

Chantal era epuizat�. Ardea de ner�bdare ca


to�i s� plece devreme, dar str�inul era deosebit de
inspirat �i nu mai termina de istorisit fel de fel de
�nt�mpl�ri, pe care ceilal�i le ascultau cu aten�ie si
cu acel respect poltron - mai degrab� supu�enie -L
pe care ��ranii �l manifest� fa�� de to�i cei care vin
din ora�e mari, socotindu-i mai cul�i, mai preg�-
ti�i, mai inteligen�i, mai moderni.
"Ni�te pro�ti", �i zicea ea �n g�nd. "Habar n-au
c�t s�nt de importan�i. Nu �tiu c� ori de c�te ori ci-
neva, oriunde pe lumea asta, duce la gur� o furcu-
li��, o face doar mul�umit� unor oameni ca locuitorii
din Viscos, care trudesc din zori p�n� noaptea t�r-
ziu, �i ar� p�m�ntul cu sudoarea trupurilor lor oste-
nite, �i �ngrijesc de vite cu o r�bdare inimaginabil�.
S�nt mai de trebuin�� lumii dec�t to�i cei care tr�-
iesc �n marile ora�e, �i totu�i se comport� - �i se
simt - ca fiin�e inferioare, complexate, inutile."
Str�inul era �ns� dispus s� demonstreze c� cul-
tura lui era mai valoroas� dec�t str�dania fiec�ruia
dintre b�rba�ii �i femeile din bar. Ar�t� c�tre o ima-
gine de pe perete:
� �ti�i ce e asta? Unul dintre cele mai faimoase
tablouri din lume: ultima cin� a lui Iisus cu uce-
nicii s�i, pictat de Leonardo da Vinci.
� Nu poate fi chiar a�a faimos - zise patroana
hotelului. Cost� foarte pu�in.
� E doar o reproducere; pictura original� se
g�se�te �ntr-o biseric� foarte departe de-aid. Exist�
�ns� o legend� cu privire la acest tablou, nu �tiu
dac� v-ar pl�cea s-o auzi�i.
To�i d�dur� afirmativ din cap, iar Chantal se
sim�i din nou ru�inat� c� era acolo, ascult�ndu-l
44

np un b�rbat care-�i etala cuno�tin�ele inutile doar


ca s� arate c� �tie mai mult dec�t ceilal�i.
- C�nd a conceput aceast� scen�, Leonardo da
Vinci s-a izbit de o mare dificultate: trebuia s� pic-
teze Binele - sub chipul lui Iisus - �i R�ul - sub
chipul lui Iuda, prietenul care se hot�r�te s�-l tr�-
deze �n timpul mesei. �i-a �ntrerupt lucrul la jum�-
tate p�n� c�nd avea s� g�seasc� modelele ideale.
�ntr-o zi, �n timp ce asista la repeti�ia unui cor
bisericesc, a v�zut �ntr-unui din b�ie�i imaginea de-
s�v�r�it� a lui Hristos. L-a invitat la el �n atelier �i
i-a reprodus tr�s�turile �n studii �i schi�e.
Au trecut trei ani. Cina cea de Tain� era aproape
gata -, Da Vinci �ns� nu g�sise modelul ideal pen-
tru Iuda. Cardinalul care r�spundea de biseric�
�ncepu s�-l preseze, cer�ndu-i s� ispr�veasc� numai-
dec�t fresca.
Dup� mai multe zile irosite zadarnic, pictorul
a �nt�lnit un t�n�r �mb�tr�nit prematur, zdren��ros,
beat, lungit �n �an�. Cu mare greutate, le ceru aju-
toarelor sale s�-l duc� p�n� la biseric�, deoarece nu
mai avea timp s� fac� schi�e.
Cer�etorul a fost c�rat p�n� acolo, f�r� s�-�i dea
seama ce se �nt�mpl� cu el: ajutoarele �l �ineau �n
picioare, �n timp ce Da Vinci copia tr�s�turile ne-
credin�ei, ale p�catului, ale egoismului, at�t de bine
imprimate pe fa�a lui.
C�nd pictorul a terminat, cer�etorul, revenin-
du-�i oarecum din be�ie - deschise ochii �i v�zu
pictura din fa�a lui. �i zise, cu un amestec de groa-
z� �i triste�e:
� Am mai v�zut pictura asta!
� C�nd? �ntreb� un Da Vinci surprins.
45

- Acum trei ani, �nainte de a fi pierdut tot


ce-aveam. Pe vremea c�nd c�ntam �n cor �i duceam
o via�� plin� de vise, iar artistul m-a convins s�
pozez ca model pentru chipul lui Iisus.
Str�inul f�cu o pauz� lung�. Ochii lui �l fixau
pe preot, care �i sorbea berea, dar Chantal �tia c�
vorbele spuse de el �i erau adresate ei.
- Cu alte cuvinte, Binele �i R�ul au unul �i ace-
la�i chip; totul depinde de momentul �n care unul
sau altul �i taie calea oric�rei fiin�e umane.
Se ridic�, �i ceru scuze, spun�nd c� era obosit,
�i se duse la el �n camer�. To�i pl�tir� ceea ce datorau
�i plecar� agale, arunc�nd priviri c�tre reproduce-
rea ieftin� a celebrului tablou, fiecare �ntreb�ndu-se
pe sine �n ce perioad� a vie�ii lor fuseser� atin�i de
un �nger sau de un diavol. F�r� ca nimeni s� adre-
seze vreo vorb� celuilalt, to�i ajunser� la concluzia
c� a�a ceva se �nt�mplase �n Viscos �nainte ca Ahab
s� fi pacificat regiunea; acum, oricare zi era la fel
cu alta, �i nimic mai mult.
�ntr-o stare de epuizare, muncind aproape ca
un automat, Chantal �tia c� ea era singura persoan�
care g�ndea diferit, pentru c� sim�ise m�na seduc�-
toare �i grea a R�ului m�ng�ind-o pe obraji. "Binele
�i R�ul au unul �i acela�i chip; totul depinde de
momentul �n care unul sau altul �i taie calea ori-
c�rei fiin�e umane." Frumoase cuvinte, poate ade-
v�rate, dar tot ce-i trebuia ei era s� doarm�, nimic
mai mult. .
Termin�, d�ndu-i gre�it restul unuia dintre cli-
en�i, ceea ce i se �nt�mpla extrem de rar; �i ceru
46

dar nu se sim�i vinovat�. Rabd� impasibil�


5 demn� p�n� c�nd preotul �i primarul -de obi-
rei ultimii care plecau - p�r�sir� localul. �nchise
rasa �si str�nse lucrurile, �i puse haina groas� �i
ieftin� �i plec� spre cas�, a�a cum f�cea de ani de
zile.
Atunci, �n cea de-a treia noapte, se pomeni �n
prezen�a R�ului. �i R�ul veni sub forma unei obo-
seli extreme �i a unei febre foarte mari, l�s�nd-o
�ntr-o stare de semicon�tien��, dar incapabil� s�
doarm� - �n vreme ce afar� urla f�r� �ncetare un
lup. �n unele momente, �i d�du seama c� delira,
fiindc� i se p�rea c� animalul intr� �n camera ei �i
converseaz� cu ea �ntr-o limb� pe care nu o �n�ele-
gea, �ntr-un moment trec�tor de luciditate, �ncerc�
s� se dea jos din pat �i s� mearg� p�n� la biseric�,
ca s�-l roage pe preot s� cheme un medic, fiindc�
era bolnav�, foarte bolnav�; c�nd �ns� �ncerc� s�-�i
pun� inten�ia �n fapt, picioarele i se fr�nser� �i fu
convins� c� nu mai putea umbla.
Dac� ar mai putea umbla, n-ar izbuti s� ajung�
la biseric�.
Dac� ar ajunge la biseric�, ar trebui s� a�tepte
ca preotul s� se trezeasc�, s� se �mbrace �i s�-i des-
chid� u�a, dar �ntre timp frigul i-ar accentua ra-
pid febra �i ar face-o s� moar� chiar acolo, �n fa�a
unui l�ca� pe care unii �l consider� sacru.
"Cel pu�in n-ar mai trebui s� m� transporte p�n�
la cimitir; m-a� afla de fapt �n el."
Chantal delira toat� noaptea, dar constat� c� fe-
bra �i sc�dea pe m�sur� ce lumina zilei �ncepea s�
i se strecoare �n camer�. C�nd �i recap�t� for�ele
47

�i �ncerc� s� adoarm�, auzi claxonul at�t de familiar


�i d�du seama c� �n Viscos sosise brutarul, era vre^
mea s�-�i prepare cafeaua de diminea��.
Nimeni nu o putea obliga s� coboare ca s� cum-
pere p�ine; era liber�, putea r�m�ne �n pat c�t do-
rea, munca ei �ncepea abia seara. Ceva se schimbase
�ns� �n ea; avea nevoie s� fie �n contact cu lumea
�nainte de a-�i pierde total min�ile. Voia s�-i �nt�l-
neasc� pe cei care �n clipa asta se �mbulzeau �n ju-
rul micii furgonete verzi, schimb�ndu-�i monedele
pe hran�, mul�umi�i c� �ncepea o nou� zi �i ei aveau
ce face �i ce m�nca.
Se duse p�n� acolo, �i salut� pe to�i �i auzi unele
comentarii precum "pari obosit�" ori "s-a �nt�m-
plat ceva?" To�i amabili, solidari, mereu gata s�
ajute, inocen�i �i simpli �n generozitatea lor, pe c�nd
sufletul ei se zb�tea �ntr-o lupt� f�r� r�gaz, cople-
�it� de vise, aventuri, spaim� �i putere. Oric�t de
mult i-ar fi pl�cut s�-�i �mp�rt�easc� secretul, se
g�ndi c�, dac� l-ar fi dezv�luit unui singur ins, tot
restul a�ez�rii l-ar fi aflat �nainte de finele dimine-
�ii - era mai bine s� le mul�umeasc� pentru c� se
interesau de s�n�tatea ei �i s� treac� mai departe
p�n� c�nd aveau s� i se limpezeasc� ni�el g�ndurile.
� Nu e nimic. A urlat un lup toat� noaptea �i
nu m-a l�sat s� dorm.
� N-am auzit nici un lup - zise patroana ho-
telului, care venise �i ea acolo ca s� cumpere p�ine.
� De luni de zile n-a mai urlat nici un lup prin
p�r�ile locului - confirm� femeia care sorta pro-
dusele ce urmau s� fie v�ndute �n magazinul de la
bar. Se vede c� v�n�torii i-au st�rpit pe to�i, ceea
ce pentru noi e cum nu se poate mai r�u, fiindc�
48

, - asa rari cum erau, tot constituiau principalul


Hv centru care v�n�torii veneau aici. Ei se dau
v�nt dup� competi�ia asta inutil�, cine reu�e�te
S ucid� animalul cel mai greu de dobont.
__ Nu spune�i de fa�� cu brutarul c� in regiune
nu exist� lupi - reac�iona cu voce sc�zut� patroa-
na lui Chantal. Dac� se afl�, s-a zis definitiv cu
excursiile la Viscos.
- Bine, dar eu am auzit un lup.
gg vede c� a fost lupul blestemat - coment�
nevasta primarului, care nu o prea simpatiza pe
Chantal, dar era destul de politicoas� �i-�i ascun-
dea sentimentele.
Patroana hotelului se enerv�.
Lupul blestemat nu exist�. Era un lup oare-
care, �i la ora asta o fi �i fost ucis.
Nevasta primarului �ns� nu se d�du b�tut�.
- C� o fi exist�nd au ba, �tim cu to�ii c� noap-
tea asta n-a urlat nici un lup. Dumneata o pui pe
fata asta s� munceasc� peste program, se vede trea-
ba c�-i extenuat� �i a-nceput s� aib� halucina�ii.
Chantal le l�s� pe cele dou� discut�nd, �i pl�ti
p�inea �i se �ndep�rt�.
"Competi�ie inutil�", g�ndi ea, amintindu-�i de
comentariul femeii care preg�tea �i sorta conservele
pentru v�nzare. A�a priveau ei via�a: ca pe o inutil�.
Ii venea s� dezv�luie, acolo pe loc, propunerea str�-
inului, ca s� vad� dac� oamenii aceia, mul�umi�i
�i s�raci cu duhul, puteau �ncepe o competi�ie cu
adev�rat util�; zece lingouri de aur �n schimbul
unei simple crime care ar fi garantat viitorul copi-
ilor �i nepo�ilor lor, recuperarea gloriei pierdute
a Viscos-ului, cu sau f�r� lupi.
49

Se st�p�ni �ns�. Dar se hot�r� �n clipa aceea s�


povesteasc� istoria chiar la noapte, de fa�� �ns� c
to�i, la bar, a�a �nc�t nimeni s� nu poat� zice c� n-
auzit sau n-a priceput. Poate c� se vor repezi la
str�in �i-l vor duce direct la poli�ie, pe ea l�s�nd-n
liber� s�-�i ia lingoul de aur ca recompens� pentru
serviciile aduse comunit�ii. Poate c� pur �i sim-
plu nu-i vor da crezare, iar str�inul va pleca �n-
credin�at c� to�i s�nt buni - ceea ce, de altfel, nici
nu era adev�rat.
To�i s�nt ignoran�i, naivi, conformi�ti. To�i ca
unul nu vor s� cread� �n lucruri �n care nu s�nt
obi�nui�i s� cread�. Tuturora le e fric� de Dumne-
zeu. To�i - inclusiv ea - s�nt la�i la ceasul �n care
�i-ar putea schimba destinul. C�t despre adev�-
rata bun�tate, a�a ceva nu exist� - nici pe p�m�n-
tul oamenilor la�i, nici �n cerul Atotputernicului
Dumnezeu care seam�n� suferin�� f�r� nici o noi-
m�, doar ca s� ne putem petrece �ntreaga via�� ru-
g�ndu-ne s� fim feri�i de cel R�u.
Temperatura sc�zuse, Chantal nu dormise de
trei nop�i, dar, �n timp ce-�i f�cea cafeaua de di-
minea��, se sim�ea mai bine ca oric�nd. Nu era sin-
gura fiin�� la��. Poate c� era singura con�tient� de
la�itatea ei, pentru c� ceilal�i numeau via�a "com-
peti�ie inutil�" iar frica �i-o confundau cu gene-
rozitatea.
�i aminti de un locuitor din Viscos care lucra
�ntr-o farmacie aflat� �ntr-un ora� �nvecinat �i care
fusese concediat dup� dou�zeci de ani de munc�.
Nu ceruse indemniza�ie de �omaj deoarece - zi-
cea el - fusese prieten cu patronii, nu voia s�-i le-
zeze, �tia c� fusese dat afar� numai din pricina
50

dificult�ilor financiare. Torul era o minciuna: omul


^adresase justi�iei pentru c� era la�, vO1a sa
L iubit cu orice pre�, socotea c� patronii aveau s�-l
nnsidere totdeauna ca pe o persoan� generoas�
^devotat� �n prietenie. Ceva mai t�rziu, c�nd se
Lsese ca s� le cear� un �mprumut, ei �i tr�ntiser�
usa-n nas, dar, oricum, era prea t�rziu, apucase s�
semneze o cerere de demisie, nu mai putea avea
nici o preten�ie.
Bun� treab�. A juca rolul de suflet caritabil li
se potrive�te doar celor c�rora le e fric� s� ia vreo
atitudine �n via��. Totdeauna este mai u�or s� crezi
�n propria ta bun�tate dec�t s�-i �nfrun�i pe ceilal�i
�i s� lup�i pentru drepturile tale. Totdeauna e mai
u�or s�-�i auzi o jignire �i s� nu r�spunzi cu ace-
ea�i moned� dec�t s� ai curajul de a te angaja �ntr-o
lupt� cu cineva mai puternic; totdeauna putem spu-
ne c� nu ne-am sim�it atin�i de piatra aruncat� �n
noi �i numai noaptea, �n singur�tate, c�nd so�ia sau
so�ul sau prietenul nostru de �coal� dorm, doar
noaptea ne putem pl�nge �n t�cere la�itatea.
Chantal �i b�u cafeaua �i nu �tiu ce s� mai fac�
pentru ca ziua s� treac� mai repede. Avea s� dis-
trug� satul acela, avea s� termine la noapte cu Vis-
cos-ul. Oricum, de ora� avea s� se aleag� praful
�n mai pu�in de o genera�ie, c�ci era o a�ezare f�r�
copii - tinerii se �nmul�eau �n alte ora�e ale ��rii,
acolo unde era bel�ug de serb�ri, de haine frumoa-
se, voiaje, "competi�ii inutile".
Ziua �ns� nu trecu deloc repede. Dimpotriv�;
vremea cenu�ie, cu norii aceia jo�i, f�cea ca orele
abia s� se t�rasc�. Cea�a ascundea vederii mun�ii
51

�i satul p�rea izolat de lume, pierdut �n el �nsu�i


ca �i cum ar fi fost singura zon� locuit� de pe p�'
m�nt. De la fereastr�, Chantal �l z�ri pe str�in ie-
�ind din hotel �i �ndrept�ndu-se, ca de obicei, c�tre
mun�i. Se temu pentru aurul ei, dar se lini�ti nu-
maidec�t - avea s� se �ntoarc�, pl�tise hotelul pe
o s�pt�m�n�, or, oamenii boga�i niciodat� nu risi-
pesc nici un cent; doar s�racii fac a�a ceva.
�ncerc� s� citeasc�, dar nu reu�i s� se concen-
treze. Se hot�r� s� fac� o plimbare prin Viscos �i sin-
gura persoan� pe care o v�zu fu Berta, v�duva
care-�i petrecea zilele �ez�nd �n fa�a casei, obser-
v�nd tot ce se �nt�mpl�.
Temperatura o s� scad� p�n� la urm� - zise
Berta.
Chantal se �ntreb� de ce oare persoanele f�r�
ocupa�ie cred c� vremea are at�ta importan��. D�du
afirmativ din cap.
�i continu� drumul pentru c� ispr�vise de vor-
bit tot ce putea �i tot ce putuse vorbi cu Berta, de-a
lungul numero�ilor ani de c�nd tr�ia �n satul acela,
�ntr-o vreme o socotise o femeie interesant� �i cu-
rajoas�, care fusese �n stare s�-�i echilibreze via�a
chiar dup� moartea so�ului ei, survenit� �ntr-unui
din desele accidente de v�n�toare; v�nduse c�teva
din pu�inele bunuri pe care le avea, investise ba-
�mpreun� cu indemniza�ia de asigurare -
nu
�ntr-un fond sigur, �i acum tr�ia din profit.
Cu timpul, v�duva �ncet� s� o mai intereseze
�i �ncepuse s� fie o imagine a tot ce se temea s� nu
i se �nt�mple chiar ei: s�-�i �ncheie via�a �ez�nd pe
un scaun �n fa�a casei, �nfofolit� iarna �n haine groa-
se, privind unicul peisaj pe care-l v�zuse �n via�a
52

� supraveghind ceea ce nu avea nevoie s� fie su-


el'ave2heat, pentru c� acolo nu se petrecea nimic
serios, important sau valoros.
Se plimb�, f�r� teama de a se rataci, prin p�du-
rea plin� de cea��, c�ci �tia pe dinafar� toate pote-
cile copacii �i pietrele. �i imagin� c�t de incitant�
avea s� fie noaptea aceea, �ncerc� diverse moduri
de a relata propunerea str�inului - �n unele spu-
nea exact ce ascultase �i v�zuse, �n altele povestea
o istorie ce putea s� fie sau nu adev�rat�, imit�nd
stilul b�rbatului care n-o mai l�sa s� doarm� de
trei nop�i.
"Un b�rbat foarte periculos, mai r�u dec�t to�i
v�n�torii pe care i-am cunoscut."
Umbl�nd prin p�dure, Chantal �ncepea s�-�i dea
seama c� descoperea o persoan� la fel de primej-
dioas� ca str�inul: pe sine �ns�i. Cu patru zile �n
urm� credea c� se obi�nuise tot mai mult cu ceea
ce era, cu ceea ce putea a�tepta de la via��, cu fap-
tul c� via�a din Viscos nu era chiar at�t de rea -
vara, Ia urma urmelor, regiunea era inundat� de
turi�ti, care numeau locul "un paradis".
Acuma ie�eau din morminte mon�trii care �i te-
rorizau nop�ile, o f�ceau s� se simt� nefericit�, ne-
drept�it�, p�r�sit� de Dumnezeu �i de soart�. Mai
r�u: o sileau s� vad� am�r�ciunea pe care o t�ra
dup� sine zi �i noapte, �n p�dure �i Ia munc�, �n ra-
rele �nt�lniri �i �n numeroasele clipe de solitudine.
"Afurisit s� fie omul �sta. �i afurisit� �i eu, care
l-am silit s�-mi taie calea."
Pe and se �ntorcea �n sat, �i regreta fiecare mi-
nut din via�� �i hulea �mpotriva maic�-sii pentru
ca murise at�t de timpuriu, �mpotriva bunic�-sii
53

pentru c� o-nv�ase s� fie bun� �i cinstit�, �mn0


triva prietenilor care o p�r�siser�, �mpotriva desti-
nului care o h�r�uia �n continuare.
Berta era tot la locul ei.
- Ai mers foarte repede - zise ea. �ezi aici
l�ng� mine �i odihne�te-te.
Chantal �i urm� �ndemnul. Ar fi f�cut orice pen-
tru ca timpul s� treac� mai iute.
- S-ar zice c� satul se schimb� - zise Berta. E
ceva diferit �n aer; ieri l-am auzit url�nd pe lupul
blestemat.
Fata se sim�i u�urat�. Blestemat sau nu, peste
noapte uria�e un lup �i cel pu�in �nc� o persoan�,
afar� de ea, �l auzise.
- T�rgul �sta nu se schimb� niciodat� - r�s-
punse ea. Doar anotimpurile trec �i vin, iar acum
e r�ndul iernii.
- Nu. E vorba de sosirea str�inului.
Chantal se st�p�ni. O fi vorbit oare �i cu altci-
neva?
� Ce are de-a face sosirea str�inului cu Vis-
cos-ul?
� �mi petrec toat� ziua privind natura. Unii
cred c� e pierdere de vreme, dar a fost singurul mij-
loc pe care l-am g�sit ca s� m� �mpac cu dispari�ia
celui pe care at�ta l-am iubit. V�d c� anotimpurile
trec, copacii �i pierd frunzele �i apoi �i le recupe-
reaz�. Dar, din c�nd �n c�nd, c�te un element nea�-
teptat din natur� creeaz� schimb�ri definitive. Mi
s-a spus c� mun�ii din jurul nostru s�nt rezultatul
unui cutremur produs cu milenii �n urm�.
54

Fata �ncuviin�� din cap; la fel �nv�ase �i ea la


�C�l-�Dup� aceea, nimic nu va mai fi la fel. Mi-e
team� c� a�a ceva se poate �nt�mpla acum.
Chantal se sim�i �ndemnat� s� povesteasc� is-
toria cu aurul, dar b�nuia c� b�tr�na �tie ceva, a�a
�nc�tt�cu.
__ M-am tot g�ndit la Ahab, marele nostru re-
formator, eroul nostru, b�rbatul binecuv�ntat de
Sf�ntul Savin.
- De ce la Ahab?
Pentru c� el era capabil s� �n�eleag� c� un
mic am�nunt, oric�t ar fi de bine inten�ionat, poa-
te distruge totul. Se poveste�te c�, dup� ce a pa-
cificat ora�ul, dup� ce i-a �ndep�rtat pe proscri�ii
recidivi�ti �i a modernizat agricultura �i comer�ul
din Viscos, �i-a adunat prietenii ca s�-i osp�teze �i
a g�tit pentru ei o bucat� de carne suculent�. Deo-
dat� �i-a dat seama c� sarea se ispr�vise.
Ahab I-a chemat atunci pe fiul s�u:
- Du-te p�n�-n sat �i cump�r� sare. Dar s� pl�-
te�ti un pre� corect pentru ea: nici prea scump�, nici
prea ieftin�.
Fiul lui r�mase surprins:
� �n�eleg c� nu trebuie s� pl�tesc mai scump,
tat�. Dar dac� m� pot tocmi ni�el, de ce s� nu eco-
nomisesc ceva bani?
� �ntr-un ora� mare, a�a ar fi bine s� faci. Dar
�ntr-un sat ca al nostru, asta ar fi �nceputul sf�rsi-
tului.
B�iatul plec� f�r� s� mai �ntrebe nimic. Oaspe-
�n ins�, care asistaser� la conversa�ie, voir� s� �tie
55

de ce nu trebuia s� cumpere sarea mai ieftin i


Ahab le r�spunse:
� Cine vinde sarea sub pre� face asta pentr
c� are nevoie disperat� de bani. Cine profit� de si
tua�ia unuia ca el v�de�te dispre� pentru sudoarea
�i str�dania unui om care a muncit ca s� produc�
ceva.
� Bine, dar e prea pu�in pentru ca un sat s�
fie distrus.
� �i la �nceputul lumii nedreptatea a fost mic�
Dar fiecare om venit dup� aceea a sporit-o cu ceva
g�ndind totdeauna c� nu avea mare �nsemn�tate' I
�i uite unde am ajuns azi.
� Ca str�inul, de exemplu - zise Chantal, st
r�nd ca Berta s� confirme c� st�tuse �i ea de vorb�
cu el. Ea �ns� r�mase t�cut�.
� Nu �tiu de ce dorea Ahab at�t de mult s� sal-l
veze Viscos-ul - insist� ea. �nainte era un cuib de
r�uf�c�tori, acum e un sat de la�i.
B�tr�na �tia cu siguran�� ceva. Mai r�m�nea s�
descopere dac�-i povestise chiar str�inul.
- A�a e. Dar nu �tiu dac� e vorba �ntr-adev�r
de la�itate. Cred c� toat� lumea se teme de schim-
b�ri. To�i vor ca Viscos-ul s� fie a�a cum a fost din-
totdeauna: o a�ezare unde nu po�i dec�t sa cultivi
p�m�ntul �i s� cre�ti vite, care-i prime�te bine pe
v�n�tori �i pe turi�ti, dar unde fiecare ins �tie exact
ce se va �nt�mpla a doua zi, iar unicele lucruri im-
previzibile s�nt furtunile naturii. Poate e un mijloc
de a g�si pacea, dar s�nt de acord cu dumneata
�ntr-o privin��: to�i cred c� pot controla totul dar
nu controleaz� nimic.
56

_ Nu controleaz� nimic - �ncuviin�� Chantal.


__ Nimeni nu poate ad�uga nici o liniu�� �i
nici un puncti�or la ceea ce a fost scris" - zise b�-
SSa citind un text din Evanghelie. Dar ne place
J� tr�im cu iluzia asta, pentru c� ne face s� ne sim-
�im mai siguri pe noi.
' �n fine, e o alegere ca oricare alta, de�i ar fi o
prostie s�'�ncerc�m s� control�m lumea, pun�n-
du-ne credin�a �ntr-o siguran�� complet fals�, care
p�n� la urm� ne las� pe to�i nepreg�ti�i pentru via-
t�; c�nd te a�tep�i mai pu�in, un cutremur face s�
apar� mun�i, un tr�snet ucide un pom care se pre-
g�tea s� renasc� la prim�var�, un accident de v�-
n�toare curm� via�a unui b�rbat cinstit.
Berta povesti, pentru a suta oar�, cum �i murise
b�rbatul. Era unul dintre cei mai respecta�i ghizi
din regiune, un om care privea v�n�toarea nu ca
pe un sport s�lbatic, ci ca pe un mijloc de a respec-
ta tradi�ia locului. Mul�umit� lui, Viscos-ul crease
o rezerva�ie de animale, prim�ria elaborase c�teva
legi pentru protec�ia c�torva specii aproape stinse,
pentru fiecare prad� dobor�t� se �ncasau taxe, iar
banii se �ntorceau �n folosul comunit�ii.
So�ul Bertei c�uta s� vad� �n sportul acela -
s�lbatic pentru unii, tradi�ional pentru al�ii - un
mod de a-i �nv�a pe v�n�tori c�te ceva despre arta
de a tr�i. C�nd sosea cineva cu mul�i bani, dar pu-
�in� experien��, �l ducea �ntr-un loc �n�elenit. Aco-
lo, �n v�rful unei pietre, punea o cutie de bere.
Se dep�rta la vreo cincizeci de metri de cutie
�i, dintr-un singur foc, o f�cea s� zboare �n aer.
"S�nt cel mai bun �inta� din regiune", zicea el.
-Am s� v�-nv� acum s� fi�i la fel de bun ca mine."
57

Punea la loc curia �n aceea�i pozi�ie, revenea la


aceea�i distan��, scotea o batist� din buzunar �i
cerea s� fie legat la ochi. Apoi �ndrepta iar�i arma
�n direc�ia �intei �i tr�gea din nou.
"Am nimerit?", �ntreba el, tr�g�ndu-�i leg�tura
de pe ochi.
"Evident c� nu", r�spundea v�n�torul proasp�t
sosit, �nc�ntat s�-l �tie umilit pe ghidul orgolios.
"Glon�ul a trecut foarte departe. Nu cred c� ai ce
s� m�-nve�i."
"Tocmai v-am �nv�at lec�ia cea mai important�
a vie�ii", r�spundea so�ul Bertei. "Ori de c�te ori
vre�i s� realiza�i ceva, p�stra�i-v� ochii deschi�i �i
asigura�i-v� c� �ti�i exact ce anume dori�i. Nimeni
nu-�i poate nimeri �inta cu ochii �nchi�i."
Odat�, �n timp ce punea cutia la locul ei dup�
primul foc, cel�lalt v�n�tor crezu c�-i venise lui r�n-
dul s�-�i �ncerce calit�ile de ochitor. Trase �nainte
ca so�ul Bertei s� se �ntoarc� la loc; gre�i, �mpu�-
c�ndu-l �n g�t. Nu avusese timp s� �nve�e admira-
bila lec�ie despre concentrare �i obiectivitate.
- Trebuie s� m� duc - zise Chantal. Mai am
c�te ceva de f�cut �nainte de-a merge la munc�.
Berta �i spuse bun� ziua �i o-nso�i cu privirea
p�n� c�nd o v�zu disp�r�nd pe ulicioara de l�ng�
biseric�. Anii petrecu�i �n fa�a por�ii, privind mun-
�ii, norii �i vorbind �n g�nd cu r�posatul ei so� o �n-
v�aser� s� "vad�" persoanele. Vocabularul �i era
limitat, nu izbutea s� g�seasc� alt cuv�nt ca s�-�i
descrie mul�imea de senza�ii pe care i le produceau
ceilal�i, dar se �nt�mpla ceva aparte: �i "distingea"
pe ceilal�i, le cuno�tea sentimentele.
58

Totul a �nceput la �nmorm�ntarea marii �i sin-


gurei sale iubiri; ploua, c�nd un copil de l�ng� ea -
fiul unor localnici, care azi era b�rbat �n toat� firea
�i locuia la mii de kilometri de-acolo �- o �ntreb�
de ce era trist�.
Berta nu vru s�-l sperie pe micu� vorbindu-i de
moarte �i desp�r�iri: spuse doar c� so�ul ei plecase
�i are s� treac� pesemne mult� vreme p�n� c�nd
avea s� se �ntoarc� la Viscos.
- Cred c� v-a p�c�lit - r�spunse b�ie�elul -.
Tocmai l-am v�zut ascunz�ndu-se �nd�r�tul unui
morm�nt, cu o lingur� de sup� �n m�n�.
Mama b�ie�a�ului auzise comentariul �i-l mus-
tr� cu severitate. "Copiii zic mereu c� v�d fel de
fel de lucruri", zise ea, cer�ndu-�i scuze. Berta �ns�
�ncet� numaidec�t s� mai pl�ng� �i privi �n direc�ia
indicat�; b�rbatul ei avea mania de-a m�nca supa
numai cu o anumit� lingur�, de�i pe ea o enerva
tare mult - doar toate lingurile s�nt la fel �i con-
�in aceea�i cantitate de sup� -, totu�i el se �nc�-
p��na s� foloseasc� numai una �i aceea�i lingur�.
Berta nu povestise nim�nui �mprejurarea asta, de
team� ca lumea s� nu-l socoteasc� nebun.
B�ie�a�ul, a�adar, �l v�zuse �ntr-adev�r pe so-
�ul ei; lingura era un semn. Copiii "vedeau" lucruri.
Se hot�r� �i ea s� �nve�e "s� vad�", pentru c� voia
s� stea de vorb� cu el, s�-l �tie �ntors �napoi - chiar
dac� numai �n chip de n�luc�.
La �nceput, se �nchisese �n cas� �i nu ie�ea dec�t
rareori, n�d�jduind ca el s�-i apar� �n cale. �ntr-o
bun� zi, avu o presim�ire: trebuia s� mearg� �n
poarta casei �i s� �nceap� a H atent� la ceilal�i, sim�i
59

c� so�ul ei voia ca via�a s�-i fie mai vesel�, s� ia par-


te mai mult la ceea ce se �nt�mpla �n sat.
�i a�ez� scaunul �n fa�a casei �i r�mase cu pri-
virea la mun�i; pu�in� lume umbla pe str�zile din
Viscos, dar, chiar �n prima zi, veni o vecin� din sa-
tul cel mai apropiat zic�nd c� negustorii de la t�rg
vindeau foarte ieftin tac�muri de bun� calitate -
�i, ca s�-�i �nt�reasc� spusele, scoase din buzunar
o lingur�.
Berta �i d�du seama c� n-avea s�-�i mai vad�
so�ul niciodat�, dar �i c� el �i cerea sa r�m�n� acolo
cu ochii a�inti�i la sat, �i c� ea o va face �ntocmai.
Cu timpul, �ncepu s� observe o prezen�� �n st�nga
ei �i avu certitudinea c� el era acolo, �in�ndu-i tov�-
r�ie �i ap�r�nd-o de orice primejdie, pe l�ng� fap-
tul c� o �nv�a s� vad� lucruri pe care ceilal�i nu
le distingeau, precum desenele din nori, care tot-
deauna aduceau mesaje. Se �ntrista un pic c�nd �n-
cerca s�-l priveasc� din fa��, atunci chipul disp�rea;
cur�nd �ns� observ� c� putea s� converseze cu el
folosindu-�i intui�ia, �i astfel �ncepur� s� poarte
lungi discu�ii despre tot felul de lucruri.
Trei ani mai t�rziu ajunse s� poat� "vedea" sen-
timentele oamenilor, �n afar� de faptul c� asculta
sfaturi practice pe care i le d�dea so�ul ei �i care,
�n cele din urm�, �i erau de mare folos; a�a se face
c� nu s-a l�sat �n�elat� c�nd i s-a oferit o indemni-
za�ie de deces mai mic� dec�t i se cuvenea, c�-�i re-
tr�sese banii de la banc� cu pu�in �nainte ca aceasta
s� dea faliment, spulber�nd ani de trud� a nume-
ro�i oameni din regiune.
�ntr-o diminea�� - nu-�i mai amintea cu c�t
timp �n urm� avusese loc aceast� �nt�mplare el

60

- nusese c� era posibil ca Viscos-ul s� fie distrus.


R Sa se e�ndi numaidec�t la un cutremur, la apa-
riria unor noi mun�i prin p�r�ile locului, dar el o
Knisti �ncredin��nd-o c� a�a ceva nu avea s� se �n-
t�mple pe acolo �n urm�toarele c�teva milenii; �l �n-
eriiora �ns� alt fel de distrugere, cu toate c� nici el
'msusi nu �tia s� spun� ce anume. Dar o rug� s�
r�m�n� atent�, c�ci era satul lui �i locul la care �i-
nea cel mai mult pe lume, chiar dac�-l p�r�sise mai
devreme dec�t �i-ar fi dorit-o.
Berta �ncepu s� se uite cu �i mai mare aten�ie la
oameni, la contururile norilor, la v�n�torii care so-
seau �i plecau, dar nimic nu p�rea s� arate c� cineva
ar fi �ncercat s� distrug� o a�ezare ce nu f�cuse r�u
nim�nui. So�ul ei st�ruia �ns� ca ea s�-�i continue
veghea, iar ea f�cu �ntocmai cum �i cerea el.
Cu trei zile �n urm�, v�zuse c� str�inul venise
�nso�it de un diavol �i-�i d�du seama c� a�teptarea
ei se terminase. Azi, observase c� fata avea al�turi
un diavol �i un �nger; imediat puse �n leg�tur� un
fapt cu cel�lalt �i �n�elese c� �n satul ei urma s� se
�nt�mple ceva neobi�nuit.
Z�mbi �n sinea ei, privi �n partea sting� �i schi��
un s�rut discret. Nu era o b�tr�n� inutil�; avea ceva
foarte important de f�cut, s� salveze a�ezarea unde
se n�scuse, chiar dac� nu �tia ce m�suri de preve-
dere ar fi trebuit s� ia.
Chantal o l�s� pe b�tr�n� cufundat� �n g�ndu-
nle ei �i se �ntoarse acas�. Berta avea reputa�ia -
cum �u�oteau �ntre ei locuitorii din Viscos - c� ar
h o vr�jitoare b�tr�n�. Se spunea c� petrecuse un
61

an �ntreg �nchis� �n cas� �i-n vremea asta �nv�tas


artele magiei. C�nd Chantal �ntreb� odat� cine
�nv�ase, unii spuser� c� �nsu�i diavolul, care i s
ar�ta noaptea; al�ii sus�ineau c� ea �l invoca pe vm
preot celt, folosind cuvintele pe care le �nv�ase de
la p�rin�ii ei. Dar nimeni nu f�cea mare caz de asta-
Berta era inofensiv� �i �tia mereu s� povesteasc�
istorioare frumoase.
Aveau dreptate, de�i erau mereu acelea�i isto-
rioare. Brusc, Chantal se opri cu m�na pe m�ciulia
clan�ei. De�i auzise de multe ori cum murise so�ul
Bertei, abia atunci �i d�du seama c� �n acea �m-
prejurare asta era o lec�ie de foarte mare �nsemn�-
tate pentru ea. �i aminti de recenta ei plimbare prin
p�dure, de ura ei surd� deschiz�nd focul �n toate
direc�iile, gata s� r�neasc� de-a valma pe oricine-i
sta �n preajm� - chiar pe ea �ns�i, t�rgul, pe lo-
cuitorii lui, pe copiii locuitorilor lui.
Adev�rata ei �int� era �ns� una singur�: str�inul.
S� se concentreze, s� trag�, s� se asigure c� a ucis
prada. Pentru asta avea nevoie de un plan - ar fi
fost o nerozie s� spun� ceva �n noaptea aceea, ne-
ob�in�nd altceva dec�t ca situa�ia s� scape de sub
control. Se hot�r� s� am�ne cu o zi relatarea �nt�l-
nirii sale cu str�inul - dac� ar fi fost s� le-o dezv�-
luie totu�i locuitorilor din Viscos.

�n noaptea aceea, c�nd se duse s� �ncaseze banii


pentru r�ndul de b�utur� pe care obi�nuia s�-l pl�-
teasc� str�inul, Chantal observ� c� acesta �i strecu-
r� un bile�el. �l p�str� �n buzunar, pref�c�ndu-se
c� nu-i d� nici o importan��, de�i �i d�dea seama
c� din c�nd �n c�nd - ochii str�inului �i c�utau
pe-ai ei, �ntr-o interoga�ie mut�. Jocul p�rea c� se
inversase acum: situa�ia o controla ea, aleg�ndu-�i
c�mpul de lupt� �i ora b�t�liei. A�a procedau v�n�-
torii experimenta�i: impuneau ei condi�iile, pentru
ca prada s� vin� ea la ei.
Abia dup� ce se �ntoarse la ea �n camer�, de ast�
dat� cu senza�ia c� avea s� doarm� foarte bine �n
noaptea aceea, desp�turi bile�elul: b�rbatul �i ce-
rea s� se �nt�lneasc� �n acela�i loc unde se cunos-
cuser�.
Spunea �n �ncheiere c� prefera s� vorbeasc� cu
ea �ntre patru ochi. Dar puteau sta de vorb�, dac�
asta ar fi fost dorin�a ei, �i �n prezen�a tuturora.
Chantal nu trecu cu vederea amenin�area; ba
dimpotriv�, fu mul�umit� c� o primise. Asta do-
vedea c� el �ncepea s�-�i piard� controlul, deoa-
rece b�rba�ii �i femeile cu adev�rat periculo�i nu
63

procedeaz� niciodat� astfel. Ahab, marele pacifi-


cator al Viscos-ului, obi�nuia s� spun�: "Exist�
dou� feluri de idio�i - cei care renun�� s� fac� ceva
pentru c� au primit o amenin�are �i cei care cred
c� fac ceva pentru c� amenin��."
Rupse bile�elul �n mici buc�ele, �l arunc� �n
closet, trase apa, f�cu o baie cu apa aproape clo-
cotit�, se v�r� sub p�turi �i z�mbi. Ob�inuse exact
ce voia: s� se �nt�lneasc� din nou cu str�inul, pen-
tru o conversa�ie �ntre patru ochi. Dac� voia s� afle
cum s�-l �nfr�ng�, trebuia s�-l cunoasc� mai bine.
Adormi aproape instantaneu - un somn
profund, odihnitor, relaxat. Petrecuse o noapte cu
Binele, apoi o noapte cu Binele �i cu R�ul, �n fine,
una cu R�ul. Nici unul dintre cei doi nu ob�inuse
vreun rezultat, ci r�m�seser� vii �n sufletul ei �i
acum �ncepeau s� se lupte unul cu altul, pentru a
demonstra care era mai tare.

Ond sosi str�inul, ploaia o p�trunsese pe Chan-


tal p�n� la oase; furtuna re�ncepuse.
- Nu o s� vorbim despre vreme - zise ea.
Plou�, dup� cum vezi. �tiu un Ioc unde putem sta
de vorb� mai confortabil.
Se ridic� �n picioare �i scoase un sac de p�nz�.
� Ai o pu�c� �n�untru - zise str�inul.
� Da.
� Vrei s� m� ucizi.
� Da, vreau. Nu �tiu dac� voi reu�i, dar vreau
cu t�rie. Arma �ns� am adus-o cu alt scop: s-ar pu-
tea s�-mi ias�-n cale lupul blestemat, a� putea s�-l
�mpu�c �i a� ajunge astfel s� fiu mai respectat� �n
Viscos. L-am auzit url�nd ieri noapte, de�i nimeni
nu m� crede.
� Ce e cu lupul �sta blestemat?
Ea st�tu la �ndoial� dac� s�-�i permit� sau nu
mai mult� intimitate cu b�rbatul acela care �i era
�n definitiv du�man. �i aduse aminte de o carte
despre artele mar�iale japoneze - citea totdeauna
ce uitau oaspe�ii la hotel, indiferent de subiect, de-
! V�ia S�"�i risiPeasc� banii cump�r�nd
ta. Acolo st�tea scris c� cea mai bun� metod� de
�^C i
65

a-�i sl�bi adversarul este s�-l faci s� cread� c�


de partea lui. ' v
Umbl�nd prin ploaie �i v�nt, ea �i povesti ist
ria. Cu doi ani �n urm�, un b�rbat din Viscos -I
mai exact fierarul satului - plecase s� se plimb
c�nd, f�r� s� �tie cum, se pomenise fa��-n fat� c
un lup �i cu puii lui. B�rbatul se sperie, rupse o
crac� �i se n�pusti asupra animalului. �n mod nor
mal, lupul ar fi fugit, dar, cum era cu pui�orii lui
contraatac� �i-l mu�c� de picior. Fierarul, un b�r-
bat c�ruia meseria �i pretindea o for�� ie�it� din
comun, reu�i s�-l izbeasc� at�t de violent, �nc�t ani-
malul sf�r�i prin a da �napoi; lupul se afund� �n p�-
dure cu pui cu tot �i nu mai fu v�zut niciodat�; tot
ce se �tia era c� avea un semn alb la urechea sting�.
� De ce e "blestemat"?
� De obicei animalele, chiar �i cele mai fioroa-
se, nu-i atac� pe oameni, cu excep�ia unor situa�ii
excep�ionale, ca �n cazul acela, ca s�-�i apere puii.
Totu�i, dac� atac� �i gust� s�nge de om, devin peri-
culoase; totdeauna �i doresc �i mai mult, �ncetea-
z� s� mai fie animale s�lbatice �i se transform� �n
uciga�i. To�i cred c�, �ntr-o bun� zi, lupul cu pii-l
cina va ataca din nou. I
"E povestea mea", g�ndi str�inul.
Chantal f�cea tot posibilul s� mearg� repede,
c�ci era mai t�n�r�, mai antrenat� �i �inea s� aib�
avantajul psihologic de a-l obosi �i umili pe b�rba-
tul care o �nso�ea; el �ns� izbutea s� men�in� ritmul
pa�ilor ei. Chiar c�nd g�f�i ni�el, nu-i ceru s� mear-
g� mai �ncet.
Ajunser� la un mic cort de plastic verde, bine
camuflat,
muflat, utilizat de v�n�tori ca loc din care s� poat�
66

- di prada. Se a�ezar� �n�untru, frecmdu-�i fxe-


P nLe �nghe�ate �i sufl�nd �n ele.
mCe vre!? - '** ea. De ce mi-ai trimis bi-
!^Am s�-�i propun o ghicitoare: care dintre toa-
te zilele vie�ii noastre nu vine niciodat�?
Nici un r�spuns.
__ Ziua de m�ine. Se pare �ns� c� dumneata crezi
c� ziua de m�ine va veni �i c� vei putea am�na ceea
ce �i-am cerut. Azi �ncepe sf�r�itul de s�pt�m�n�;
dac� dumneata nu vei spune nimic, o voi face eu
�nsumi.
Chantal ie�i din refugiu, se opri la o distan�� si-
gur� de el, desf�cu sacul de p�nz� �i scoase pu�ca.
Str�inul p�ru a nu-i da nici o importan��.
� Dumneata ai scos aurul - continu� el. Dac�
ar trebui s� scrii o carte despre experien�a dumi-
tale, �i �nchipui c� majoritatea cititorilor, av�nd de
�nfruntat toate greut�ile pe care le �nfrunt�, fiind
at�t de des nedrept�i�i de via�� �i de semeni, fiind
sili�i s� pl�teasc� �coala copiilor �i m�ncarea de pe
mas� - crezi c� to�i oamenii �tia te-ar l�sa s� fugi
cu lingoul?
� Nu �tiu - zise ea, introduc�nd un cartu� �n
arm�.
- Nici eu. �sta e r�spunsul pe care-l doresc.
Fu introdus �i al doilea cartu�.
- E�ti gata s� m� ucizi, de�i ai �ncercat s� m�
lini�te�ti cu povestea aia cu lupul g�sit. Nu faci r�u,
pentru c� asta �nseamn� un r�spuns la �ntrebarea
mea: nm�ele umane s�nt �n esen�� rele, o simpl� f�-
tuc� dintr-un sat izolat e capabil� s� comit� o crim�
67

pentru bani. Am s� mor, dar acum �tiu r�spunsul


�i mor �mp�cat.
- �ine-o - �i-i d�du str�inului arma. Nimeni
nu �tie c� te cunosc. Toate datele din fi�a dumitale
s�nt false. Po�i s� pleci c�nd vrei �i, dup� c�t �n�e-
leg, po�i s� te duci oriunde �n lume. Nu ai nevoie
s� fi bun �inta�: ajunge s� �ndrep�i pu�ca �n direc�ia
mea �i s� ape�i pe tr�gaci. Cartu�ul e alc�tuit din
numeroase buc�ele de plumb care, de �ndat� ce
p�r�sesc �eava, se r�sp�ndesc sub form� de con.
Pot ucide p�s�ri �i fiin�e umane. Po�i chiar s� pri-
ve�ti �n alt� parte, dac� nu vrei s�-mi vezi corpul
ciuruit.
B�rbatul puse degetul pe tr�gaci, �inti spre ea
�i, spre surprinderea ei, Chantal constat� c� �inea
arma corect, ca un profesionist. R�maser� a�a vre-
me �ndelungat�, ea �tiind c� un simplu pas gre�it
sau o tres�rire provocat� de ivirea nea�teptat� a
unui animal puteau face ca degetul s� se pun� �n
mi�care �i arma s� trag�. �n clipa aceea �i d�du sea-
ma de infantilismul gestului ei, �ncerc�nd s� pro-
voace doar din pl�cerea de a provoca, zic�ndu-�i
c� nu era �n stare s� fac� ceea ce le cerea s� fac� ce-
lorlal�i.
Str�inul continua s� �in� arma �ndreptat� spre
ea, ochii nu �i clipeau, m�inile nu-i tremurau. Acum
era t�rziu - fie �i pentru c� el era convins pesem-
ne c�, �n definitiv, nu era o idee rea s� pun� cap�t
vie�ii acelei fete care-l sfidase. Chantal se preg�tea
s�-l roage s-o ierte, dar str�inul l�s� arma jos �na-
inte ca ea s� apuce a spune ceva.
- Pot aproape s�-�i pip�i frica - zise el, �na-
poindu-i tinerei arma. Simt mirosul transpira�iei
68

care te scald�, chiar dac� ploaia reu�e�te s�-l mas-


cheze; �i-�i aud b�t�ile inimii, care st� s�-�i sar� din
piept, cu toate c� v�ntul scutur� copacii �i face un
zgomot infernal.
� Am s� fac ce mi-ai cerut ast�-noapte - zise
Chantal, pref�c�ndu-se c� nu auzea toate adev�-
rurile pe care tocmai i le spusese el. �n definitiv,
ai venit la Viscos pentru c� voiai s� afli mai multe
despre propria dumitale natur�, s� �tii dac� e�ti
bun sau r�u. Ceva �i-am �i ar�tat: �n ciuda a tot ce
simt sau nu simt acum, dumneata ai fi putut ap�-
sa pe tr�gaci �i totu�i n-ai f�cut-o. �tii de ce? Pen-
tru c� e�ti la�. Te folose�ti de ceilal�i ca s�-�i rezolvi
propriile conflicte, dar e�ti incapabil s� adop�i anu-
mite atitudini.
� Un filozof german a spus odat�: "P�n� �i
Dumnezeu are un infern: dragostea lui pentru oa-
meni." Nu, nu s�nt la�. Am ap�sat tr�gaciuri mult
mai periculoase dec�t cel al armei acesteia: mai bine
zis, am fabricat arme mult mai bune dec�t asta �i
le-am r�sp�ndit �n toat� lumea. Am f�cut totul per-
fect legal, ca tranzac�ii aprobate de guvern, cu apro-
b�ri de export, cu impozitele pl�tite. M-am c�s�torit
cu o femeie pe care o iubeam, am avut dou� fete
frumoase, niciodat� n-am delapidat nici m�car un
cent de la compania mea �i am �tiut totdeauna s�
pretind ceea ce mi se datora.
Spre deosebire de dumneata, care te consideri
persecutat� de soart�, eu am fost �ntotdeauna un
om capabil de ac�iune, �n stare s� lupt cu numeroa-
sele adversit�i pe care le-am �nfruntat, s� pierd
unele b�t�lii, s� c�tig altele, dar �i s� �n�eleg c� vic-
toriile �i �nfr�ngerile fac parte din via�a tuturora -
69

afar� de cea a la�ilor, a�a cum ai spus dumneata, de


vreme ce unii ca ei nu pierd �i nu c�tig� niciodat�.
Am citit mult. Am frecventat biserica. Am fost
om cu frica lui Dumnezeu, i-am respectat porun-
cile. Eram directorul foarte bine pl�tit al unei firme
uria�e. Cum primeam comisioane pentru fiecare
tranzac�ie �ncheiat�, am c�tigat destul ca s�-mi �n-
tre�in so�ia, fetele, nepo�ii �i str�nepo�ii, deoarece
comer�ul cu arme este afacerea cea mai b�noas� de
pe lume. Cuno�team importan�a fiec�rei piese pe
care-o vindeam, a�a �nc�t controlam personal afa-
cerile; am descoperit c�teva cazuri de corup�ie, i-am
concediat pe cei implica�i �i am �ntrerupt v�nz�rile.
Armele mele erau f�cute pentru ap�rarea ordinii,
singurul mod de a asigura progresul �i dezvolta-
rea lumii, a�a g�ndeam eu.
Str�inul se apropie de Chantal �i-o prinse de
umeri; voia ca ea s�-l priveasc� �n ochi, s� �n�elea-
g� c� spune adev�rul.
- Dumneata crezi pesemne c� fabrican�ii de
arme s�nt tot ce poate fi mai r�u pe lume. Poate
c� ai dreptate; realitatea e �ns� c� omul le folose�te
�nc� de pe vremea cavernelor - mai �nt�i ca s� uci-
d� animalele, apoi ca s� cucereasc� puterea asupra
celorlal�i. Lumea a mai existat f�r� agricultur�, f�r�
cre�tearea vitelor, f�r� religie, f�r� muzic� -, dar
niciodat� n-a existat f�r� arme.
Lu� o piatr� de pe jos.
- Iat-o: prima dintre ele, d�ruit� generos de
Mama noastr� Natura celor care trebuiau s� se
confrunte cu animalele preistorice. O piatr� ca asta
trebuie s�-l fi salvat pe un om, iar omul �sta, dup�
nenum�rate genera�ii, a f�cut ca dumneata �i cu
70

mine s� venim pe lume. Dac� el n-ar fi avut pia-


tra asta carnivorul asasin l-ar fi devorat �i sute de
milioane de in�i nu s-ar mai fi n�scut.
V�ntul se �nte�i �i ploaia era de-a dreptul sup�-
r�toare, dar ei continuau s� se priveasc� drept �n
�C _ Deci a�a cum mult� lume �i critic� pe v�n�-
tori, dar Viscos-ul �i prime�te cu tot fastul din cau-
z� c� tr�ie�te de pe urma lor, a�a cum oamenii
detest� s� vad� tauri �n aren�, dar se duc la m�ce-
l�rie ca s� cumpere carne, pretinz�nd c� animalele
au avut parte de o moarte "onorabil�", la fel mul-
t� lume �i critic� pe fabrican�ii de arme, dar ace�-
tia vor continua s� existe at�ta vreme c�t va continua
s� existe fie �i o singur� arm� pe fa�a p�m�ntului.
C�ci at�ta timp c�t ar mai exista una, ar trebui s�
existe �i altele, altminteri echilibrul s-ar strica �n
mod periculos.
- Ce-au de-a face toate astea cu satul meu? --
�ntreb� Chantal. Ce-au de-a face cu �nc�lcarea po-
runcilor, cu crima, cu furtul, cu esen�a fiin�ei uma-
ne, cu Binele �i cu R�ul?
Ochii str�inului se schimbar�, ca �i cum ar fi fost
inunda�i de o triste�e profund�.
- Adu-�i aminte ce �i-am spus la �nceput; m-am
str�duit totdeauna s�-mi fac afacerile �n conformi-
tate cu legile, m� consideram ceea ce se nume�te de
obicei "un om de bine". �ntr-o dup�-amiaz� am pri-
mit un telefon la biroul meu: o voce feminin�, su-
av� dar f�r� nici o urm� de emo�ie, zicea c� grupul
ei terorist �mi r�pise so�ia �i fetele. Cereau �n schimb
ceea ce le puteam furniza eu: arme. Mi-au cerut
sa p�strez secretul, mi-au spus c� familiei mele nu
71

i se va �nt�mpla nimic dac� urmez instruc�iunile


pe care aveau s� mi le dea ei.
Femeia �nchise zic�nd c� urma s� m� sune din
nou peste o jum�tate de or� �i-mi ceru s� a�tept �n-
tr-o anumit� cabin� telefonic� de la gar�. �mi spu-
se s� nu-mi fac griji peste m�sur�, toate erau bine
tratate �i aveau s� fie eliberate peste c�teva ore -
�ntruc�t tot ce trebuia s� fac era s� trimit un mesaj
electronic la una din filialele noastre dintr-o anumit�
�ar�. Nici nu era vorba de un furt, ci de o v�nzare
legal� care putea trece total neobservat� �n compa-
nia pentru care lucram.
Ca un cet�ean educat �n respectul legilor �i obi�-
nuit s� se simt� ap�rat de ele, primul lucru pe care
l-am f�cut a fost s� anun� poli�ia. O clip� mai t�rziu
nu mai eram st�p�n pe ac�iunile mele, m� transfor-
masem �ntr-un ins incapabil s�-�i protejeze pro-
pria familie, universul meu era populat acum de
voci anonime �i apeluri telefonice frenetice. C�nd
m-am dus la cabina indicat�, o veritabil� armat�
de tehnicieni f�cuser� deja leg�tura dintre cablul
telefonic subteran �i aparatura cea mai modern�
cu putin��, astfel �nc�t s� poat� identifica instanta-
neu locul de unde venea apelul. Erau preg�tite de
decolare elicoptere, erau plasate ma�ini �n puncte
strategice ca s� �ntrerup� traficul, oameni antre-
na�i �i �narma�i p�n�-n din�i fuseser� pu�i �n aler-
t� maxim�.
Dou� guverne diferite, de pe continente �nde-
p�rtate, fuseser� �n�tiin�ate de �nt�mplare �i inter-
ziseser� orice negociere; tot ce aveam de f�cut era
� s� primesc ordine, s� repet frazele ce-mi erau co-
72

municate, s� m� comport a�a cum �mi cereau spe-


Cia �nainte de sf�r�itul zilei, ascunz�toarea unde
erau �inute ostaticele a fost invadat�, �i r�pitorii -
doi tineri �i o fat�, aparent f�r� nici o experien��,
simple piese eliminabile ale unei puternice organi-
za�ii politice - erau mor�i, ciurui�i de gloan�e.
Avuseser� �ns� timp s� le execute pe so�ia �i pe fii-
cele mele. Dac� �i Dumnezeu are un infern, �i anu-
me dragostea lui pentru oameni, orice om are un
infern la �ndem�n�, �i anume dragostea pentru pro-
pria-i familie.
B�rbatul f�cu o pauz�: se temea c� nu-�i va mai
st�p�ni glasul �i va manifesta o emo�ie pe care �i-
nea s� �i-o ascund�. De �ndat� ce izbuti s�-�i re-
vin�, continu�:
- At�t poli�ia c�t �i r�pitorii folosiser� arme
fabricate de industria mea. Nimeni nu �tie cum de
au ajuns �n m�inile terori�tilor, dar asta n-are nici o
importan��; erau acolo. In pofida eforturilor mele,
a luptei mele pentru ca totul s� fie conform celor
mai rigide norme de produc�ie �i v�nzare, familia
mea fusese ucis� de ceva ce fusese v�ndut de mine
c�ndva, poate �n timp ce luam pr�nzul �n restauran-
tul cel mai scump, discut�nd despre vreme sau de-
spre politica mondial�.
O nou� pauz�. C�nd relu�, p�rea c� vorbe�te alt-
cineva, ca �i cum nimic din toate acelea n-ar fi avut
leg�tur� cu el:
- Cunosc bine arma �i muni�ia folosit� pentru
uciderea familiei mele �i �tiu unde au tras: �n piept.
Cmd intr�, glon�ul face doar un mic orificiu, mai
mic dec�t l�imea degetului dumitale mic. C�nd lo-
73

veste �ns� primul os, se �mparte �n patru �i fiecare


dintre fragmente se �ndreapt� �n alt� direc�ie, dis-
trug�nd cu violen�� tot ce �nt�lne�te �n cale: rinichi,
ficat, pl�m�ni. De fiecare dat� c�nd atinge ceva foar-
te rezistent, cum ar fi o vertebr�, �i schimb� iar di-
rec�ia, antren�nd de obicei fragmente lipite de el
�i mu�chi distru�i - p�n� c�nd ajunge s� ias�. Fie-
care dintre cele patru orificii de ie�ire este aproape
de m�rimea unui pumn, iar glon�ul �nc� mai are
for�a de a �mpr�tia prin �nc�pere f�iile de �esuturi,
carne �i oase care se lipiser� de el �n timp ce str�-
b�tea interiorul corpului.
Totul dureaz� mai pu�in de dou� secunde; dou�
secunde ca s� mori s-ar putea s� nu par� mult, dar
nu a�a se m�soar� timpul. �n�elegi, sper.
Chantal d�du afirmativ din cap.
- Mi-am p�r�sit postul la sf�r�itul anului. Am
c�l�torit �n lungul �i-n latul p�m�ntului, pl�ng�n-
du-mi de unul singur durerile, �ntreb�ndu-m� cum
de e capabil� de at�ta r�utate fiin�a uman�. Am pier-
dut lucrul cel mai �nsemnat pe care-l poate avea
un om: credin�a �n aproapele s�u. Am r�s �i am pl�ns
de ironia lui Dumnezeu, de felul cum mi-a ar�tat,
�ntr-un chip at�t de absurd, c� s�nt o unealt� a Bi-
nelui �i-a R�ului.
Toat� capacitatea de compasiune mi-a disp�rut
�i inima �mi este uscat� acum; �mi e totuna dac�
tr�iesc sau dac� mor. Dar, de dragul so�iei �i al fii-
celor mele, trebuie s� �n�eleg mai �nainte ce anume
s-a �nt�mplat �n ascunz�toarea aceea. �n�eleg c� po�i
ucide din ur� sau din iubire, dar a�a, f�r� nici un
motiv, doar pentru afaceri?
74

Poate �i se pare naiv - �n definitiv oamenii se


ucid zilnic unii pe al�ii pentru bani -, dar nu asta
m� intereseaz�, eu unul nu m� g�ndesc dec�t la so-
�ia si la fiicele mele. Vreau s� �tiu ce era �n mintea
acelor terori�ti. Vreau s� �tiu dac�, la un moment
dat li s-ar fi putut face mil� �i le-ar fi l�sat s� plece,
cu at�t mai mult cu c�t r�zboiul acela nu era cu fa-
milia mea. Vreau s� �tiu dac� exist� o frac�iune de
secund�, �n �nfruntarea dintre R�u �i Bine, c�nd
Binele ar putea �nvinge.
De ce Viscos? De ce satul meu?
De ce armele din fabrica mea, c�nd s�nt at�-
tea alte fabrici de armament �n lume, unele chiar
nesupuse nici unui fel de control guvernamental?
R�spunsul e simplu: din �nt�mplare. Aveam nevoie
de-o a�ezare mic� unde toat� lumea se cunoa�te
�i se �n�elege bine. �n clipa c�nd vor afla de recom-
pens�, Binele �i R�ul vor sta din nou fa��-n fa�� �i
ceea ce s-a �nt�mplat �n ascunz�toarea aceea se va
�nt�mpla �i �n satul dumitale.
Terori�tii erau �ncercui�i �i pierdu�i; chiar �i �n
situa�ia asta, au ucis ca s� �ndeplineasc� un ritual
inutil �i gol. Satul dumitale are ceea ce mie nu mi
s-a oferit: posibilitatea unei alegeri. Cei de-aid vor
fi �ncercui�i de dorin�a banilor, pot crede c� au mi-
siunea de a-�i ap�ra �i salva ora�ul -, dar �i a�a
tot vor mai avea �ansa de a hot�r� dac�-�i vor uci-
de sau nu ostaticul. Vreau s� �tiu dac� al�i oameni
ar fi ac�ionat altfel dec�t au f�cut-o tinerii aceia ne-
noroci�i �i seto�i de s�nge.
A�a cum am spus la prima noastr� �nt�lnire,
istoria unui om este istoria �ntregii omeniri. Dac�
exist� compasiune, voi �n�elege c� destinul a fost
75

crud cu mine, dar alteori el poate fi bl�nd cu al�ii


Asta nu va schimba deloc ceea ce simt, nu-mi va
aduce familia �napoi, dar cel pu�in voi �ndep�rta
diavolul care se �ine scai de mine �i-mi anuleaz�
speran�a.
� �i de ce vrei s� �tii dac� s�nt capabil� s� te
jefuiesc?
� Din acela�i motiv. Poate c� dumneata �m-
p�r�i lumea �n crime u�oare �i crime grave: nu e
a�a. Cred c� �i terori�tii �mp�r�eau lumea �n felul
acesta: socoteau c� ucid pentru o cauz�, nu doar
pentru pl�cere, dragoste, ur� sau bani. Dac� dum-
neata ai lua lingoul de aur, ar trebui s�-�i justifici
p�catul fa�� de dumneata, apoi fa�� de mine, iar
eu a� �n�elege felul cum asasinii �i-au justificat �ntre
ei uciderea fiin�elor mele iubite. Ai v�zut pesemne
c�, �n to�i ace�ti ani, am �ncercat s� �n�eleg ce anu-
me s-a �nt�mplat; nu �tiu dac� asta �mi va aduce
�mp�carea, dar nu v�d alt� alternativ�.
� Dac� a� fura lingoul, nu m-ai mai vedea nici-
odat�.
Pentru prima oar� �n vreo jum�tate de or� de
c�nd st�teau de vorb�, str�inul schi�� un z�mbet.
- Am lucrat �n industria de armament, nu uita.
Asta include �i serviciile secrete.
B�rbatul o rug� s�-l conduc� iar�i p�n� la p�-
r�u - se r�t�cise, nu mai �tia cum s� se �ntoarc�.
Chantal lu� pu�ca - �mprumutat� de la un prie-
ten, sub pretextul c�, sim�indu-se foarte �ncordat�,
voia s� vad� dac� se putea destinde v�n�nd - o
puse la loc �n sacul de p�nz� �i �ncepu s� coboare.
76

Nu schimbar� nici o vorb� pe durata drumu-


lui. C�nd ajunser� iar�i la p�r�u, str�inul �i lu�
r�mas-bun: .
-- �n�eleg c� e�ti �n �ntirziere, dar nu mai pot
a�tepta �n�eleg �i faptul c�, pentru a lupta cu dum-
neata �ns�i, aveai nevoie s� m� cuno�ti mai bme:
acum m� cuno�ti.
S�nt un om care str�bate p�m�ntul cu un diavol
al�turi; ca s�-l �ndep�rtez sau ca s�-l accept defini-
tiv, trebuie s� r�spund la anumite �ntreb�ri.

)) f"
4 ;"j
H*v
Furculi�a b�tu f�r� �ncetare �n pahar. To�i cei care
se aflau �n barul �n�esat �n seara aceea de vineri �si
�ndreptar� privirile �n direc�ia sunetului; era dom-
ni�oara Prym care le cerea s� fac� lini�te.
T�cerea s-a a�ternut imediat. Niciodat�, �n nici
o �mprejurare din istoria satului, o fat� a c�rei uni-
c� obliga�ie era s�-i serveasc� pe oaspe�i nu se com-
portase a�a.
"Ar fi bine s� aib� ceva important de spus",
g�ndi patroana hotelului. "Dac� nu, o dau afar� pe
loc, �n ciuda promisiunii pe care i-am f�cut-o bu-
nic�-sii de-a nu o l�sa niciodat� f�r� sprijin."
- A� vrea s� m� asculta�i - zise Chantal -.
V� voi spune o poveste pe care o �ti�i cu to�ii, afar�
de oaspetele nostru - ar�t� ea �n direc�ia str�inu-
lui. Apoi voi povesti o istorie pe care nimeni dintre
dumneavoastr� n-o �tie, cu excep�ia oaspetelui.
Qnd voi termina cele dou� istorisiri, v� revine dum-
neavoastr� s� judeca�i dac� am f�cut r�u c� v-am
�ntrerupt odihna meritat� a unei nop�i de vineri,
dup� o s�pt�m�n� de munc� istovitoare.
"Ce afirma�ie riscant�" - g�ndea preotul.
"N-are cum s� �tie ceva ce s� nu �tim �i noi. Chiar
78

Hac� e o biat� orfan�, o t�n�r� f�r� posibilit�i �n


via��, patroana hotelului o s� fie greu de convins
s� o mai �in� �n slujb�."
Dar poate nu, reflect� el din nou. To�i c�dem
�n p�cat urmeaz� dou�, trei zile de m�nie, iar apoi
totul este iertat; nici n-ar g�si �n tot satul pe ci-
neva care s� poat� munci aici. Era o slujb� pentru
o persoan� t�n�r�, or, �n Viscos nu mai existau ti-
neri.
Viscos are trei str�zi, o mic� pia�� cu o cruce,
c�teva case �n ruin�, o biseric� cu un cimitir al�-
turi - �ncepu ea.
- Un moment! - zise str�inul.
Scoase din buzunar un mic reportofon, �l puse
�n func�ie �i-l l�s� pe mas�.
- M� intereseaz� orice despre istoria Vis-
cos-ului. Nu vreau s� pierd nici o vorb�, a�a �nc�t
sper s� nu te incomodeze c� �nregistrez.
Chantal nu �tia dac� s� se simt� incomodat�
sau nu, dar nu avea timp de pierdut. Se lupta de
ore �ntregi cu temerile ei, p�n� la urm� �i luase ini-
ma �n din�i �i nu mai putea fi �ntrerupt�.
- Viscos are trei str�zi, o mic� pia�� cu o cru-
ce, c�teva case �n ruin�, altele bine �ntre�inute, un
hotel, o cutie po�tal�, o biseric� cu un mic cimitir
al�turi.
^ Cel pu�in, acum f�cuse o descriere mai cuprin-
z�toare. Nu mai era chiar at�t de nervoas�.
- A�a cum �tim cu to�ii, aici era un cuib de
Ah fC�tori P�n� c�nd marele nostru legislator
Ahab, dup� ce a fost convertit de c�tre Sf�ntul Sa-
79

vin, a izbutit s�-l transforme �n acest t�rgu�or unde


tr�iesc numai b�rba�i �i femei de bun�-credint�
Ceea ce str�inul nostru nu �tie �i voi spune eu
acuma este metoda folosit� de Ahab ca s�-�i pun�
�n practic� ideea. N-a �ncercat niciodat� s� convin-
g� pe cineva, deoarece cuno�tea fireaoamenilor
�tia c� aveau s� confunde cinstea cu sl�biciunea
�i asta �i putea pune sub semnul �ntreb�rii puterea
A chemat, a�adar, c�iva dulgheri dintr-un sat
vecin, le-a dat o h�rtie cu un desen pe ea �i le-a po-
runcit s� construiasc� ceva pe locul unde ast�zi se
�nal�� crucea. Zi �i noapte, vreme de vreo zece zile,
locuitorii din sat auzeau zgomotul de ciocane, ve-
deau oameni t�ind cu fier�str�ul buc�i de lemn,
�mbin�ndu-le, g�urindu-le cu dornul. Dup� zece
zile, uria�a construc�ie misterioas� fu montat� �n
mijlocul pie�ei �i acoperit� cu o p�nz�. Ahab �i con-
voc� pe to�i locuitorii din Viscos spre a fi de fa��
la inaugurarea monumentului.
Solemn, f�r� nici un discurs, el trase jos p�nza:
era o sp�nzur�toare. Cu fr�nghie, chepeng �i tot di-
chisul. Nou-nou��, dat� cu cear� de albine ca s�
poat� rezista mult timp la intemperii. Profit�nd de
mul�imea ce se �mbulzea acolo, Ahab d�du citire
unei serii de legi care �i protejau pe agricultori,
�ncurajau cre�terea vitelor, �l r�spl�tea pe oricine
aducea noi me�te�uguri �n Viscos, ad�ugind c�,
de atunci �ncolo, trebuiau s� fac� o munc� cinstit�
sau s� plece �n alt ora�. At�ta spuse, nu men�iona
nici o singur� dat� "monumentul" pe care tocmai
�l inaugurase; Ahab era un om care nu credea �n
amenin��ri.
80

La sf�r�itul �nfilniru, se formaser� mai multe gru-


nuri" majoritatea credea c� Ahab fusese �n�elat de
c�tre sf�nt, nu mai avea curajul dinainte �i c� se im-
punea s� fie omor�t. �n zilele care au urmat, se pu-
ser� la cale multe planuri �n acest scop. To�i erau
�ns� nevoi�i s� contemple sp�nzur�toarea din cen-
trul pie�ei �i se �ntrebau: ce c�uta ea acolo? Oare
fusese ridicat� pentru cei care nu vor accepta noile
legi? Cine e de partea lui Ahab �i cine nu? Avem
oare spioni printre noi?
Sp�nzur�toarea se uita la t�rgove�i �i t�rgove�ii
se uitau la sp�nzur�toare. �ncetul cu �ncetul, curajul
ini�ial al rebelilor f�cu loc fricii; to�i cuno�teau re-
puta�ia lui Ahab, �tiau c� era implacabil �n hot�-
r�rile sale. Unii p�r�sir� ora�ul, al�ii se hot�r�r� s�
�ncerce noile �ndeletniciri care le fuseser� sugerate,
pur �i simplu pentru c� nu aveau unde s� se duc�
sau din pricina umbrei aruncate de acel instrument
al mor�ii din centrul pie�ei. La o vreme dup� aceea,
Viscos era pacificat, se transformase �ntr-un mare
centru comercial de frontier�, �ncepu s� exporte
cea mai bun� l�n� �i s� produc� gr�u de prima ca-
litate.
Sp�nzur�toarea r�mase locului vreme de zece
ani. Lemnul rezista bine, dar fr�nghia era periodic
schimbat� cu una nou�. N-a fost niciodat� folosit�.
Ahab n-a f�cut niciodat� vreo aluzie la ea. A fost
de-ajuns imaginea ei ca s� transforme curajul �n fri-
ca, �ncrederea �n suspiciune, pove�tile de vitejie �n
murmure de supunere. La cap�tul a zece ani, c�nd
legea se statornicise definitiv �n Viscos, Ahab a po-
runcit ca sp�nzur�toarea s� fie distrus� si s� se ri-
dice in locul ei o cruce.
81

Chantal f�cu o pauz�. �n barul complet amu�it


se auzir� aplauzele izolate ale str�inului.
� Frumoas� istorie - zise el. Ahab cuno�tea
cu adev�rat natura uman�: nu voin�a de a respecta
legile face ca toat� lumea s� se comporte a�a cum
pretinde societatea, ci teama de pedeaps�. Fiecare
dintre noi poart� �n sine aceast� sp�nzur�toare
� Azi, pentru c� mi-a cerut-o str�inul, smulg
crucea �i pun �n locul ei alt� sp�nzur�toare �n mij-
locul pie�ei - continu� fata.
� Carlos - zise cineva. �l cheam� Carlos si
ar fi mai politicos s�-i folose�ti numele dec�t s�-i
zici "str�inul".
� Nu-i cunosc numele. Toate datele din fi�a de
la hotel s�nt false. N-a pl�tit niciodat� cu carte de
credit. Nu �tim de unde vine �i unde se duce; p�n�
�i convorbirea telefonic� la aeroport poate fi o min-
ciun�.
To�i �i �ntoarser� ochii c�tre b�rbat; el continua
s� o priveasc� �int� pe Chantal.
- Totu�i, c�nd a spus adev�rul, nimeni dintre
voi nu l-a crezut; a lucrat �ntr-adev�r pentru o fa-
bric� de armament, a tr�it multe aventuri, a avut
diferite personalit�i, de la aceea de tat� iubitor la
acela de afacerist nemilos. Voi to�i, tr�ind aici, nu
pute�i �n�elege c� via�a e mult mai complicat� �i mai
bogat� dec�t v� imagina�i.
"Fata asta ar face mai bine s� se explice", g�ndi
st�p�na hotelului. �i Chantal se explic�:
- Acum patru zile, el mi-a ar�tat zece lingouri
de aur foarte mari. Cu ele s-ar putea asigura vii-
torul tuturor locuitorilor din Viscos pe urm�torii

82

h-Pizeci de ani, s-ar putea aduce amelior�ri impor-


tante �n sat, s-ar putea construi un parc pentru
ronii �n speran�a c� ei se vor �ntoarce �ntr-o bun�
zi s� ne populeze a�ezarea. Apoi, le-a ascuns �n
p�dure, dar eu nu �tiu unde anume.
Din nou se �ntoarser� cu to�ii c�tre str�in; de asta
dat�, �i privi �i el �i d�du afirmativ din cap.
- Aurul acesta va fi al Viscos-ului dac�, �n ur-
m�toarele trei zile, va fi ucis cineva aici. Dac� nu
va muri nimeni, str�inul va pleca, lu�ndu-�i co-
moara cu el.
Asta e. Gata, am spus tot ce aveam de spus
�i am reinstalat sp�nzur�toarea �n pia��. Doar c� de
ast� dat� ea nu st� acolo ca s� evite o crim�, ci ca
s� fie at�rnat de ea un nevinovat, iar sacrificiul aces-
tui nevinovat s� aduc� prosperitatea �n localitate.
Oamenii se �ntoarser� pentru a treia oar� c�tre
str�in; el �i confirm� iar�i spusele, d�nd afirmativ
din cap.
- Fata asta �tie s� povesteasc� - zise el, oprind
reportofonul �i pun�ndu-�i-l la loc �n buzunar.
Chantal reveni la chiuvet� �i �ncepu s� spele
paharele. �n Viscos parc� se oprise timpul; nimeni
nu zicea nimic. Unicul sunet care se auzea era cel
al apei curg�nd, al paharelor de sticl� puse pe tej-
gheaua de marmur�, al v�ntului �ndep�rtat b�t�nd
�n ramurile desfrunzite ale copacilor.
Primarul rupse t�cerea:
- S� chem�m poli�ia.
,. ~ N;ave�i dec�t - zise str�inul. Am aici o ban-
aa �nregistrat�. Singurul meu comentariu a fost ur-
m�torul: "Fata asta �tie s� povesteasc�."
83

� Urca�i, v� rog, �n camera dumneavoastr�


str�nge�i-v� lucrurile �i pleca�i numaidec�t din Io'
calitate - �i ceru patroana hotelului.
� Am pl�tit pentru o s�pt�m�n�, o s�pt�m�n�
voi r�m�ne. Chiar dac� ar fi nevoie s� chem p0
li�ia.
� V-a�i g�ndit c� cel asasinat s-ar putea s� fi�i
dumneavoastr�?
� Sigur. �i pentru mine n-are nici cea mai mic�
importan��. Dar dac� ve�i face a�a ceva, ve�i comite
o crim� �i nu ve�i primi niciodat� recompensa f�-
g�duit�.
Unul c�te unul, clien�ii obi�nui�i ai barului ple-
car�, �ncep�nd cu cei mai tineri �i termin�nd cu cei
mai b�tr�ni. R�maser� doar Chantal �i str�inul.
Ea �i lu� geanta, �i puse haina, merse p�n� la
u�� �i se �ntoarse c�tre el:
� Dumneata e�ti un om care a suferit �i vrea
s� se r�zbune - zise ea. Inima �i e moart�, sufle-
tul �n �ntuneric. Diavolul care te �nso�e�te sur�de
acum, pentru c� faci jocul pus la cale de el.
� �i mul�umesc c� ai f�cut ce te-am rugat. �i
c� ai povestit istoria interesant� �i adev�rat� de-
spre sp�nzur�toare.
� In p�dure, mi-ai spus c� vrei s� afli r�spunsul
la unele �ntreb�ri, dar dup� felul cum �i-ai con-
struit planul, numai r�utatea este recompensat�;
dac� nu va fi nimeni ucis, Binele nu se va alege
dec�t cu laudele. Dup� cum �tii, laudele nu satur�
gurile fl�m�nde �i nu readuc la via�� ora�ele �n de-
clin. Dumneata nu cau�i r�spunsul la o �ntrebare,

84

ci
rare
, confirmarea unui lucru �n care dore�ti cu dispe-
s rrpzi- toat� lumea e rea.
arp�v[rea str�inului se schimb�, iar Chantal ob-
v�. .
L. Dac� toat� lumea e rea, tragedia prin care
ai trecut se justific� - urm� ea. Ar fi mai lesne s�
accep�i pierderea so�iei �i a fiicelor dumitale. Dac�
exist� �ns� oameni buni, atunci via�a �i va fi insu-
portabil�, oric�t ai sus�ine contrariul; pentru c� des-
tinul �i-a �ntins o curs� �i �tii c� nu ai meritat-o. Nu
vrei s� vezi revenind lumina, ci certitudinea c� nu
exist� nimic altceva dec�t �ntunericul.
- Unde vrei s� ajungi? - glasul �i tr�da o ner-
vozitate st�p�nit�.
La un pariu mai corect. Dac�, timp de trei zile,
nu va fi nimeni asasinat, ora�ul va primi oricum
cele zece lingouri de aur. Ca premiu pentru inte-
gritatea locuitorilor s�i.
Str�inul r�se.
� �i eu �mi voi primi lingoul meu, ca r�splat�
pentru c� am luat parte la jocul �sta sordid.
� Nu s�nt prost. Dac� a� accepta asta, primul
lucru pe care l-ai face ar fi s� te duci afar� �i s� le
poveste�ti tuturora.
� E un risc. Dar nu o voi face; jur pe bunica �i
pe m�ntuirea mea ve�nic�.
� Nu e de ajuns. Nimeni nu �tie dac� Dumne-
zeu ascult� jur�mintele sau dac� exist� m�ntuire
ve�nic�.
� Vei �ti c� n-am f�cut-o fiindc� am ridicat o
nou� sp�nzur�toare "m mijlocul ora�ului meu. Orice
"^fciune " fi U9�r de v�zut. �i oricum, chiar dac�
� pleca acum ?i le-a� povesti tuturora ceea ce toc-
85

mai am vorbit, nimeni n-ar crede; la fel ar fi ac


ai sosi �n Viscos cu toat� comoara aceea �i-ai spu-
ne: "Privi�i, tot ce vede�i aici e-al vostru, indiferent
c� face�i sau nu ce v� cere str�inul." B�rba�ii si fe-
meile de-aici s�nt obi�nui�i s� munceasc� din greu
s� c�tige cu sudoarea frun�ii fiecare b�nu� �i nu
vor accepta niciodat� posibilitatea unei comori
c�zute din cer.
Str�inul �i aprinse o �igar�, b�u ce-i mai r�m�-
sese �n pahar, se ridic� de la mas�. Chantal a�tepta
r�spunsul cu u�a deschis�, frigul p�trundea �n bar.
- Voi observa orice �n�el�torie - zise el. S�nt
un om obi�nuit s� m� lupt cu oamenii, ca �i Ahab
al dumitale.
- S�nt sigur�. Asta �nseamn� c� spui "da",
�nc� o dat� �n noaptea aceea el �i manifest�
acordul doar printr-o �nclinare a capului.
- �i �nc� ceva: dumneata �nc� mai crezi c� omul
poate fi bun. �n caz contrar, n-ai fi montat toat� stu-
piditatea asta ca s� te convingi singur.
Chantal �nchise u�a, o porni pe unica strad�
a satului - complet pustie - pl�ng�nd �n hohote
nest�p�nite. F�r� s� vrea, p�n� la urm� fusese �i ea
prins� �n joc; pariase c� oamenii s�nt buni, �n po-
fida r�ut�ii atotprezente �n lume. Nu i-ar fi poves-
tit niciodat� nim�nui ceea ce tocmai vorbise cu
str�inul fiindc� acum avea nevoie �i ea s� afle re-
zultatul.
�tia c� - �n ciuda str�zii pustii - din spatele
perdelelor �i din od�ile cu luminile stinse, toate pri-
virile din Viscos o �nso�eau p�n� la ea acas�. N-avea
nici o importan��; era mult prea �ntuneric ca s-o
poat� vedea pl�ng�nd.
86

B�rbatul deschise fereastra de la camer� �i se


aplec� peste pervaz pentru ca frigul s� �n�bu�e
m�car pentru c�teva clipe glasul diavolului s�u.
Nu izbuti, dup� cum se a�tepta, �ntruc�t diavo-
lul era mai agitat ca oric�nd din pricina celor spuse
cu pu�in timp �n urm� de c�tre t�n�ra femeie. Pen-
tru prima oar� �n at�ia ani �l v�zu sl�bit �i observ�
cum se �ndep�rta, dar numai pentru scurt timp,
c�ci se �ntoarse numaidec�t, nici mai puternic, nici
mai sl�bit, cu aceea�i comportare obi�nuit�. I se
instalase �n partea st�ng� a creierului, exact partea
care controleaz� logica �i ra�ionamentul, dar nici-
odat� nu se l�sase v�zut fizic, astfel �nc�t era obli-
gat s�-�i imagineze cum va fi ar�t�nd. �ncerc� s� �i-l
reprezinte �n mii de feluri diferite, de la diavolul
conven�ional cu coarne �i coad�, p�n� la o t�n�r�
blond� cu p�rul c�rlion�at. P�n� la urm� alesese ca
imagine un t�n�r de vreo dou�zeci de ani, �n pan-
taloni negri, c�ma�� albastr� �i beret� verde, pus�
neglijent peste p�rul negru.
Glasul i-l auzise pentru prima oar� pe o insul�,
unde ajunsese cur�nd dup� ce-�i p�r�sise grupul;
era pe plaj�, suferind, dar �ncerc�nd cu disperare
87

s� cread� c� durerea va avea totu�i un sf�r�it, c�nH


�i fu dat s� vad� cel mai frumos apus de soare din
via�a sa. Exact atunci dezn�dejdea i-a revenit ma'
intens� ca niciodat� �i s-a pr�bu�it �n abisul cel mai
ad�nc al sufletului - pentru c� o asemenea �nse-
rare merita s� fie admirat� de so�ia �i de fiicele sale
Pl�nse nest�p�nit �i presim�i c� niciodat� nu avea
s� mai ias� din fundul acelui pu�.
Atunci, o voce simpatic�, prietenoas� �i spuse c�
nu era singur, c� tot ce i se �nt�mpla avea un sens
�i sensul acesta era anume s� demonstreze c� des-
tinul fiec�ruia este prestabilit. Tragedia survine tot-
deauna �i nimic din ceea ce facem nu poate schimba
nici o iot� din r�ul care ne a�teapt�.
"Binele nu exist�: virtutea nu este dec�t una din
fe�ele terorii", spunea vocea. "C�nd omul �n�elege
asta, �i d� seama c� lumea nu este altceva dec�t o
glum� a lui Dumnezeu."
Apoi, vocea - care s-a autoidentificat cu prin-
cipele acestei lumi, singurul care �tie ce se petrece
pe p�m�nt - �ncepu s�-i arate persoanele aflate
�n preajma lui pe plaj�. Vrednicul tat� de familie,
care-�i �mpacheta �n acel moment lucrurile �i-�i aju-
ta copiii s� ridice un ad�post �i c�ruia i-ar pl�cea
s� aib� o leg�tur� cu secretara lui, dar era �ngrozit
de reac�ia so�iei sale. Femeia, c�reia i-ar pl�cea s�
munceasc� �i s� fie independent�, dar era terorizat�
de reac�ia so�ului ei. Copiii care se purtau frumos,
de groaza pedepselor. Fata care citea o carte, sin-
gur� sub un cort, simul�nd nep�sarea, dar �ngro-
zit� fiind �n ad�ncul sufletului de posibilitatea de
a-�i petrece restul vie�ii �n singur�tate. B�iatul cu
racheta, exers�ndu-�i corpul, �ngrozit de obliga�ia

de a tr�i conform a�tept�rilor p�rin�ilor s�i. Chel-


rul care servea b�uturi tropicale clien�ilor boga�i
sfera �ngrozit la g�ndul c� oric�nd putea fi conce-
diat T�n�ra care voia s� fie balerin�, dar urma o
facultate de drept din pricin� c� �i era groaz� s� �n-
frunte criticile vecinilor. B�tr�nul care nu fuma �i
nu bea, zic�nd c� a�a se sim�ea mult mai bine, pe
c�nd �n realitate spaima de moarte �i vuia ca v�n-
tul �n urechi. So�ii care trecur� alerg�nd, �mpro�c�nd
cu picioarele apa valurilor, cu z�mbetul pe buze �i
groaza ascuns� c� vor ajunge b�tr�ni, neinteresan�i,
neputincio�i. B�rbatul care-�i opri �alupa �n fa�a tu-
turora �i le f�cu semn cu m�na, z�mbind, ars de soa-
re, cuprins de groaza c� �i-ar putea pierde banii
de la o or� la alta. Patronul hotelului, care contem-
pla din biroul s�u toat� scena aceea paradisiac�,
�ncerc�nd s�-i fac� pe to�i mul�umi�i �i entuziasma�i,
�i care pretindea eforturi imense din partea conta-
bililor s�i, �ngrozit la g�ndul c� oric�t ar fi fost el
de cinstit - oamenii guvernului tot aveau s�-i g�-
seasc� �n actele contabile erorile dorite de ei.
Groaz� �n fiecare dintre acele persoane de pe
plaja magnific�, la ceasul unui apus care-�i t�ia res-
pira�ia. Groaz� de a r�m�ne singur, groaz� de �ntu-
nericul care le umplea imagina�ia cu diavoli, groaz�
de a face ceva neprev�zut �n codul bunelor mani-
ere, groaz� de judecata lui Dumnezeu, groaz� de
comentariile oamenilor, groaz� de justi�ia care pe-
depsea orice gre�eal�, groaz� de a risca �i a pierde,
groaz� de a c�tiga �i de a trebui s� convie�uie�ti
cu invidia, groaz� de a iubi �i de a fi resping groa-
z� de a cere o m�rire de salariu, de-a accepta o in-
vita�ie, de a merge �n locuri necunoscute, de a nu
89

reu�i s� vorbe�ti o limb� str�in�, de a nu fi capabil


s�-i impresionezi pe ceilal�i, de a �mb�tr�ni, de a
muri, de a fi remarcat pentru defectele tale, de a
nu fi remarcat pentru calit�ile tale, de a nu fi re-
marcat nici pentru defectele, nici pentru calit�ile
tale.
Groaz�, groaz�, groaz�. Via�a era un regim al
terorii, �n umbra ghilotinei. "Sper ca asta s� te mai
lini�teasc�", auzise c�-i spunea diavolul. "To�i s�nt
teroriza�i; nu e�ti tu singurul. Unica deosebire este
c� tu ai trecut prin ce era mai greu, tot ce era mai
de temut �i s-a transformat �n realitate. N-ai nimic
de pierdut, pe c�nd to�i cei ce se afl� pe plaja asta
tr�iesc cu groaza �n suflet, unii mai con�tien�i, al�ii
�ncerc�nd s-o ignore, to�i �ns� �tiind c� ea exist� �i
c�-i va lovi �n cele din urm�."
Oric�t ar fi p�rut de incredibil, cele auzite �l f�-
cur� s� se simt� mai u�urat, ca �i cum suferin�a al-
tora i-ar fi diminuat durerea personal�. De atunci
�ncolo, prezen�a diavolului �i devenise tot mai con-
stant�. Convie�uia cu el de doi ani �i con�tiin�a c�
�i pusese complet st�p�nire pe suflet nu-i producea
nici bucurie, nici triste�e.
Pe m�sur� ce se familiariza cu prezen�a diavo-
lului, c�uta s� afle mai multe despre originea R�u-
lui, dar nici una din �ntreb�rile sale nu-�i g�sea un
r�spuns precis:
"E zadarnic s� �ncerci s�. afli de ce exist. Dac�
vrei neap�rat o explica�ie, �i pot spune c� eu s�nt
mijlocul g�sit de Dumnezeu cu scopul de a se pe-
depsi pentru hot�r�rea, luat� �ntr-un moment de
neaten�ie, de a crea Universul."
90

Deoarece diavolul nu vorbea mult despre sine,


omul �ncepu s� caute orice referire privitoare la
infern Descoperi c� majoritatea religiilor aveau
ce se putea numi "un loc de pedeaps�", unde
ree sufletul nemuritor dup� comiterea unor cri-
me �mpotriva societ�ii (totul p�rea s� fie o chesti-
une de societate, nu de individ). Unele ziceau c�,
o dat� desp�r�it de trup, sufletul trecea un r�u, �n-
t�lnea un c�ine, intra pe o poart� prin care n-avea
s� mai ias� nicic�nd. Cadavrul fiind pus �ntr-un
morm�nt, locul acesta de chinuri era �ndeob�te con-
siderat ca fiind �ntunecos �i situat �n interiorul p�-
m�ntului; datorit� vulcanilor, se �tia c� acest interior
era plin de foc, �n rest �i revenise imagina�iei uma-
ne s� creeze fl�c�rile care-i torturau pe p�c�to�i.
Una dintre cele mai interesante descrieri ale
os�ndirii o g�sise �ntr-o carte arab�: acolo st�tea
scris c�, o dat� afar� din trup, sufletul trebuie s�
p�easc� pe o punte ascu�it� ca t�i�ul unui cu�it, pe
latura din dreapta a raiului, iar pe latura din st�n-
ga o serie de cercuri care conduc �n bezna dinl�un-
trul p�m�ntului. �nainte de a trece puntea (cartea
nu explica unde duce aceasta), fiecare trebuie s�-�i
poarte virtu�ile �n m�na dreapt� �i p�catele �n st�n-
ga - dezechilibrul ar face ca sufletul s� cad� �n
partea c�tre care �l �mping actele s�v�r�ite pe p�-
m�nt.
Cre�tinismul vorbea despre un loc de unde s-ar
auzi pl�nset �i scr�net de din�i. Iudaismul se re-
T la � Pe?ter� destinat� unui num�r limitat de
suflete - �ntr-o bun� zi iadul s-ar umple �i lumea
s-ar snr�i. Islamul vorbea de focul �n care avem
sa tim cu to�ii ar�i, "doar dac� Dumnezeu nu vrea
91

altfel". Pentru hindui�ti, infernul nu era niciodar


un loc al chinurilor ve�nice/ de vreme ce ei credeau
c� sufletul s-ar re�ncarna dup� o vreme ca s�-si r�s-
cumpere p�catele �n acela�i loc unde le s�v�r�ise
cu alte cuvinte, �n lumea aceasta. Oricum, �i ei aveau
dou�zeci �i unu de locuri de suferin�� �n ceea ce
obi�nuiau s� numeasc� "p�m�nturile de jos".
Budi�tii f�ceau �i ei distinc�ii �ntre diferitele ti-
puri de pedepse pe care le poate �nfrunta sufletul-
opt iaduri de foc �i opt complet �nghe�ate, precum
�i un t�r�m unde os�nditul nu sim�ea nici frig, nici
c�ldur�, ci doar foame �i sete f�r� de sf�r�it.
Nimic �ns� nu era comparabil cu uria�a varie-
tate pe care o concepuser� chinezii; spre deosebire
de ceilal�i - care situau iadul �n interiorul p�m�n-
tului - sufletele p�c�to�ilor se duceau la un mun-
te, numit Micul �arc de Fier, care era �nconjurat de
altul, Marele �arc. In spa�iul dintre cei doi mun�i,
existau opt mari infernuri suprapuse, fiecare din-
tre ele control�nd c�te �aisprezece infernuri mici care,
la r�ndul lor, controlau zece milioane de infernuri
subordonate. Chinezii explicau de asemenea c� dia-
volii erau reprezenta�i de sufletele acelora care-�i
�ncheiaser� pedepsele.
De altfel, chinezii erau singurii care explicau
�ntr-un mod conving�tor originea diavolilor - ei
erau r�i pentru c� experimentaser� r�ul pe pro-
pria-le piele, iar acum voiau s�-l transmit� celor-
lal�i, �ntr-un ve�nic ciclu al r�zbun�rii.
"A�a cum se �nt�mpl� poate cu mine", �i zise
str�inul �n sinea lui, amintindu-�i de vorbele dom-
ni�oarei Prym. Diavolul le auzise �i el �i sim�ea c�
92

� Muse un pic din terenul at�t de anevoie c�tigat.


fSculs�umoddea�i-lrecupera era s�nulase nici
M de �ndoial� �n mintea str�inului.
Bun nutre�ti o �ndoial�", zise diavolul. "Dar
groaza r�m�ne. Istoria cu sp�nzur�toarea a fost foar-
te bun�, explic� foarte bine: oamenii s�nt virtuo�i
pentru c� exist� groaza, dar esen�a lor este rea, to�i
s�nt urma�ii mei."
Str�inul tremura de frig, dar se hot�r� s� r�m�n�
mai mult timp cu fereastra deschis�.
"Doamne, nu meritam cele ce mi s-au �nt�mplat.
Dac� tu mi-ai f�cut mie a�a ceva, pot s� fac �i eu
acela�i lucru altora. Asta e dreptatea."
Diavolul se sperie, dar se hot�r� s� p�streze t�-
cerea - nu putea ar�ta c� �i el era �ngrozit. Omul
hulea �mpotriva lui Dumnezeu �i-�i justifica ac-
tele - dar era pentru prima oar� �n doi ani c�nd
�l auzea adres�ndu-se cerurilor.
Era un semn prost.

"E un semn bun", fu cel dint�i g�nd al lui Chan-


tal c�nd auzi claxonul furgonetei care aducea p�i-
nea. Via�a �n Viscos curgea la fel, p�inea era livrat�
oamenii urmau s� ias� din casele lor, aveau la dis-
pozi�ie �i zilele de s�mb�t� �i duminic� pentru a
comenta nebunia propunerii ce le fusese f�cut�,
aveau s� asiste - cu oarece regrete - la plecarea
str�inului luni diminea�a. Intre timp, mai spre sea-
r�, ea avea s� le povesteasc� despre pariul pe care-l
f�cuse, anun��ndu-i c� erau victorio�i �n b�t�lie �i
c� se �mbog�iser�.
Nu avea s� devin� niciodat� o sf�nt�, ca Sf�ntul
Savin, dar numeroase genera�ii viitoare aveau s�
o rememoreze ca pe aceea care salvase satul de cea
de-a doua vizit� a R�ului; poate c� lumea avea s�
n�scoceasc� legende despre ea, era posibil ca vii-
torii locuitori ai a�ez�rii s� se refere la ea ca la o fe-
meie frumoas�, singura care nu p�r�sise Viscos-ul
c�t �nc� fusese t�n�r�, pentru c� �tia c� are o misiune
de �ndeplinit. Doamne pioase aveau s� aprind� lu-
min�ri �ntru cinstirea ei �i tineri aveau s� suspine
p�tima� cu g�ndul la eroina pe care nu apucaser�
s� o cunoasc�.
94

Era m�ndr� de ea, dar �i aminti c� trebuia s�-�i


"n� straj� gurii �i s� nu men�ioneze lingoul de
lut care-i apar�inea, ori de nu, aveau s� o convin-
g� o�n� la urm� c�, pentru a fi socotit� sf�nt�, tre-
buia s�-�i �mpart� cu ceilal�i �i ceea ce-i revenea
numai ei. _.".-..
�n felul s�u, ea �l ajuta pe str�in sa-�i mintuias-
c� sufletul, iar Dumnezeu avea s� �in� seama de asta
atunci c�n'd ar fi urmat s� dea seama de propriile-i
fapte. Prea pu�in �i p�sa �ns� de soarta acelui b�r-
bat: ceea ce trebuia acum era s� fac� tot posibilul
pentru ca urm�toarele dou� zile s� se scurg� c�t mai
iute cu putin��, deoarece un asemenea secret aproa-
pe nu �ncape �n piept.
Locuitorii din Viscos nu erau nici mai buni, nici
mai r�i dec�t cei din ora�ele �nvecinate, dar, cu si-
guran��, ar fi incapabili s� comit� o crim� pentru
bani - de asta era sigur�. Acum c� istoria deve-
nise public�, nimeni, b�rbat sau femeie, nu putea
lua o ini�iativ� de unul singur; �n primul r�nd, pen-
tru c� recompensa ar fi �mp�r�it� egal �i nu �tia pe
nimeni dispus s� ri�te �n beneficiul celorlal�i. �n al
doilea r�nd: dac� le-ar trece prin g�nd s� fac� ceea
ce ei i se p�rea de neg�ndit, ar fi trebuit s� conteze
pe complicitatea absolut� a tuturora - cu excep-
�ia, poate, a victimei alese. Dac� un singur ins ar
fi �mpotriva ideii - �i, �n cazul c� nu ar fi nici unul,
ar putea fi ea �ns�i acel ins -, b�rba�ii �i femeile
din Viscos ar risca s� fie cu to�ii denun�a�i �i ares-
ta�i. Mai bine s�rac �i cinstit dec�t bogat �i ia pus-
95

Chantal cobor� scara, amintindu-�i c� �naim


chiar �i simpla alegere a primarului care conduc
un s�tuc cu trei str�zi provoca discu�ii aprinse si d'
honii interne. C�nd doriser� s� amenajeze un par
pentru copii �n partea de jos a Viscos-ului, confu
zia fusese at�t de mare, �nc�t �antierul nici nu se mai
deschisese - unii ziceau c� a�ezarea oricum nu
avea copii, al�ii vociferau c� un parc i-ar aduce �na-
poi c�nd p�rin�ii lor ar veni s� viziteze a�ezarea de
s�rb�tori �i ar observa c� ceva-ceva se mi�case. �n
Viscos se discuta despre orice: calitatea p�inii, legis-
la�ia cinegetic�, existen�a sau inexisten�a lupului
blestemat, comportarea ciudat� a Bertei �i, even-
tual, �nt�lnirile secrete ale domni�oarei Prym cu unii
oaspe�i, de�i nimeni nu �ndr�znise vreodat� s� adu-
c� vorba despre subiectul acesta cu ea de fa��.
Se apropie de furgonet� cu aerul cuiva care, pen-
tru prima oar� �n via��, ar fi jucat rolul principal
�n istoria localit�ii. P�n� atunci fusese orfana ne-
ajutorat�, fata care nu reu�ea s� se m�rite, s�rma-
na truditoare �n schimbul de noapte, nefericita �n
c�utare de companie; n-aveau de pierdut nimic a�-
tept�nd. Peste dou� zile, to�i aveau s� se-nghesuie
spre a-i s�ruta t�lpile, spre a-i mul�umi pentru bel-
�ug �i generozitate, spre a insista, poate, ca s� can-
dideze la postul de primar �n urm�toarele alegeri
(dac� se g�ndea mai bine, era poate mai nimerit s�
a�tepte �nc� ni�el �i s� se bucure de gloria proasp�t
cucerit�).
Grupul de oameni din jurul furgonetei �i cum-
p�ra p�inea �n t�cere. To�i se �ntoarser� c�tre ea, dar
nu scoaser� nici o vorb�. '.> *
96

- Ce se petrece aici? - �ntreb� fl�c�ul care vin-


dea p�inea. A murit cineva?
_1 Nu - r�spunse fierarul, care, de�i era intr-o
"�mbat� diminea�a �i ar fi putut dormi mai mult,
se �nfiin�ase acolo. Cineva n-o duce bine �i s�ntem
�ngrijora�i. ^
Chantal nu pricepea ce se intimpla.
- Hai, cump�r� ce ai de cump�rat - �l auzi
pe cineva zic�ndu-i. Fl�c�ul trebuie s� plece.
Ea �ntinse automat monedele �i-�i lu� p�inea.
Fl�c�ul din furgonet� ridic� din umeri - ca �i cum
ar fi renun�at s� �n�eleag� ce se petrece -, d�du res-
tul, le dori tuturora o zi bun� �i plec� cu vehiculul.
Acum vin eu �i-ntreb: ce se-nt�mpl� �n ora-
�ul �sta? - zise ea, �i frica o f�cu s� ridice glasul
mai mult dec�t i-o �ng�duia polite�ea.
� �tii bine ce se �nt�mpl� - zise fierarul. Vrei
s� comitem o crim� pentru bani.
� Eu nu vreau nimic! Am f�cut doar ce mi-a
cerut omul acela. Ce, v-a�i pierdut min�ile?
� Dumneata �i-ai pierdut min�ile. N-ar fi tre-
buit niciodat� s� te faci purt�toarea de cuv�nt a
unui nebun ca el! Ce urm�re�ti? �i iese ceva din
afacerea asta? Vrei s� ne transformi ora�ul �ntr-un
iad, ca �n povestea pe care-o spunea Ahab? Ai ui-
tat de onoare �i demnitate?
Chantal tremura toat�.
� Chiar c� v-a�i pierdut min�ile! Nu cumva
vreunul dintre voi a luat �n serios pariul?
� L�sa�i-o �n pace - zise patroana hotelului.
Hai s� ne facem cafeaua de diminea��.
Grupul se risipi treptat. Chantal continua s�
tremure, �in�ndu-�i str�ns p�inea, incapabil� s� se
97

urneasc� de-acolo. To�i oamenii aceia, care totde


una se dorov�iser� unii cu al�ii, erau pentru prim
oar� de acord: vinovata era ea. Nu str�inul, nu n
riul, ci ea, Chantal Prym, instigatoarea la crim�
Oare lumea se r�sturnase cu susul �n jos?
�i l�s� p�inea la u��, ie�i din or�el �n direc�ia
muntelui; nu-i era foame, nici sete, nu avea nici o
dorin��. Pricepuse ceva foarte important, ceva care
o umplea de fric�, de spaim�, de o groaz� abso-
lut�.
Nimeni nu-i spusese nimica b�iatului cu furgo-
neta.
Un eveniment ca acela, �n mod firesc, ar fi fost co-
mentat, poate cu indignare sau cu amuzament ,
dar b�iatul cu furgoneta, care ducea p�inea �i b�r-
fele prin satele din regiune, plecase f�r� a �ti ce se
�nt�mpla. Cu siguran��, oamenii din Viscos se �n-
truniser� acolo pentru prima oar� �n acea zi �i ni-
meni nu avusese r�gazul de a comenta cu ceilal�i
cele �nt�mplate noaptea trecut� - chiar dac� toa-
t� lumea �tia deja ce se petrecuse �n bar. �i f�cu-
ser�, incon�tient, un soi de pact al t�cerii.
Ori, altfel spus, fiecare dintre oamenii aceia, �n
fundul sufletului, g�ndea ceea ce era de neg�ndit,
�i imagina inimaginabilul.
Berta o strig�. �edea tot la locul ei, suprave-
ghind ora�ul f�r� nici un rost, fiindc� primejdia
apucase s� intre �i era mai mare dec�t �i puteai
�nchipui.
- Nu vreau s� stau de vorb� - zise Chan-
tal. Nu reu�esc s� g�ndesc, s� reac�ionez, s� spun
ceva.
98

__ Atunci doar ascult�. �ezi aici.


Dintre to�i oamenii pe care-i intilruse de and �i
outea aduce aminte, Berta era singura care o trata
, delicate�e. Chantal nici nu se a�eza bine, ca ea
o �i �mbr�i�a. R�maser� a�a mult timp, p�n� c�nd
Berta rupse t�cerea.
__ Du-te acum prin p�dure, limpeze�te-�i gin-
durile- �tii bine c� nu dumneata e�ti problema. O
�tiu �i'ei, dar au nevoie de un vinovat.
- Str�inul este!
Dumneata �i cu mine �tim c� el este. Nimeni
altcineva nu o �tie. To�i vor s� cread� c� au fost tr�-
da�i, c� dumneata ar fi trebuit s� le spui mai devre-
me, c� n-ai avut �ncredere �n ei.
� Tr�da�i?
� Da.
� De ce vor s� cread� asta?
� Ia g�nde�te-te.
Chantal se g�ndi. Pentru c� aveau nevoie de un
vinovat. De o victim�.
- Nu �tiu cum o s� se sf�r�easc� povestea as-
ta - zise Berta. Viscos e o a�ezare de oameni cum-
secade - de�i, cum spuneai, cam la�i. Totu�i ar fi
poate nimerit s� pleci o vreme de aici.
Voia poate doar s� glumeasc�; nimeni nu pu-
tea lua �n serios pariul str�inului. Nimeni. �n plus,
nu avea nici bani, nici unde s� plece.
Nu era adev�rat: o a�tepta un lingou de aur �i
se putea duce oriunde �n lume. Dar nici cu g�ndul
nu voia s-o g�ndeasc�.
Chiar �n clipa aceea, ca printr-o ironie a sor�ii,
b�rbatul trecu prin fa�a lor �i plec� s� se plimbe
Pnn mun�i, a�a cum f�cea �n fiecare diminea��. Le
99

salut� �nclin�nd din cap �i-�i v�zu mai departe H


drum. Berta �l �nso�i cu privirea, �n timp ce Ch 6
tal �ncerca s�-�i dea seama dac� cineva din ora� "1
v�zuse salut�ndu-le. Ar fi putut spune c� ea �i e
complice. Ar fi putut spune c� �ntre ei func�iona
un cod secret.
� Pare mai serios - zise Berta. E ceva ciudat
� Poate �i-a dat seama c� gluma lui s-a trans-
format �n realitate.
� Nu, e ceva mai mult. Nu �tiu ce e, dar... e
ca �i cum... nu, nu �tiu ce este.
"So�ul meu trebuie s� �tie", g�ndi Berta, �ncer-
c�nd o senza�ie nervoas� �i inconfortabil� care-i ve-
nea din partea sting�. Nu era �ns� prilejul potrivit
s� stea de vorb� cu el.
� �mi aminte�te de Ahab - �i spuse ea dom-
ni�oarei Prym.
� Nu vreau s� mai aud de Ahab, de pove�ti,
de nimic! Vreau doar ca lumea s� redevin� a�a cum
era, ca Viscos-ul - cu toate defectele lui - s� nu
fie distrus de nebunia unui om!
� S-ar p�rea c� iube�ti locul �sta mai mult de-
c�t �i �nchipui.
Chantal tremura. Berta o cuprinse iar �n bra�e,
a�ez�ndu-i capul pe um�rul ei, ca �i cum ar fi fost
fiica pe care n-o avusese niciodat�.
- Cum ziceam, Ahab avea o poveste despre
cer �i iad care �n vremurile vechi trecea din tat� �n
fiu �i care �n zilele noastre a fost dat� uit�rii. Un
om, calul �i dinele s�u mergeau pe un drum. Pe
c�nd treceau pe l�ng� un copac uria�, c�zu un ful-
ger �i to�i murir� tr�sni�i. Omul �ns� nu-�i d�du
seama c� p�r�sise lumea aceasta �i merse mai de-
100

.p ru cele dou� animale; uneori mor�ii au ne-


voie de timp ca s�-�i dea seama de noua lor stare...
Berta se g�ndi la so�ul ei, care insista in conti-
nuare s� o lase pe fat� s� plece deoarece avea de
snus ceva important. Poate era timpul, �n sf�r�it,
s�-i explice c� era mort �i ar fi fost cazul s� �nce-
teze a-i mai �ntrerupe istorisirea.
- Drumul era foarte lung, st�ncos �i abrupt,
soarele fierbinte, ei erau n�du�i�i �i foarte �nseta�i.
La un cot al drumului z�rir� o poart� m�rea�� nu-
mai din marmur�, care ducea la o pia�� pavat� cu
lespezi de aur, �n centrul c�reia ��nea un izvor cu
ap� cristalin�. Drume�ul se �ndrept� c�tre omul
care p�zea intrarea.
"Bun� ziua."
"Bun� ziua", r�spunse paznicul.
"Ce loc e acesta, at�ta de frumos?"
"Aici este cerul."
"Ce minunat c� am ajuns �n cer, s�ntem at�t de
�nseta�i."
"Po�i intra �i bea ap� dup� pofta inimii." �i paz-
nicul �i ar�t� izvorul.
"Calul �i dinele meu s�nt �i ei �nseta�i."
"�mi pare foarte r�u", zise paznicul. "Aici nu
e �ng�duit� intrarea animalelor."
Omul era foarte dezam�git, fiindc� setea �i era ,
mare, dar nu voia s� bea de unul singur; �i mul�umi
paznicului �i merse mai departe. Dup� un drum
lung tot de-a coasta, ajun�i la cap�tul puterilor, so-
sira mtr-un loc a c�rui intrare era str�juit� de o
poarta veche care d�dea spre un drum de p�m�nt,
margine de copaci. La umbra unuia dintre ei era
om, cu p�l�ria pe ochi, dormind pesemne.
101

"Bun� ziua", zise drume�ul.


Omul mo��i din cap.
� "Ne e foarte sete, mie, calului �i c�elului meu "
"E un izvor la pietrele alea", zise omul ar�t�n-
du-le un loc. "Pute�i bea dup� pofta inimii "
Omul, calul �i dinele se duser� la izvor si-si
potolir� setea.
Drume�ul se �ntoarse ca s� mul�umeasc�. �n-
toarce�i-v� oric�nd dori�i", r�spunse omul.
"A�a, ca s� �tiu, cum se cheam� locul �sta?"
"Cerul."
"Cerul? P�i paznicul de la poarta de marmur�
ne-a spus c� acolo era cerul!"
"�la nu e cerul, �la e iadul."
Drume�ul r�mase uluit. "Ar trebui s� nu-i l�-
sa�i s� v� foloseasc� numele! O asemenea �ndru-
mare mincinoas� poate pricinui mari �ncurc�turi!"
"Nici vorb�; la drept vorbind, ei ne fac un mare
serviciu. C�ci acolo trag to�i cei capabili s�-�i p�-
r�seasc� cei mai buni prieteni..."
Berta o m�ng�ie pe fat� pe cap, sim�i c� acolo
�n�untru Binele �i R�ul duceau o lupt� f�r� preget
�i-i spuse s� mearg� �n p�dure �i s� �ntrebe Natura
c�tre ce ora� s� plece.
� Pentru c�, dup� cum presimt, micul nostru
paradis, �ncrustat �n mun�i, e gata s�-�i p�r�seasc�
prietenii.
� Gre�e�ti, Berta. Dumneata apar�ii altei gene:
ra�ii; s�ngele r�uf�c�torilor care populau �nainte
vreme Viscos-ul e mai �ngro�at �n vinele dumitale
dec�t �ntr-ale mele. B�rba�ii �i femeile locului au
demnitate. Dac� n-au demnitate, au ne�ncredere

102

unul �n altul. Dac� nu au nici ne�ncredere, atunci


16 ^Bine, gre�esc eu. Fie �i a�a, f� ce-�i spun, du-te
�i ascult� natura.
Chantal plec�. �i Berta se �ntoarse c�tre n�luca
so�ului ei, rug�ndu-l s� stea lini�tit, era doar femeie
adult� - mai mult, era femeie �n v�rst�, nu se c�-
dea s� fie �ntrerupt� c�nd �ncerca s� dea c�te un sfat
unor persoane mai tinere. �nv�ase s�-�i poarte sin-
gur� de grij�, iar acum purta de grij� satului.
So�ul �i ceru s� fie atent�. S� nu-i mai dea at�tea
sfaturi fetei, pentru c� nimeni nu �tia cum avea s�
se sf�r�easc� povestea asta.
Berta r�mase surprins�, c�ci �i �nchipuia c�
mor�ii �tiu totul - �n definitiv nu el o avertizase
despre sosirea iminent� a primejdiei? Poate c� o
fi �mb�tr�nit prea tare �i o fi �nceput s� aib� �i alte
ticuri pe l�ng� cel de a-�i m�nca supa doar cu ace-
ea�i lingur�.
So�ul ei spuse c� b�tr�n� era ea, fiindc� mor�ii
�i p�streaz� aceea�i v�rst�. �i c�, de�i mor�ii �tiu
unele lucruri pe care viii nu le cunosc, au nevoie
de mai mult timp ca s� fie primi�i �n locul unde tr�-
iesc spiritele superioare; el era �nc� un mort recent
(nu trecuser� nici cincisprezece ani de c�nd p�r�-
sise p�m�ntul), avea �nc� destule de �nv�at, chiar
dac� �tia c� poate fi de ajutor �n multe �mprejur�ri.
Berta �l �ntreb� dac� locul �ngerilor superiori
era mai atr�g�tor �i mai confortabil. So�ul ei �i spu-
se c� acolo (?) era bine, dar c� trebuia's� �nceteze
cu fleacurile �i s�-�i concentreze energia pentru a
salva Viscos-ul. Nu c� l-ar fi interesat �n chip deo-
103

sebit - �n definitiv era mort, nimeni nu vorbis


despre subiectul re�ncarn�rii (de�i auzise unele con
versa�ii cu privire la posibilitatea asta), �i chiar dac�
re�ncarnarea ar fi fost real�, ar fi preferat s� renas-
c� �ntr-un loc pe care nu-l cuno�tea. I-ar pl�cea �ns�
ca so�ia lui s� se bucure de lini�te �i de confort c�te
zile mai avea de tr�it pe lumea asta.
"Atunci nu-�i mai bate capul", g�ndi Berta. So-
�ul ei nu accept� sfatul; voia, cu orice pre�, ca ea
s� �ntreprind� ceva. Dac� R�ul �nvinge, nu contea-
z� c� e vorba de un or�el mic �i uitat, cu trei str�zi,
o pia�� �i o biseric�, ci poate contamina valea, re-
giunea, �ara, continentul, m�rile, lumea �ntreag�.

De�i avea 281 de locuitori, Chantal fiind cea mai


t�n�r� �i Berta cea mai b�tr�n�, Viscos era controlat
de o jum�tate de duzin� de persoane: patroana ho-
telului, r�spunz�toare de bun�starea turi�tilor,
preotul, r�spunz�tor de sunete, primarul, r�spun-
z�tor de legile v�n�torii, nevasta primarului, r�s-
punz�toare de primar �i de hot�r�rile lui, fierarul -
care fusese mu�cat de lupul blestemat �i izbutise
s� supravie�uiasc� - �i proprietarul majorit�ii
p�m�nturilor din jurul or�elului. Acesta din urm�
se opusese construirii parcului pentru copii, �n
credin�a - veche - c� Viscos avea s� se dezvolte
din nou �i c� acolo era un amplasament foarte bun
pentru construirea unei case de lux.
Tuturor celorlal�i locuitori ai Viscos-ului pu�in
le p�sa ce se �nt�mpla sau nu se �nt�mpla �n or�el,
pentru c� ei �i aveau oile, gr�ul �i familiile lor de
�ngrijit. Frecventau hotelul, mergeau la liturghie,
se supuneau legilor, �i dregeau uneltele la fier�rie
�i, din c�nd �n c�nd, cump�rau p�m�nt.
Mo�ierul nu frecventa niciodat� barul; aflase de
istoria aceea prin func�ionara lui, care fusese aco-
m noaPtea cu pricina �i plecase foarte surescitat�,
105

coment�nd cu prietenele ei �i cu el c� oaspetele h


telului era un b�rbat bogat cu care ar putea s� a'h *
un copil �i s�-l oblige s�-i dea o parte din avere8
�ngrijorat de viitor - cu alte cuvinte de faptul c
povestea domni�oarei Prym se putea r�p�ndi, iZ-
gonindu-i pe v�n�tori �i turi�ti, el convocase o re-
uniune de urgen��. �n timp ce Chantal se �ndrepta
c�tre p�dure, �n timp ce str�inul se pierdea �n pre-
umbl�rile lui misterioase, iar Berta st�tea de vorb�
cu so�ul ei dac� s� �ncerce sau nu s� salveze or�-
�elul, grupul se reunea �n sacristia micii biserici
� Singurul lucru pe care trebuie s�-l facem e
s� chem�m poli�ia - zise mo�ierul. E evident c�
aurul acela nu exist�; eu cred c� omul �sta �ncear-
c� s�-mi seduc� func�ionara.
� Nu �ti�i ce vorbi�i pentru c� nu a�i fost de
fa�� - r�spunse primarul. Aurul exist�, domni-
�oara Prym nu �i-ar risca reputa�ia f�r� o dovad�
concret�. Asta �ns� nu schimb� situa�ia; trebuie
s� chem�m poli�ia. Str�inul trebuie s� fie un ban-
dit, cineva pe capul c�ruia s-a pus o recompens�
�i care acum �ncearc� s�-�i ascund� aici produsul
jafului.
� Ce inep�ie! zise so�ia primarului. Dac� ar
fi a�a, ar c�uta s� fie mai discret.
� Nimic din toate astea nu-i conving�tor. Tre-
buie s� chem�m poli�ia imediat.
C�zur� de acord cu to�ii. Preotul servi un vi-
ni�or pentru �nseninarea sufletelor. �ncepur� sa
discute ce aveau s� spun� poli�iei, dat fiind c�, �n
realitate, nu aveau nici o dovad� �mpotriva str�i-
nului; era posibil ca totul s� se termine cu arestarea
domni�oarei Prym pentru incitare la crim�.
106

Singura dovad� e aurul. F�r� aur, nu e ni-


�^ClarDa unde era aurul? O singur� per-
oan� �l v�zuse �i ea nu �tia unde fusese ascuns.
Preotul suger� s� se alc�tuiasc� grupe de cer-
cetare Patroana hotelului trase perdeaua de la sa-
cristie' care d�dea spre cimitir; ar�t� mun�ii �ntr-o
parte, valea jos �i tot mun�i de cealalt� parte.
_' Ne-ar trebui o sut� de oameni vreme de o
sut� de ani.
Mo�ierul regret� �n t�cere ca pe locul acela fu-
sese construit cimitirul; priveli�tea era frumoas�,
mor�ii nu aveau nevoie de ea.
� Cu alt prilej, a� vrea s� discut cu dumnea-
voastr� despre cimitir - i se adres� el preotului.
Pot oferi un loc mult mai mare pentru mor�i, aproa-
pe de-aici, �n schimbul terenului de l�ng� biseric�.
� Nu o s� vrea nimeni s�-l cumpere, ca s� lo-
cuiasc� �ntr-un loc unde �nainte st�teau mor�ii.
� Poate nimeni din ora�; dar exist� turi�ti ne-
buni dup� case de vacan��, iar noi nu trebuie dec�t
s� le cerem locuitorilor din Viscos s� nu sufle o
vorb�. Ar fi mai mul�i bani pentru ora�, mai mul-
te impozite pentru prim�rie.
� Ave�i dreptate. �i trebuie doar s� le cerem
tuturora s� nu sufle o vorb�. Nu va fi greu.
�i, brusc, se a�ternu t�cerea. O t�cere prelun-
git�, pe care nimeni nu cuteza s-o sparg�. Cele dou�
femei r�m�seser� cu ochii �n zare, preotul se apu-
ca sa Instruiasc� o statuet� de bronz, mo�ierul mai
bau o �nghi�itur� de vin, fierarul �si lega si-si dez-
lega �uetele de la ambele ghete. Primarul se tot uita
107

Ia ceas, ca �i cum ar fi insinuat c�-l a�teapt� alt


obliga�ii.
Dar nimeni nu intervenea; to�i �tiau c� oamen"
din Viscos n-ar comenta niciodat� nimic, dac� s-
g�si cineva interesat s� cumpere terenul care ad�
postea cimitirul; ar face-o doar pentru satisfac�ia
de a mai vedea pe cineva stabilindu-se �n ora�ul
amenin�at s� dispar�. Chiar dac� n-ar c�tiga nici
un ban de pe urma t�cerii lor.
S� ne imagin�m c� ar c�tiga.
S� ne imagin�m c� ar c�tiga bani suficien�i pen-
tru restul vie�ilor lor �i pentru restul vie�ii copiilor
lor.
�n acea clip� prin sacristie sufl� un v�nt cald,
absolut nea�teptat.
- Ce propune�i? - zise preotul, la cap�tul a
cinci minute lungi.
To�i se �ntoarser� c�tre el.
� Dac� locuitorii �ntr-adev�r n-ar spune ni-
mica, cred c� am putea merge mai departe cu nego-
cierile - r�spunse mo�ierul, aleg�ndu-�i cu mult�
grij� cuvintele, a�a �nc�t s� poat� fi gre�it �n�eles -
sau bine �n�eles, depinde de punctul de vedere.
� S�nt oameni de treab�, muncitori, discre�i -
continu� patroana hotelului, utiliz�nd aceea�i stra-
tagem�. Chiar azi, c�nd furnizorul de p�ine a vrut
s� �tie ce se �nt�mpl�, nimeni n-a zis nimic. Cred
c� putem s� avem �ncredere �n ei.
Din nou t�cere. Numai c� de ast� dat� era o t�-
cere ap�s�toare, de-a dreptul insuportabil�. Dar �i
a�a, jocul continu�, iar fierarul lu� cuv�ntul:
108

Problema nu e discre�ia locuitorilor, ci fap-


tul di a �ti c� e imoral, inacceptabil s� facem a�a

3l- Ce anume s� facem?


; acum
- S� vindem un p�m�nt sfin�it.
Un suspin de u�urare str�b�tu �nc�perea;
puteau s� se lanseze �n discu�ia moral�, de vreme
ce �n latura practic� avansaser� suficient.
� Imoral e s� vedem cum decade V�scos-ul nos-
tru _ zise nevasta primarului. S� fim con�tien�i
c� noi s�ntem ultimii oameni care vom tr�i aici �i
c� visul bunicilor, al str�mo�ilor no�tri, al lui Ahab,
al cel�ilor are s� se ispr�veasc� �n c�iva ani. �n scurt
timp vom p�r�si cu to�ii or�elul fie ca s� intr�m
�ntr-un azil, fie ca s�-i implor�m pe copiii no�tri s�
aib� grij� de ni�te b�tr�ni bolnavi, dezr�d�cina�i,
incapabili s� se adapteze vie�ii �ntr-un mare ora�,
cople�i�i de dorul dup� locurile p�r�site, tri�ti pen-
tru c� n-au fost �n stare s� treac� genera�iei urm�-
toare darul pe care l-am primit de la p�rin�ii no�tri.
� Ai dreptate - continu� fierarul. Imoral� e
via�a pe care o ducem. �i c�nd Viscos-ul va fi aproa-
pe o ruin�, ogoarele astea vor fi pur �i simplu p�-
r�site sau cump�rate pe-o nimica toat�; vor sosi
ma�ini, vor fi t�iate drumuri mai bune. Casele vor
fi demolate, tot ce-a fost ridicat cu sudoarea str�-
mo�ilor no�tri va fi �nlocuit de construc�ii meta-
lice. Se va face o agricultur� mecanizat�, oamenii
vor veni la munc� ziua �i se vor �ntoarce noaptea
la casele lor, departe de-aici. Ce ru�ine pentru ge-
nera�ia noastr�; am acceptat s� ne plece copiii, am
fost incapabili s�-i �inem al�turi de noi
109

� Trebuie s� ne salv�m �ntr-un fel sau altul


�ui - zise mo�ierul -, singurul pesemne care'p ^
tea trage foloase de pe urma dec�derii Viscos-ul "
c�ci �l putea cump�ra �nainte de a revinde totul xm1'
mari firme industriale. Nu era �ns�, fire�te inte
sat s� treac� �n proprietatea altcuiva, la un pre� d
pia�� sc�zut, p�m�nturi care puteau ascunde o ave-
re �ngropat�.
� Ave�i ceva de spus, p�rinte? - �ntreb� pa-
troana hotelului.
� Singurul lucru pe care-l �tiu bine este religia
mea, �n care jertfa unei persoane a salvat �ntreaga
omenire.
T�cerea se a�ternu a treia oar�, dar pentru scurt
timp.
- Trebuie s� m� preg�tesc pentru liturghia de
s�mb�t� - continu� el. Nu vre�i s� ne �nt�lnim di-
sear�?
To�i consim�ir� imediat, stabilind o or� la sf�r-
�itul zilei; p�reau a fi extrem de ocupa�i, ca �i cum
ar fi a�teptat ceva foarte important.
Numai primarul �i p�strase s�ngele rece:
- A�i spus ceva foarte interesant, o tem� ex-
celent� pentru o predic� frumoas�. Cred c� to�i ar
trebui s� asist�m azi la liturghie.

Chantal nu mai avea nici o ezitare; se ducea


drept la st�nca �n form� de Y, g�ndindu-se ce anume
putea face cu aurul dup� ce-l va lua. Se va �ntoarce
acas�, va lua banii p�stra�i acolo, se va schimba �n
haine mai groase, va cobor� �n vale, va recurge la
autostop. Gata cu pariurile: oamenii aceia nu me-
ritau averea care le picase aproape �n palm�. Nici
o valiz�; nu voia s� se �tie c� avea s� p�r�seasc�
Viscos-ul pentru totdeauna - acel Viscos cu po-
ve�tile lui frumoase, dar inutile, cu locuitorii lui
amabili �i la�i, cu barul lui plin de oameni care
toac� mereu acelea�i subiecte, cu biserica lui unde
nu mergea niciodat�. Evident, era foarte posibil s�
g�seasc� poli�ia a�tept�nd-o �n sta�ia de autobuz,
dup� ce str�inul ar fi acuzat-o de furt etc. etc. etc.
Era �ns� dispus� acum s�-�i asume orice risc.
Ura pe care-o sim�ise, cu o jum�tate de ceas mai
devreme, se preschimbase �ntr-un sentiment mult
mai pl�cut: r�zbunarea.
Era mul�umit� de faptul c� ea fusese cea care,
pentru prima dat�, le ar�ta tuturor acelor in�i r�u-
tatea ascuns� �n ad�ncul sufletelor lor naive �i doar
m aparen�� bune. To�i visau la posibilitatea unei
111

crime - doar visau, c�ci niciodat� n-aveau s� ~


treprind� ceva. Aveau s�-�i petreac� restul vie�ii*"
lor am�r�te repet�ndu-�i la nesf�r�it c� erau nobT*
incapabili de vreo nedreptate, gata s� apere dem-
nitatea satului cu orice pre�, dar �tiind c� num ~
groaza �i �mpiedica s� ucid� un nevinovat. Se l�
dau �n fiecare diminea�� pentru integritatea n�
trat� �i se �nvinuiau �n fiecare sear� pentru prilejul
pierdut.
�n decursul urm�toarelor trei luni, singurul su-
biect de discu�ie �n bar avea s� fie onestitatea b�r-
ba�ilor �i femeilor din sat, at�t de genero�i. Venea
apoi sezonul de v�n�toare �i o vreme n-aveau s�
mai atace subiectul acesta - vizitatorii nu trebu-
iau s� afle nimic, le pl�cea s� aib� impresia c� se
afl� �ntr-un loc �ndep�rtat, unde to�i s�nt prieteni,
binele domne�te permanent, natura e generoas�,
iar produsele locale, v�ndute �n mica �nc�pere-nu-
mit� de patroana hotelului "pr�v�lioar�" - erau
impregnate de aceast� dragoste dezinteresat�.
Dar sezonul de v�n�toare avea s� se termine �i
pe urm� aveau s� fie liberi s� reia acela�i subiect.
De ast� dat�, din pricina numeroaselor nop�i pe-
trecute vis�nd la banii pierdu�i, aveau s� �nceap�
a imagina ipoteze pe m�sura situa�iei: de ce oare
nimeni nu avusese curajul, �n t�cerea nop�ii, s-o
ucid� pe Berta cea b�tr�n� �i inutil� �n schimbul
celor zece lingouri de aur? De ce n-ar fi suferit un
accident de v�n�toare ciobanul Santiago care, zi de
zi, diminea�a, �i ducea turma �n mun�i? Aveau sa
fie examinate diferite ipoteze, la �nceput cu o anu-
mit� re�inere, apoi cu furie.
112

Un an mai t�rziu, aveau s� se urasc� unii pe al-


nrasul avusese un bun prilej �i-l l�sase sa-i
�U "" Aveau s� �ntrebe de domni�oara Prym, care
?aP-ruse f�r� urm�, lu�nd pesemne aurul pe care
Snul venise ca s�-l ascund� acolo. Aveau s� spu-
n� tot ce e mai r�u pe socoteala ei: orfana, ingrata,
f ta s�rac� pe care to�i se str�duiser� s� o ajute dup�
ce i murise bunica, �i c�reia �i procuraser� o sluj-
b� la bar deoarece fusese incapabil� s�-�i g�seasc�
un so� �i s�-�i vad� de treab�, care se culca cu oas-
pe�ii hotelului, de obicei b�rba�i mai �n v�rst� dec�t
ea, care le f�cea ochi dulci tuturor turi�tilor, cer�ind
un bac�i� mai gras.
Aveau s�-�i petreac� restul vie�ii �ntre autocom-
pasiune �i ur�; Chantal era fericit�, asta �i era r�z-
bunarea. N-avea s� uite niciodat� privirile celor
din jurul furgonetei, implor�nd-o s� p�streze t�ce-
rea asupra unei crime pe care nicic�nd nu vor fi cu-
tezat s� o comit�, pentru ca mai apoi s� se �ntoarc�
�mpotriva ei, ca �i cum ea ar fi fost vinovat� c� toa-
t� la�itatea le ie�ise la suprafa��.
"Geaca. Pantalonii de piele. �mi pot pune dou�
maiouri �i aurul mi-l prind de centur�. Geaca. Pan-
talonii de piele. Geaca."
�i iat� c� ajunsese, era �n fa�a Y-ului st�ncos.
Al�turi, scurt�tura de care se folosise pentru a s�pa
�n p�m�nt acum dou� zile. Savura o clip� gestul
care avea s� o transforme, dintr-o persoan� cinstit�,
intr-o hoa��.
Gata cu astea. Str�inul o provocase �i ea accep-
ta schimbul. Nu fura, ci �i lua plata cuvenit� pen-
"�u ca jucase rolul de portavoce �n comedia aceea
113
de prost-gust. Ea merita aurul - �i chiar mult
mult - pentru c� v�zuse privirile de asasini f� ^
crim� din jurul furgonetei, pentru c�-�i petrecu^
�ntreaga via�� acolo, pentru cele trei nop�i nedoirn?
te, pentru sufletul ei pe care acuma �i-l pierdea -I
dac� exist� cumva suflet �i pierzanie.
Sap� �n p�m�ntul deja afinat �i v�zu lingOui
C�nd �l v�zu, auzi �i un zgomot.
Cineva o urm�rise. Automat, �mpinse la loc ni-
�el p�m�nt �n groap�, con�tient� de inutilitatea ges-
tului ei. Apoi se r�suci, gata s� explice c� �ncerca
s� g�seasc� acea comoar�, iar azi observase c� p�-
m�ntul fusese r�scolit.
Ceea ce v�zu o l�s� �ns� f�r� glas - pentru c�
nu era cineva interesat de comori, de situa�ii de cri-
z� �n sate, de drept�i �i nedrept�i; ci doar de s�nge.
Semnul alb pe urechea sting�. Lupul blestemat.
St�tea �ntre ea �i copacul cel mai apropiat. Im-
posibil s� treac� pe l�ng� el. Chantal r�mase absolut
�ncremenit�, hipnotizat� de ochii alba�tri ai anima-
lului; mintea �i lucra �ntr-un ritm frenetic, g�ndin-
du-se care ar putea fi pasul urm�tor - s� foloseasc�
scurt�tura de lemn, prea fragil� �ns� ca s� contra-
careze atacul fiarei. S� se suie pe st�nca �n form�
de Y, prea scund�. S� nu dea crezare legendei �i
s�-l sperie, a�a cum ar proceda cu oricare alt lup
ivit de unul singur; prea riscant �ns�, mai bine s�
considere c� legendele au �ntotdeauna un adev�r
ascuns.
"Pedeaps�."
Pedeaps� nedreapt�, ca tot ce i se �nt�mplase in
via��; se p�rea c� Dumnezeu o alesese pe ea doar
ca s�-�i demonstreze ura fa�� de lume.
114

instinctiv, l�s� scurt�tura jos �i, cu o mi�care ce


� P o�ru ve�nic� dup� c�t fusese de lent�, �i pro-
S ritul cu bra�ele; nu-l putea l�sa s� o mu�te
S-acolo. Regret� c� nu purta pantalonii de piele;
.1 doilea loc mai vulnerabil ar fi piciorul, pe unde
Zece un vas care, o dat� retezat, ar l�sa-o f�r� s�n-
ee �n zece minute - cel pu�in asta spuneau v�n�-
torii
ii iustific�ndu-�i cizmele cu car�mbi �nal�i.
Lupul deschise botul �i m�r�i. Un sunet surd,
primejdios, scos de un animal care nu amenin��,
ci atac�. Continu� s�-l priveasc� fix �n ochi, chiar
dac� inima �i b�tea de s�-i sparg� pieptul, c�ci acum
r�njea.
Totul era o chestiune de timp: sau ataca sau �i
lua t�lp�i�a, dar Chantal era sigur� c� avea s� ata-
ce. Se uit� pe jos, c�ut�nd o piatr� liber� pe care s�
o fi putut apuca, nu v�zu nici una. Se hot�r� s� o
porneasc� �n direc�ia animalului; ar fi fost mu�-
cat�, ar fi alergat cu el ag�at de ea p�n� la copac.
Trebuia s� ignore durerea.
Se g�ndi la aur. Se g�ndi c� se va �ntoarce cur�nd
dup� el. �i hr�ni toate speran�ele cu putin��, tot
ce i-ar fi putut da puterea de a se confrunta cu ideea
c� trupul urma s�-i fie sf�iat de col�ii ascu�i�i, dez-
velindu-i osul, cu posibilitatea de a c�dea �i a fi
mu�cat� de g�t.
�i se preg�ti s� fug�.
Exact atunci, ca �ntr-un film, v�zu c� cineva �i
f�cuse apari�ia �n spatele lupului, de�i la o distant�
considerabil�.
Animalul adulmec� �i el alt� prezen��, dar nu
rnpUr1Q � mi?Care din caP'iar ea continu� s�-si
men�in� P"virea fix�. S-ar fi zis c� numai for�a
115

ochilor mai putea evita atacul, or, ea nu mai


acum s� se expun� nici unui risc; dac� ap�ruse
neva, �ansele de supravie�uire sporeau eh' *~
dac� aceasta avea s� o coste, �n cele din urm� 1'
goul de aur.
Prezen�a din spatele lupului se apropie �n r
ni�te, iar apoi o apuc� spre st�nga. Chantal �tia ca
acolo mai era un copac, u�or de escaladat. Si �n
acea clip� o piatr� sf�ie cerul, c�z�nd l�ng� animal
Lupul se r�suci cu o agilitate nemaiv�zut�, repe-
zindu-se �n direc�ia amenin��rii.
- Fugi! - strig� str�inul.
Ea o rupse la fug� �n direc�ia unicului s�u re-
fugiu, �n timp ce b�rbatul se c��ra �i el �n cel�lalt
copac, cu o agilitate pu�in obi�nuit�. C�nd lupul
blestemat ajunse acolo, el se �i afla �n siguran��.
Lupul �ncepu s� nv�r�ie �i s� sar�, uneori reu-
�ind s� ecaladeze o por�iune din trunchi, pentru
ca numaidec�t s� alunece �napoi.
- Smulge ni�te cr�ci! - strig� Chantal.
Dar str�inul p�rea c�zut �ntr-un soi de trans�.
Ea st�rui de dou�, de trei ori, p�n� c�nd el �n�elese
ce anume-i cerea s� fac�. �ncepu s� rup� cr�cile �i
s� le arunce �n direc�ia animalului.
- Nu a�a! Rupe cr�cile, f�-le m�nunchi �i d�-le �
foc! Eu n-am brichet�, f� cum �i spun!
Glasul �i suna cu acea vibra�ie de dezn�dejde
a cuiva aflat �ntr-o situa�ie extrem�: str�inul f�cu
un m�nunchi de ramuri �i dur� o ve�nicie p�n�
ce le d�du foc; furtuna din ajun l�sase totul �mbi-
bat de ap� �i soarele nu ajungea p�n� aici �n acea
perioad� a anului.
116

za
Chantal a�tept� p�n� ce fl�c�rile tor�ei improvi-
^crescuser� destul de mult. In ce o privea, l-ar
"Sat c�t era ziua de lung� s� r�m�n� acolo, s� �n-
frunte spaima pe care voia el �nsu�i s� o impun�
K,mii dar trebuia s� scape �i era nevoit� s�-l ajute.
__' Acum dovede�te c� e�ti b�rbat - strig� ea.
Coboar� din copac, str�nge bine tor�a �n m�n� �i
�ine focul �n direc�ia lupului!
Str�inul era paralizat.
__ p� ce.�i Spun! - strig� ea din nou, iar b�r-
batul, auzindu-i glasul, �n�elese toat� autoritatea
care se ascundea �nd�r�tul vorbelor ei - o autori-
tate provenind din groaz�, din capacitatea de a
reac�iona rapid, l�s�nd spaima �i suferin�a pentru
mai t�rziu.
Cobor� cu tor�a �n m�ini, nelu�nd �n seam� sc�n-
teile care, din c�nd �n c�nd, �i ardeau fa�a. V�zu de
aproape col�ii �i spuma din botul animalului, spai-
ma �i sporea, dar era obligatoriu s� fac� ceva -
ceva ce ar fi trebuit s� fac� atunci c�nd so�ia �i fu-
sese sechestrat�, fiicele ucise.
- Nu-�i lua ochii din ochii animalului! - o
auzi pe fat� spun�nd.
Se supuse. Lucrurile, cu fiecare clip� care tre-
cea, deveneau mai lesnicioase, nu se mai uita la ar-
mele du�manului, ci la du�manul propriu-zis. Se
aflau pe picior de egalitate, am�ndoi erau �n stare
s� provoace groaz� - unul altuia.
Atinse p�m�ntul cu t�lpile. Lupul se d�du �ha-
poi, speriat de foc: continua s� m�r�ie �i s� sar�, dar
nu se mai apropia.
- Atac�-l!
117

Avansa �n direc�ia animalului, care rn�r�i m�" t


ribil ca niciodat�, �i ar�t� col�ii, dar se retras �
mai mult. 'l
- Urm�re�te-l! Gone�te-l de-aici!
Focul ardea acum cu v�lv�taie mai �nalt� d
str�inul �i d�du seama c� �n scurt timp avea s� '
ard� m�inile. F�r� a mai sta pe g�nduri �i mentin�n-
du-�i ochii fix �n ochii aceia alba�tri �i sini�tri, aler-
g� �n direc�ia lupului; acesta �ncet� s� mai m�r�ie
�i s� sar� - f�cu st�nga-mprejur �i se afund� iar
�n p�dure.
Chantal cobor� din copac c�t ai clipi din ochi
�n foarte scurt timp adunase o m�n� de nuiele de
pe jos �i-�i f�cuse �i ea o tor��.
� S� plec�m de-aici. Repede.
� �ncotro?
�ncotro? �n Viscos, unde to�i aveau s�-i vad� pe
cei doi sosind �mpreun�? C�tre alt� capcan�, unde
focul nu ar mai fi produs nici un efect? Se l�s� moa-
le jos pe p�m�nt, cu o durere teribil� �n coaste, cu
inima bubuindu-i.
- F� un foc - �i zise ea str�inului. Las�-m�
s� m� g�ndesc.
�ncerc� s� se mi�te �i scoase un �ip�t - de par-
c� i s-ar fi �nfipt un pumnal �n um�r. Str�inul adu-
n� frunze �i crengi �i f�cu focul. La fiecare mi�care,
Chantal se contorsiona de durere �i l�sa s�-i scape
un geam�t surd; se vede c� se lovise grav �n timp
ce se urca �n copac.
- Nu-�i face griji, nu �i-ai rupt nici un os -
zise str�inul c�nd o v�zu gem�nd de durere. Am
p�it �i eu a�a ceva. C�nd organismul ajunge la li-
118
mita tensiunii, mu�chii se contract� �i ne fac bucata.
D�-mi voie s� te masez.
Nu m� atinge. Nu te apropia. Nu face con-
rXtferefrc�, ru�ine. Cu siguran�� fusese de fa��
c�nd ea dezgropa aurul; el �tia - pentru c� �nso-
�itor �i era diavolul, iar diavolii cunosc sufletul oa-
menilor - c� de ast� dat� Chantal avea s�-l fure.
Dup� cum �tia la fel de bine c�, �n clipa asta,
�ntregul or�el visa s� comit� o crim�. Dup� cum
�tia �i c� n-aveau s� fac� nimic, pentru c� le era fri-
c�, dar inten�ia era suficient� pentru a r�spunde
la �ntrebarea lui: fiin�a uman� este �n esen�a ei rea.
�tiind c� ea avea s� fug�, pariul pe care cei doi �l
f�cuser� noaptea trecut� nu mai avea nici o semni-
fica�ie, el se putea �ntoarce de unde venise (�n defi-
nitiv, de unde a venit?) cu comoara lui intact� �i
b�nuielile confirmate.
�ncerc� s� se a�eze �n pozi�ia cea mai conforta-
bil� cu putin��, dar nu g�sea nici una; trebuia s�
r�m�n� nemi�cat�. Focul avea s�-l �in� pe lup la dis-
tan��, dar �n scurt timp urma s� le atrag� aten�ia
ciobanilor care aveau drum pe-acolo. �i cei doi
aveau s� fie v�zu�i �mpreun�.
�i aminti c� era s�mb�t�. Oamenii st�teau �n
casele lor pline de bibelouri oribile, reproduceri ale
unor tablouri celebre at�rnate de pere�i, imagini de
sfin�i confec�ionate din ipsos, �i �ncercau s� se dis-
treze - �i, la acel sf�r�it de s�pt�m�n�, aveau cea
mai grozav� distrac�ie de c�nd se terminase cel de-al
doilea r�zboi mondial.
� S� nu faci conversa�ie cu mine.
� N-am zis nimic.
119

Chantal sim�i nevoia s� pl�ng�, dar nu voia s


fac� de fa�� cu el. �i st�p�ni lacrimile. ~�
� �i-am salvat via�a. Merit aurul.
� Eu �i-am salvat via�a. Lupul se preg�tea s�
te atace.
Era adev�rat.
- Pe de alt� parte, cred c� ai salvat ceva �n
mine - continu� str�inul.
Un truc. Avea s� spun� c� n-ar fi observat ni-
mic; era un fel de permisiune ca s�-�i ia averea si
s� plece de-acolo pentru totdeauna. Punct.
- Pariul de noaptea trecut�. Durerea mea era
at�t de mare, �nc�t sim�eam nevoia s� fac ca to�i s�
sufere la fel ca mine; ar fi fost singura mea surs�
de consolare. Ai dreptate.
Demonul str�inului nu suferea asemenea cu-
vinte, �l rug� pe diavolul lui Chantal s�-l ajute, dar
acesta era un nou-venit �i nu ob�inuse controlul
total asupra fetei.
� �i asta schimb� ceva?
� Nimic. Pariul r�m�ne valabil �i �tiu c� voi d�-
tiga. Dar �tiu la fel de bine �i c�t de tic�los s�nt, dup�
cum �tiu �i de ce am devenit tic�los: din cauz� c�
nu meritam cele ce mi s-au �nt�mplat.
Chantal se �ntreb� cum aveau s� ias� de-acolo;
chiar dac� era �nc� diminea��, nu puteau r�m�ne
la nesf�r�it �n p�dure.
- Deci eu socot c�-mi merit aurul �i am s� mi-l
iau, dac� nu m� vei �mpiedica dumneata - zise
ea. Te sf�tuiesc s� faci la fel; nici unul din noi nu
trebuie s� se �ntoarc� la Viscos; putem merge direct
�n vale, s� g�sim o ocazie �i fiecare s�-�i urmeze
soarta.
120

__ Dumneata po�i s� pleci. Dar, chiar �n clipa


cf* locuitorii ora�ului decid cine s� moar�.
_ Se prea poate. Se vor tot hot�r� �n urm�toa-
rele dou� zile, p�n� va expira termenul; apoi vor
S doi ani discut�nd cine ar fi trebuit sa fie victi-
ma S�nt nehot�r�i la ceasul c�nd e s� ac�ioneze �i
taplacabili la ceasul c�nd e s� dea vina pe al�ii -
eu �mi cunosc satul. Dac� nu te �ntorci, nici nu se
vor mai osteni s� discute; vor socoti c� totul a fost
o n�scocire de-a mea.
Viscos-ul e la fel cu orice alt sat din lume
�i tot ce se petrece �n el se petrece �n toate celelalte
continente, ora�e, tabere, m�n�stiri, oriunde. Dum-
neata �ns� nu pricepi nimic din toate astea, dup�
cum nu pricepi c� de ast� dat� soarta a lucrat �n
favoarea mea: am ales persoana cea mai indicat�
ca s� m� ajute.
Cineva care, sub aparen�a unei femei munci-
toare �i cinstite, caut� de asemenea s� se r�zbune.
Cum nu ne putem vedea du�manul - c�ci, dac�
ducem istoria asta p�n� la ultimele consecin�e, ade-
v�ratul du�man este Dumnezeu, care ne-a f�cut s�
trecem prin tot ce am trecut - ne v�rs�m frustr�-
rile asupra a tot ce ne �nconjoar�. O r�zbunare care
nu se satur� niciodat�, pentru c� se �ndreapt� �m-
potriva vie�ii �nse�i.
� La ce bun s� st�m de vorb� aici? - zise
Chantal, iritat� din pricin� c� b�rbatul acela, omul
pe care-l ura ca pe nimeni altul pe lumea asta, �i
cuno�tea foarte bine sufletul. De ce nu lu�m banii
�i nu plec�m?
� Pentru c� ieri mi-am dat seama c�, propun�nd
ceea ce �mi repugn� cel mai mult - un asasinat
121

f�r� motiv, a�a cum s-a �nt�mplat cu so�ia mea �


cu fiicele mele - la drept vorbind voiam s� m� s t
vez pe mine �nsumi. �i aminte�ti de un filozof n
care l-am citat �n a doua noastr� conversa�ie? C 1
care zicea c� infernul lui Dumnezeu e tocmai dra
gostea lui pentru oameni, fiindc� atitudinea oame-
nilor �i transform� �n chin fiecare clip� a vie�ii Sale
eterne?
Ei bine, acela�i filozof a spus �i altceva: omul are
nevoie de ceea ce e mai r�u �n el ca s� realizeze ceea ce
este mai bun �n el.
� Nu �n�eleg.
� P�n� acum m� g�ndeam doar s� m� r�zbun.
Ca �i locuitorii din satul dumitale, visam, pl�nu-
iam �i eu zi �i noapte, dar nu f�ceam nimic. O vre-
me am �nso�it, prin intermediul presei, persoane
care-�i pierduser� fiin�ele dragi �n situa�ii asem�-
n�toare, dar care sf�r�iser� ac�ion�nd �n manier�
exact opus� mie: creaser� grupuri de sprijin pen-
tru victime, organiza�ii care s� denun�e nedrept�-
�ile, campanii care s� arate c� durerea pierderii nu
poate fi niciodat� �nlocuit� de povara r�zbun�rii.
Am �ncercat �i eu s� privesc lucrurile dintr-un
unghi mai generos: n-am izbutit. Acum �ns�, c�nd
am prins curaj, c�nd am ajuns la limita asta, am
descoperit, acolo, �n fund, o lumin�.
� Continu� - zise Chantal, pentru c� �i ea �n-
trez�rea un fel de lumin�.
� Nu vreau s� dovedesc c� omenirea e per-
vers�. Vreau, asta da, s� dovedesc c� eu, �n mod
incon�tient, am c�utat lucrurile care mi s-au �nt�m-
plat - pentru c� s�nt r�u, s�nt un om total dec�zut
�i am meritat pedeapsa pe care via�a mi-a dat-o.
122

__ Dumneata vrei s� dovede�ti c� Dumnezeu


e dStLinul st�tu pu�in pe g�nduri.
� Poate c� da.
� Nu �tiu dac� Dumnezeu este drept. Cel pu-
fin cu mine El n-a fost foarte corect, �i ceea ce mi-a
distrus sufletul e aceast� senza�ie de neputin��. Nu
reu�esc s� fiu bun� cum a� dori s� fiu, nici rea cum
socotesc c� ar trebui. Cu c�teva minute �n urm� g�n-
deam c� El m-a ales ca s� se r�zbune pentru toa-
t� triste�ea pe care i-o pricinuiesc oamenii.
Cred c� dumneata ai acelea�i �ndoieli, chiar
dac� la o scar� mult mai mare: bun�tatea dumitale
nu a fost r�spl�tit�.
Chantal se mira de propriile-i vorbe. Demonul
str�inului observa c� �ngerul fetei �ncepea s� str�-
luceasc� cu mai mare intensitate, iar situa�ia se r�s-
turna complet.
"Lupt�", insista el pe l�ng� cel�lalt diavol.
"Lupt", r�spunde el. Dar b�t�lia e cr�ncen�."
� Problema dumitale nu este chiar dreptatea
lui Dumnezeu - zise b�rbatul. Ci faptul c� ai ales
totdeauna s� fii o victim� a �mprejur�rilor. Cunosc
mul�i oameni �n situa�ia asta.
� Ca dumneata, de exemplu.
� Nu. Eu m-am revoltat �mpotriva a ceva ce
mi s-a �nt�mplat �i pu�in �mi pas� c� oamenilor le
plac sau nu purt�rile mele. Dumneata, dimpotri-
v�, ai crezut �n rolul dumitale de orfan� l�sat� de
izbeli�te, de persoan� care vrea s� fie acceptat� cu
orice pre�; cum asta nu se �nt�mpl� �ntotdeauna, ne-
voia de a fi iubit� �i s-a transformat �ntr-o dorin��
surd� de r�zbunare. �n ad�ncul inimii, dumitale �i-'
L-ar
123
pl�cea s� fii ca to�i ceilal�i locuitori din Viscos
cu alte cuvinte, �n ad�ncul inimii, noi to�i dorim ~s
fim asemenea celorlal�i. Dar soarta �i-a d�ruit o i
torie diferit�.
Chantal f�cu un semn negativ din cap.
"F� ceva", zicea diavolul lui Chantal c�tre to-
var�ul s�u. "Chiar dac� spune nu, sufletul ei �n-
�elege �i spune da."
Diavolul str�inului se sim�ea umilit din pricin�
c� nou-venitul �i d�dea seama c� nu era destul de
puternic ca s�-l oblige pe om s� tac�.
"Vorbele nu duc nic�ieri", r�spunse el. "S�-i l�-
s�m s� vorbeasc�, �i via�a va avea grij� ca ei s� ac-
�ioneze altfel."
- N-am vrut s� te �ntrerup - continu� str�i-
nul. Te rog, spune mai departe ce ziceai despre
dreptatea lui Dumnezeu.
Chantal era mul�umit� c� nu mai era obligat�
s� asculte ceva ce nu-�i mai dorea s� aud�.
- Nu �tiu dac� are vreun sens. Dar ai observat
poate c� Viscos nu e o a�ezare foarte religioas�, de�i
are o biseric�, la fel ca toate ora�ele din regiune. �i
asta pentru c� Ahab, de�i convertit de c�tre Sf�ntul
Savin, avea serioase �ndoieli cu privire la influen�a
preo�ilor; cum cea mai mare parte dintre primii lo-
cuitori erau bandi�i, socotea c� tot ce puteau face
preo�ii, prin amenin��rile lor cu chinurile ve�nice,
era s�-i readuc� pe drumul crimei. Ni�te oameni
care nu mai au nimic de pierdut nu se g�ndesc nici-
odat� la via�a ve�nic�.
124

Freste si-a f�cut apari�ia primul preot, iar Ahab


a V�zut amenin�area. �n compensa�ie, a instituit
a �nv�at de la iudei: ziua isp�irii. Numai ca
fdecis s� creeze un ritual aparte ^
O dat� pe an, locuitorii se �nchideau in casele
lor f�ceau dou� liste, se �ntorceau c�tre muntele
cel'mai �nalt �i ridicau prima list� spre ceruri.
Iat�, Doamne, p�catele mele fa�� de T�ne", zi-
ceau ei, citind relatarea p�catele comise. �n�el�ciuni
�n negustorii, adultere, nedrept�i, treburi de felul
�sta. "hm p�c�tuit mult �i cer iertare c� Te-am su-
p�rat at�t de r�u."
Apoi - �i aici era inova�ia lui Ahab - locu-
itorii scoteau a doua list� din buzunar, o ridicau
�i pe ea c�tre ceruri, �ntor�i cu trupurile c�tre ace-
la�i munte. �i ziceau cam a�a: "Iat�, Doamne, lista
p�catelor Tale fa�� de mine: m-ai f�cut s� trudesc
mai mult dec�t ar fi fost nevoie, fiica mea s-a �m-
boln�vit �n pofida rug�ciunilor mele, am fost fu-
rat c�nd am �ncercat s� fiu cinstit, am suferit peste
m�sur�."
Dup� ce terminau de citit cea de-a doua list�,
ei �ntregeau ritualul: "Eu am fost nedrept fa�� de
Tine, iar Tu ai fost nedrept fa�� de mine. Azi este
�ns� ziua isp�irii, Tu �mi vei ierta gre�elile, eu �i
le voi ierta pe ale Tale, �i astfel vom putea fi �mpre-
un� �nc� un an."
� S�-l ier�i pe Dumnezeu - zise str�inul,
ba-i ier�i pe un Dumnezeu implacabil care creeaz�
�i distruge din vecii vecilor."
� Conversa�ia asta e prea intim� pentru gus-
tul meu __ zise Chtl ..d &
125

N-am �nv�at destul de la via�� ca s�-�i pot da �i eu


dumitale o �nv��tur� oarecare.
Str�inul r�mase t�cut.
"Nu-mi place deloc", g�ndi diavolul str�inului,
care �ncepu s� z�reasc� o lumin� str�lucind ling�
el, o prezen�� pe care, cu nici un chip, nu putea s�
o accepte. 6 mai �ndep�rtase o dat�, �n urm� cu
doi ani, pe una din numeroasele plaje ale lumii.

Dat fiind excesul de legende, de �nr�uriri celtice


si protestante, de anumite exemple cum nu se poa-
te mai nocive ale cut�rui arab care pacificase ce-
tatea, de prezen�a constant� a sfin�ilor �i bandi�ilor
�n �mprejurimi, preotul �tia c� Viscos nu era ceea
ce se nume�te o a�ezare religioas�, de�i locuitorii
ei f�ceau botezuri, c�s�torii (care, �n prezent, erau
doar o amintire �ndep�rtat�)�i funeralii (care, dup�
cum se dovedea, aveau loc cu o frecven�� tot mai
mare) �i participau la liturghia de Cr�ciun. �n rest,
pu�ini se osteneau s� mearg� la cele dou� slujbe
s�pt�m�nale - una s�mb�ta, alta duminica, am-
bele la orele unsprezece diminea�a; oricum, el �i
f�cea un punct de onoare din celebrarea lor, fie �i
doar ca s�-�i justifice prezen�a acolo. Voia s� dea
impresia c� este un om sf�nt �i ocupat.
^ Spre surprinderea sa, biserica a fost at�t de pli-
n� �n ziua aceea, �rtc�t se hot�r� s� �ng�duie ca lu-
mea s� stea �i �n jurul altarului - altminteri nu ar
n avut cum s� cuprind� at�ia oameni. �n loc s�
pun� in func�ie �nc�lzitoarele electrice suspendate
<te tavan, a fost silit s� cear� s� se deschid� cele
Qou� ferestruici laterale, �ntruc�t oamenii transpi-
127

rau; preotul se �ntreb� dac� z�pu�eala se datora c�i


durii sau mai degrab� tensiunii ce domnea �n -
durile asisten�ei. n"
Era acolo tot satul �n p�r, cu excep�ia domni
�oarei Prym - ru�inat� pesemne din pricina sp
selor ei din ajun - �i a b�tr�nei Berta, pe care tor
o suspectau c� e vr�jitoare �i alergic� la religie *
- �n numele Tat�lui, al Fiului �i al Sf�ntului
Duh.
R�sun� un "Amin" puternic. Preotul �ncepu li-
turghia, rosti introducerea, �i ceru unei credincioase
mereu aceea�i dintotdeauna s� fac� lectura, intona
solemn psalmul de r�spuns �i recit� Evanghelia cu
glas lent �i grav. Apoi ceru celor din b�nci s� �ad�,
restul oamenilor r�mase �n picioare.
Venise ceasul predicii.
- In Evanghelia dup� Luca e un moment c�nd
un personaj important se apropie de Iisus �i-l �n-
treab�: "�nv��torule bun, ce s� fac ca s� mo�tenesc via-
�a cea de veci?" �i, spre surprinderea noastr�, Iisus
r�spunde: "Pentru ce m� nume�ti bun? Nimeni nu este
bun, dec�t unul Dumnezeu."
Ani �ndelunga�i am meditat asupra acestui mic
fragment de text, �ncerc�nd s� �n�eleg ce a spus
Domnul nostru: c� El nu era bun? C� tot cre�tinis-
mul, cu ideea sa de milostenie, se bazeaz� pe �n-
v��turile cuiva care se considera r�u? �n cele din
urm� am �n�eles: Hristos, �n acel moment, se re-
fer� la firea sa omeneasc�; �n calitate de om, era
r�u. �n calitate de Dumnezeu, El e bun."
Preotul f�cu o pauz�, sper�nd c� to�i credin-
cio�ii �i �n�eleseser� mesajul. Se min�ea pe sine: tot
nu �n�elegea ceea ce spusese Hristos, c�ci dac� pnn
128

, " omeneasc� ar fi r�u, la fel ar fi �i cuvintele


turile sale. Era �ns� o discu�ie teologic� ce nu
�18CSnta nici un interes acum; important era ca ex-
dat� de el s� fie conving�toare.
_1 Ast�zi nu m� voi �ntinde prea mult. Vreau
a Voi to�i s� �n�elege�i c� face parte din firea ome-
easc� s� accept�m c� avem o natur� inferioar�,
pervers�, �i n-am fost os�ndi�i din aceast� pricin�
la pedeapsa ve�nic� doar pentru c� Iisus s-a l�sat
jertfit ca s� salveze omenirea. Repet: jertfa fiului
lui Dumnezeu ne-a salvat. Sacrificiul unei singure
persoane.
Vreau s� �nchei aceast� predic� amintindu-v�
�nceputul uneia dintre c�r�ile sfinte care alc�tuiesc
Biblia, �i anume Cartea lui Iov. Dumnezeu �edea
pe tronul s�u ceresc, c�nd diavolul a venit s�-i vor-
beasc�. Dumnezeu �l �ntreab� unde a fost; "am dat
t�rcoale pe p�m�nt �i m-am plimbat �n sus �i �n jos",
r�spunde diavolul. "Te-ai uitat la robul meu Iov?
Ai v�zut c�t este de tem�tor de mine �i cum �mi
aduce toate jertfele?"
Diavolul r�se �i argument�: "La urma urmelor,
Iov are tot ce-i trebuie, de ce nu l-ar adora pe Dum-
nezeu �i nu i-ar aduce jertfe? Ia-i bunurile pe care
i le-ai dat �i vom vedea dac� va continua s�-l mai
adore pe Domnul", l-a provocat el.
Dumnezeu accept� prinsoarea. An de an, �l pe-
depse�te tocmai pe acela care-L iubea cel mai mult.
Iov se afl� �n fa�a unei puteri pe care n-o �n�elege
pe care o socotea ca fiind Justi�ie Suprem�, dar care
11 distruge vitele, �i omoar� copiii, �i umple trupul
6 bube-Fm� c�"d, dup� ce suferise at�ta, Iov se re-
129

volt� �i hule�te �mpotriva Domnului. Doar


�i �napoiaz� Dumnezeu tot ce-i luase. �
S�nt ani de zile de c�nd asist�m la decad
acestui ora�; m� �ntreb acum dac� asta nu este a ^
va rodul unei pedepse divine, tocmai pentru c� a "
cept�m mereu tot ce ne este dat f�r� s� protest�m"
ca �i cum am merita s� pierdem a�ezarea unde tr"'
im, ogoarele pe care le cultiv�m sau griul �i oile
casele care au fost �n�l�ate din visele str�mo�ilor
no�tri. N-a sosit oare momentul s� ne revolt�m?
Dac� Dumnezeu l-a obligat pe Iov s� fac� asta, nu
ne va fi cer�nd oare �i nou� acela�i lucru?
De ce l-a obligat Dumnezeu pe Iov s� fac� asta?
Pentru a dovedi c� natura lui era rea �i tot ce-i d�-
ruise era urmarea harului, nu a bunei lui purt�ri
Noi am p�c�tuit prin trufia de a ne considera prea
buni - �i de aici pedeapsa pe care o suferim.
Dumnezeu a acceptat prinsoarea diavolului �i
- aparent - a comis o nedreptate. Aminti�i-v�
bine: Dumnezeu a acceptat prinsoarea diavolului.
�i Iov a �nv�at lec�ia, pentru c�, la fel ca noi, p�c�-
tuia prin trufia de a crede c� era un om bun.
"Nimeni nu este bun", a zis Domnul. Nimeni.
E timpul s� �ncet�m a simula o bun�tate care-l su-
p�r� pe Dumnezeu �i s� ne accept�m gre�elile; dac�
�ntr-o bun� zi am fi nevoi�i s� accept�m un pariu
cu diavolul, s� ne amintim ca Domnul, care este �n
ceruri, a f�cut acela�i lucru pentru a m�ntui sufle-
tul robului s�u Iov.
Predica se terminase. Preotul ceru ca to�i s� r�-
m�n� �n picioare �i continu� serviciul divin. Nu avea
nici o �ndoial� c� mesajul �i fusese bine �n�eles.
130

� S� plec�m totu�i de-aici. Fiecare pe drumul


s�u eu cu lingoul meu de aur, dumneata...
� Lingoul meu de aur - �i t�ie vorba str�inul.
� Dumitale nu-�i r�m�ne dec�t s�-�i iei lucrurile
si s� pleci. Dac� eu n-a� lua aurul acesta, ar trebui
s� m� �ntorc la Viscos. A� fi concediat� sau stigma-
tizat� de toat� popula�ia. Vor crede c� i-am min�it.
Dumneata nu po�i, pur �i simplu nu po�i s�-mi faci
una ca asta. S� zicem c�-l merit ca plat� pentru
munca mea.
Str�inul se ridic�, lu� c�teva crengi care ardeau
�n foc:
� Lupul fuge totdeauna de foc, nu-i a�a? Atunci
eu m� duc la Viscos. F� ce crezi c� e mai bine, fur�
�i fugi, asta nu mai are nici o leg�tur� cu mine. Am
altceva mai important de f�cut.
� Un moment! Nu m� l�sa singur� aici!
� Atunci vino cu mine.
Chantal se uit� la focul din fa�a ei, la st�nca �n
form� de Y, la str�inul care se �i �ndep�rta duc�nd
cu el o parte din foc. Putea face �i ea la fel: s� ia
ateva vreascuri aprinse, s� dezgroape aurul �i s�
duca drePt m vale; nu mai avea absolut nici un
131

rost s� se �ntoarc� �i s�-�i ia de acas� b�ni�orii


care-i p�strase cu at�ta grij�. C�nd avea s� 'aii/ ^
�n ora�ul care era la gura v�ii, ar cere unei b" ^
s�-i pre�uiasc� aurul, l-ar vinde, �i-ar cump�ra ^
br�c�minte �i valize, ar fi liber�.
- A�teapt�! - �l strig� ea pe str�in, dar el con-
tinua s� mearg� c�tre Viscos �i �n scurt timp ave
s�-l piard� din vedere.
"G�nde�te rapid", �i ceru ea sie�i.
Nu avea mult de g�ndit. Lu� �i ea dteva vreascuri
din foc, se duse p�n� la st�nc� �i re�ncepu s� dez-
groape aurul. �l lu� �n m�ini, �l cur�� cu haina, �l
contempl� pentru a treia oar�.
Fu cuprins� de panic�. Smulse o m�n� de lemne
din foc �i o lu� la fug� �n direc�ia �n care trebuia
s� o fi apucat str�inul, ura izbucnindu-i ca o su-
doare prin to�i porii. Int�lnise doi lupi �n aceea�i
zi, unul care se speria de foc, altul care nu se speria
de nimic, pentru c� pierduse tot ce era mai de pre�,
iar acum �nainta, orbe�te, ca s� distrug� tot ce-i ie-
�ea �n cale.
Alerg� din r�sputeri, dar nu-l �nt�lni. Se vede
c� era �n p�dure, cu tor�a acum stins�, sfid�ndu-l
pe lupul blestemat, vr�nd s� moar� la fel de intens
cum voia s� �i ucid�.
Ajunse �n sat, se pref�cu c� nu o aude pe Berta
chem�nd-o, se �nt�lni cu mul�imea care ie�ea de
la liturghie �i se mir� de faptul c� practic �ntreaga
popula�ie a satului se dusese la biseric�. Str�inul
voia o crim� �i c�nd colo umpluse agenda preotu-
lui; urma o s�pt�m�n� de spovedanii �i poc�in�e,
ca �i cum l-ar fi putut am�gi pe Dumnezeu.
132

T ri o privir�, dar nimeni nu-i adres� cuv�ntul.


Fa S unS toate privirile, pentru c� �tia c� nu avea
fel de vin�, nu avea nevoie sa se spovedeas-
1110 Ta doar o unealt� �ntr-un joc m�r�av, pe care
doar pu�ini �l puteau �n�elege - �i nu-i pl�cea de-
loc ceea ce vedea.
Se z�vor� �n camera ei �i pnvi pe fereastra. Mul-
�imea se �i �mpr�tiase �i ceva ciudat se �nt�mpla
iar�i- satul era foarte pustiu pentru o s�mb�t� �n-
sorit�'ca aceea. De obicei, oamenii mai z�boveau
st�nd de vorb� �n mici grupuri, �n pia�a unde �na-
inte vreme fusese o sp�nzur�toare, iar acum era o
cruce.
R�mase c�tva timp uit�ndu-se la strada goal�,
sim�ind pe obraji soarele care nu �nc�lzea, c�ci �n-
cepuse iarna. Dac� ar fi fost lume �n pia��, tocmai
despre asta ar fi discutat - despre vreme. Tempe-
ratura. Pericolul de ploaie sau de secet�. Azi �ns�
to�i erau �n casele lor, iar Chantal nu �tia de ce.
Cu c�t se uita mai mult la strad�, cu at�t se sim-
�ea deopotriv� cu to�i ceilal�i oameni - tocmai ea,
care se considera diferit�, �ndr�znea��, plin� de pla-
nuri care nu le d�duser� niciodat� prin cap acelor
��rani.
Ce ru�ine. �i totodat� ce u�urare; era �n Viscos
nu printr-o nedreptate a destinului, ci pentru c� o
merita, totdeauna se crezuse diferit�, iar acum des-
coperea c� e la fel cu ceilal�i. Dezgropase lingoul
acela de trei ori, dar fusese incapabil� s�-l ia cu sine.
Uwutea crima �n suflet, dar nu izbutea s� o mate-
nakzeze �n lumea real�.
133

De�i �tia c�, la drept vorbind, n-ar fi trebuit


o comit� sub nici o form�, pentru c� era vorb
de o ispit�, ci de o capcan�. nu
"De ce o capcan�?", g�ndi ea. Ceva �i Spunea
c� v�zuse �n lingou o solu�ie la problema pe c
o crease str�inul. Dar, oric�t s-ar fi str�duit, nu re 6
�ea s� descopere care anume era aceast� soluf
Diavolul nou-venit privi �ntr-o parte �i v�zu c"
lumina domni�oarei Prym, care �nainte amenin�a
s� creasc�, acum era pe cale s� se sting� iar�i; p�cat
c� tovar�ul lui nu era acolo ca s�-i vad� victoria
Ceea ce nu �tia el era c� �i �ngerii �i au strategia
lor: �n clipa aceea, lumina domni�oarei Prym se
ascunsese doar ca s� provoace o reac�ie din partea
inamicului ei. Tot ce urm�rea �ngerul era ca ea s�
doarm� un pic, pentru a putea sta de vorb� cu su-
fletul ei, f�r� imixtiunea temerilor �i vinov�iilor cu
care oamenii ador� s� se �mpov�reze �n fiecare zi.
Chantal dormi. �i auzi ceea ce avea nevoie s�
aud�, �n�elese ceea ce era necesar s� �n�eleag�.
� h

__ Nu-i nevoie s� tot vorbim despre terenuri


sau cimitire - zise nevasta primarului, de �ndat�
ce se re�nt�lnir� �n sacristie. Hai s� vorbim pe
�leau.
Cei cinci fur� de acord.
- M-a�i convins, p�rinte - zise mo�ierul.
Dumnezeu justific� anumite fapte.
Nu fi�i cinic - r�spunse p�rintele. C�nd pri-
vim prin fereastra aceea, �n�elegem totul. De-aceea
bate un v�nt cald; diavolul a venit ca s� ne �in� to-
v�r�ie.
� Da - consim�i primarul care nu credea �n
diavoli. To�i s�ntem acum convin�i. Mai bine s�
vorbim pe �leau, altfel pierdem un timp pre�ios.
� Iau eu cuv�ntul - zise patroana hotelului.
Ne g�ndim s� accept�m propunerea str�inului. S�
comitem o crim�.
� S� oferim o jertf� - zise preotul, mai de-
prins cu ritualurile religioase.
T�cerea care se l�s� dovedi c� to�i erau de acord.
- Doar la�ii se ascund �n spatele t�cerii. S� ne
rug�m cu voce tare, pentru ca Dumnezeu s� ne

135

asculte �i s� �tie c� facem asta pentru bine]


cos-ului. S� �ngenunchem. ls"
�ngenunchear� cu to�ii f�r� nici o tragere d �
m�, �tiind c� era inutil s�-i cear� iertare lui D "^
nezeu pentru un p�cat s�v�r�it de ei cu constii
r�ului pe care-l pricinuiau. �i aminteau �ns�^
ziua isp�irii, de Ahab; c�nd ziua aceasta va ve �
iar �n viitorul apropiat, aveau s�-l acuze pe Du
nezeu c�-i pusese �n fa�a unei ispite at�t de greu
de �ndurat.
Preotul le ceru s� se roage �mpreun�:
� Doamne Dumnezeule, Tu ai spus c� nimeni
nu este bun; accept�-ne cu toate imperfec�iunile
noastre �i iart�-ne �n nesf�r�ita-�i m�rinimie si-n
nesf�r�ita iubire a Ta. A�a cum i-ai iertat pe cruci-
a�ii care i-au ucis pe musulmani ca s� recucereasc�
�ara Sf�nt� a Ierusalimului, a�a cum i-ai iertat pe
inchizitorii cai-e voiau s� p�streze puritatea Bise-
ricii Tale, a�a cum i-ai iertat pe cei care Te-au hulit
�i Te-au b�tut �n cuie pe cruce, iart�-ne �i pe noi
pentru c� trebuie s� aducem o jertf� �i s� salv�m
un ora�.
� S� trecem acum la aspectul practic - zise
nevasta primarului, ridic�ndu-se �n picioare. Cine
va fi oferit ca jertf�. �i cine va executa sacrificiul.
� O t�n�r� pe care am ajutat-o �i sprijinit-o at�t
de mult l-a adus pe diavol aici - zise mo�ierul,
care �ntr-un trecut nu prea �ndep�rtat se culcase
chiar cu aceast� fat� �i de atunci tr�ia torturat de
g�ndul c� �ntr-o bun� zi ea ar putea s�-i povesteas-
c� so�iei Iui despre cele �nt�mplate. R�ul trebuie
comb�tut cu r�u, �i e nevoie ca ea s� fie pedepsita.
136

- ersoane se declarar� de acord, sus�in�nd,


?OUr�domnisoara Prym era singura persoan�
"mP ,t'�n care nu puteai avea �ncredere -pentru
se considera diferit� de ceilal�i �i afirma �n per-
c� �ntr-o zi va pleca de-acolo.
murit. Bunica ei a murit. Nimeni
__ Mama ei a murit.
nu-i va observa lipsa - fu de acord primarul, fiind
astfel a treia persoan� care aprob� ideea.
So�ia lui �ns� se �mpotrivi:
- S� presupunem c� ea �tie unde este comoa-
ra; la urma urmelor, ea a fost singura care a v�zut-o.
Mai mult, putem avea �ncredere �n ea tocmai pen-
tru ceea ce s-a spus aici - ea a fost cea care a adus
r�ul �i a �mpins o �ntreag� comunitate s� se g�n-
deasc� la crim�. Poate zice orice; dac� restul satu-
lui r�m�ne t�cut, va fi cuv�ntul unei tinere cu tot
felul de probleme �mpotriva noastr� a tuturora,
to�i oameni care au realizat ceva �n via��.
Primarul, ca totdeauna c�nd nevasta lui �i spu-
nea p�rerea, era nehot�r�t:
� De ce vrei s� o scapi dac� nu-�i e simpatic�?
� Eu unul �n�eleg - zise preotul. Pentru ca
vina s� cad� asupra celui care a provocat tragedia.
Ea va purta aceast� povar� tot restul zilelor �i nop-
�ilor ei; poate va sf�r�i ca Iuda, care l-a tr�dat pe
Iisus Hristos, iar apoi s-a sinucis, �ntr-un gest dis-
perat �i inutil, �ntruc�t crease toate condi�iile favo-
rabile crimei. So�ia primarului r�mase surprins� de
rahonamentul preotului -era exact ce g�ndise �i
ea. Fata era frumoas�, �i ispitea pe b�rba�i, nu ac-
cepta o via�� la fel cu a tuturor celor din Viscos, se
Ptagea mereu c� tr�ie�te �ntr-un sat care, �n pofi-
da tuturor defectelor lor, avea locuitori harnici si
137

cinsti�i �i unde mul�i oameni ar dori s�-si petr


zilele (str�ini, care, evident, ar pleca dup� ce ar cT^
coperi c�t e de plicticos s� tr�ie�ti permanent^"
tihn�). m
- Nu v�d pe altcineva - zise patroana hot
lului, con�tient� de problema de a g�si pe altcin
care s� serveasc� la bar, dar �n�eleg�nd c�, mul�i?
mit� aurului primit, putea s�-�i �nchid� hotelul si
s� plece departe. ��ranii �i p�storii s�nt uni�i, unr
s�nt c�s�tori�i, mul�i au copii stabili�i departe! care
la un moment dat ar putea deveni b�nuitori dac�
s-ar �nt�mpla ceva cu vreunul din ei. Domni�oara
Prym e singura care poate disp�rea f�r� a l�sa nici
o urm�.
Din motive religioase - �n definitiv, Iisus �i bles-
tema pe cei care acuzau un om nevinovat - pre-
otul nu voia s� nominalizeze pe nimeni. �tia �ns�
cine era victima �i trebuia s� fac� astfel �nc�t to�i
s� afle.
� Oamenii din Viscos muncesc din zori p�n�
noaptea t�rziu, de la o ploaie la alta. To�i au c�te o
treab� de f�cut, inclusiv am�r�ta asta de fat�, pe care
diavolul a hot�r�t s-o foloseasc� �n scopurile lui
m�r�ave. �i a�a s�ntem pu�ini �i nu ne putem per-
mite luxul de a mai pierde o pereche de bra�e.
� A�adar, cuvioase p�rinte, nu avem o victim�.
Trebuie s� ne d�m peste cap ca la noapte s� apar�
alt str�in, �i chiar a�a ar fi un risc, c�ci cu siguran��
ar avea o familie care l-ar c�uta p�n� la cap�tul p�-
m�ntului. �n Viscos fiecare pereche de bra�e munce�-
te, c�tig� cu mare efort p�inea adus� de furgonet�.
� Ave�i dreptate - zise preotul. Poate c� tot
ce am tr�it �ncep�nd de ieri noapte e doar o �lu-
138

i de-aici din sat au pe cineva a c�rui lips�


, smi-o si nimeni n-ar accepta ca fiin�a lui iubit�
* <"sacrificat�. Doar trei persoane dorm singure:
t doamna Berta �i domni�oara Prym.
'__ V� oferi�i s� fi�i sacrificat?
_ Totul pentru binele comunit�ii.
Ceilal�i cinci in�i se sim�ir� u�ura�i, observar�
dintr-o dat� c� era o s�mb�t� �nsorit�, c� n-avea s�
aib� loc o crim�, ci un martiriu. Tensiunea din sa-
cristie disp�ru ca prin farmec, iar patroana hotelu-
lui sim�i impulsul de a-i s�ruta t�lpile acelui om
sfrnt.
QUQ rezerv� - continu� preotul. E nevoie
s� convinge�i pe toat� lumea c� uciderea unui slu-
jitor al Domnului nu e un p�cat de moarte.
� O s� explica�i dumneavoastr� asta Vis-
cos-ului! - zise �nsufle�it primarul, g�ndindu-se
deja la diversele reforme pe care le putea demara
cu ajutorul banilor, la publicitatea pe care o va pla-
sa �n jurnalele din regiune, atr�g�nd noi investi-
�ii pentru c� impozitele ar sc�dea, aduc�nd turi�ti
pentru c� avea s� subven�ioneze unele �mbun�t�-
�iri la hotel, dispun�nd instalarea unui nou cablu
telefonic care s� nu creeze at�tea probleme ca ac-
tualul sistem.
� Eu nu pot face asta - zise preotul. Mar-
tini se ofereau c�nd poporul cerea s� fie uci�i. Dar
niciodat� nu-�i provocau singuri moartea, c�ci Bi-
serica a afirmat �ntotdeauna c� via�a este un dar
^ la Dumnezeu. Va trebui s� explica�i dumnea-
139

- Nimeni nu va crede. Vor socoti c� s�ntem


sini de cea mai joas� spe��, c� omor�m un om sf^'
pentru bani, cum a f�cut Iuda cu Hristos �^
Preotul d�du din umeri. Iar se p�rea c� soa
disp�ruse �i tensiunea revenea �n sacristie 6
- �n acest caz, nu mai r�m�ne dec�t doarnn
Berta - coment� mo�ierul.
Dup� o lung� pauz�, fu r�ndul preotului s�
vorbeasc�:
- Femeia aceea trebuie s� fi suferit mult din
pricina absen�ei b�rbatului ei; �i duce via�a sez�nd
acolo, afar�, de-at�ia ani, �nfrunt�nd intemperiile
�i ur�tul. Nu face nimic altceva dec�t s� se mistuie
de dor �i cred c� biata de ea �i pierde min�ile trep-
tat: am trecut deseori pe-acolo �i-am v�zut-o vor-
bind de una singur�.
Iar�i sufl� o pal� de v�nt, fulger�toare, �i cei
din�untru se speriar�, pentru c� ferestrele erau �n-
chise.
- Via�a se vede c� i-a fost foarte trist� - zise
mai departe patroana hotelului. Cred c� ar da orice
ca s� se poat� duce l�ng� iubitul ei. Au fost c�s�to-
ri�i vreme de patruzeci de ani, �tia�i?
To�i �tiau, dar nu avea leg�tur� cu problema lor.
- O femeie acum b�tr�n�, la cap�tul vie�ii -
ad�ug� mo�ierul. Singura din a�ezarea asta care
nu face nimic important. Am �ntrebat-o odat� de
ce sade mereu acolo, �n fa�a casei, chiar �i pe timpul
iernii; �ti�i ce mi-a r�spuns? C� veghea asupra sa-
tului, ca s� dibuie ziua c�nd avea s� soseasc� r�ul
aici.
- Bun, dar nu �i-a f�cut bine treaba.
140

triv� - zise preotul- Din c�te �n�eleg


dumneavoastr� cine a l�sat r�ul sa
^ fac� g� pkce
, �i to�i pricepur� c� victima fusese
ale!l�Acum lipse�te un ultim am�nunt - inter-
�ia primarului. �tim c� jertfa va fi oferit�
�t�ii poporului �tim ane va fi;
primaru � j
umele bun�st�rii poporului. �tim ane va fi;
Sin aceast� jertf�, un suflet bun se va malta la ce-
ruri �i va fi fericit, �n loc s� sufere pe pammt. Ra-
m�ne de v�zut cum o vom face.
- Caut� s� vorbe�ti cu to�i oamenii din sat -
i se adres� preotul primarului - �i convoac� o
adunare �n pia�� la ora nou� din noapte. Cred c�
�tiu cum: pu�in �nainte de nou�, treci pe aici ca s�
st�m de vorb�.
�nainte de a pleca to�i, el ceru ca, �n timp ce se
desf�ura adunarea, cele dou� femei prezente s�
se duc� la Berta acas� �i s� o �in� de vorb�. De�i
b�tr�na nu pleca niciodat� noaptea, orice precau�ie
era bine venit�.

%��>
Chantal veni la bar la ora obi�nuit�. Nu era ni-
meni.
- Noaptea asta e o adunare �n pia�� - zise pa-
troana hotelului. Doar pentru b�rba�i.
Nu era nevoie s� mai spun� ceva. Chantal �tia
acum ce se petrece.
� Ai v�zut aurul cu ochii t�i?
� L-am v�zut. Voi �ns� trebuia s�-i cere�i str�-
inului s�-l aduc� aici. S-ar putea s� se decid� ca,
dup� ce ob�ine ce vrea, s� dispar�.
� Doar nu e nebun.
� Ba e nebun.
Patroana hotelului socoti c� era �ntr-adev�r o
idee bun�. Urc� p�na la camera str�inului �i cobor�
dup� c�teva minute.
� E de acord. Zice c� l-a ascuns �n p�dure �i o
s�-l aduc� m�ine.
� Cred c� azi nu trebuie s� muncesc.
� Ba da. Este o clauz� �n contractul dumitale.
Nu �tia cum s� abordeze subiectul pe care-l dis-
cutaser� �n dup�-amiaza aceea, dar era important
s� vad� reac�ia tinerei.
142

leg
S�nt �ocat� de toate astea - zise ea. �n�e-
>A*& c� unii au nevoie sa se gindeasca de
f t zece ori la ce trebuie s� fac�.
Se pot g�ndi de dou�zeci, de dou� sute de
� ci tot s� n-aib� curaj.
�n'i- Se poate - zise patroana hotelului. Dar dac�
decide s� ac�ioneze, tu ce ai face?
Femeia voia s�-i cunoasc� reac�ia, iar Chantal
�,i d�du seama c� str�inul era mult mai aproape
de adev�r dec�t ea �ns�i, de�i tr�ia de-at�ta timp
�n Viscos. Adunare �n pia��! P�cat c� fusese de-
montat� sp�nzur�toarea.
� Deci tu ce-ai face?
� N-am s� v� r�spund la �ntrebarea asta -
zise ea, cu toate c� �tia exact ce-ar face. Am s� v�
spun doar c� r�ul nu aduce niciodat� binele. Am
constatat-o azi dup�-amiaz� pe pielea mea.
Patroana hotelului nu suporta s�-�i vad� auto-
ritatea contesat�, dar socoti c� era prudent s� nu
discute cu fata �i s� creeze o aversiune care putea
aduce complica�ii �n viitor. Zise c� trebuia s�-�i adu-
c� la zi contabilitatea (pretext de care-�i d�du nu-
maidec�t seama c� era absurd, de vreme ce nu avea
dec�t un oaspete �n hotel) �i o l�s� singur� �n bar.
Se lini�tise: domni�oara Prym nu manifesta nici un
fel de revolt�, nici chiar dup� ce men�ionase adu-
narea din pia��, dovedind �n felul acesta c� �n Vis-
cos se petrecea ceva deosebit. Fetei �i trebuiau �i
ei bani mul�i, avea toat� via�a �n fa��, cu siguran��
i-ar pl�cea s� mearg� pe urmele prietenilor ei din
copil�rie, care apucaser� s� plece.
�i, dac� nu p�rea dornic� s� colaboreze, cel pu-
Pn nu p�rea c� ar vrea s� le pun� be�e-n roate.
143

Preotul cin� frugal �i se a�ez�, singur, �ntr-una


din b�ncile bisericii. Primarul urma s� soseasc�
peste c�teva minute.
Contempl� pere�ii spoi�i cu var, altarul f�r� nici
o oper� de art� important�, acoperit cu reprodu-
ceri ieftine de sfin�i care - �n trecutul �ndep�rtat
tr�iser� �n regiune. Poporul din Viscos nu fusese
niciodat� foarte religios, �n ciuda faptului c� Sf�n-
tul Savin fusese marele autor al re�nvierii ora�ului;
dar oamenii uitau asta �i preferau s� se g�ndeasc�
la Ahab, la cel�i, la supersti�iile milenare ale ��ra-
nilor, f�r� a �n�elege c� ajunge un gest, un simplu
gest pentru r�scump�rare - acceptarea lui Iisus
ca unicul M�ntuitor al omenirii.
Acum c�teva ceasuri, se oferise pe sine �nsu�i
pentru martiriu. Fusese o mutare riscant�, dar era
dispus s� mearg� p�n� la cap�t �i s� se predea ca
jertf�, dac� oamenii n-ar fi fost at�t de inutili, at�t
de lesne manipulabili.
"Nu-i adev�rat. S�nt inutili, dar nu s�nt at�t de
u�or manipulabili." �n asemenea m�sur�, incit, pnn
t�ceri sau prin trucuri de limbaj, �l f�cuser� s� spu-
n� exact ce voiau s� aud�: jertfa care r�scump�r�,
� 144

� a rare m�ntuie�te, decaden�a care se preface


V uZ slorie- Simulase c� se l�sa folosit de cei-
? u "dar spusese de fapt doar ce credea el �nsu�i.
Fusese preg�tit de timpuriu pentru preo�ie �i
"ista �i era adev�rata voca�ie. La dou�zeci �i unu
�P ani fusese deja hirotonit preot �i �i impresiona
ne to�i prin darul s�u de predicator �i prin capaci-
tatea de a-�i administra parohia. Se ruga noapte de
noapte, �i asista pe bolnavi, �i vizita pe pu�c�ria�i,
le d�dea de m�ncare fl�m�nzilor - �ntocmai cum
cereau textele sfinte. �n scurt timp, faima i se r�sp�n-
di �n �ntreaga regiune �i ajunse la urechile episcopu-
lui, un om cunoscut prin �n�elepciunea �i spiritul
s�u de dreptate.
Acesta �l invit� la mas�, �mpreun� cu al�i preo�i
tineri. M�ncar�, conversar� despre diverse subiecte
�i, la sf�r�it, episcopul - b�tr�n �i deplas�ndu-se
cu dificultate - se ridic� �i oferi fiec�ruia ap�. To�i
refuzar�, cu excep�ia lui, care ceru ca paharul s�-i
fie umplut ochi.
Unul dintre preo�i �opti destul de tare ca s�-l
poat� auzi episcopul: "Noi to�i am refuzat apa
fiindc� �tim c� s�ntem nevrednici s� bem din m�i-
nile acestui om sf�nt. Unul singur dintre noi nu �n-
�elege sacrificiul pe care-l face superiorul nostru
c�nd duce cana aceasta grea."
Dup� ce se �ntoarse pe scaunul s�u, episcopul
ise:
zise
- Voi, care v� socoti�i sfin�i, n-a�i avut umilin-
�a de a primi �i eu n-am avut bucuria de a d�rui.
Numai el a �ng�duit s� se arate binele,
tan �- Pe l�C la numit �ntr"� Parohie mai impor-
145

Cei doi au r�mas prieteni �i au continuat


vad� deseori. Ori de c�te ori era cuprins de ^H
ieli, preotul i se adresa celui pe care-l numea"1 �"
rintele s�u spiritual" �i de obicei pleca mult "^~
de r�spunsuri. �ntr-o dup�-amiaz�, de pild�
foarte nelini�tit - c�ci nu avea nici o certitud' S
c� faptele lui �i binepl�ceau lui Dumnezeu. Se d G
la episcop �i-l �ntreb� ce avea de f�cut:
"Avraam �i primea pe str�ini, iar Dumnezeu a
fost mul�umit", fu r�spunsul. "Lui Ilie nu-i pl�-
ceau str�inii, �i Dumnezeu a fost mul�umit. David
era m�ndru de faptele sale, �i Dumnezeu a fost mul-
�umit. Vame�ul �n fa�a altarului se ru�ina de ceea
ce f�cea, �i Dumnezeu a fost mul�umit. Ioan Botez�-
torul s-a dus �n pustie, �i Dumnezeu a fost mul�u-
mit. Pavel s-a dus prin marile ora�e ale Imperiului
Roman, �i Dumnezeu a fost mul�umit. Cum ai pu-
tea �ti ce L-ar bucura pe Atotputernicul? F� ceea
ce-�i porunce�te inima, �i Dumnezeu va fi mul-
�umit."
A doua zi dup� aceast� convorbire, episcopul -
marele s�u mentor spiritual - muri �n urma unui
atac de cord fulger�tor. Preotul interpret� moartea
episcopului ca pe un semn �i �ncepu s� fac� exact
ce-i recomandase el: s�-�i urmeze inima. Uneori
d�dea de poman�, alteori �l trimitea pe nevoia� la
munc�. Uneori �inea c�te o predic� foarte grav�,
alteori dnta �mpreun� cu credincio�ii. �i de ast� dat�
comportarea lui ajunse la urechile noului episcop,
�i fu din nou chemat la el.
Nu mic�-i fu surpriza de a-l �nt�lni acolo pe cel
care, cu c�iva ani �n urm�, f�cuse comentariul cu
privire la apa servit� de superior.
146

ctiu c� sfin�ia ta conduci o parohie importan-


v/'Snoul episcop, cu ironie in pnvm "�i c�,
t� ' ^Psti ani ai devenit un mare prieten al prede-
S2S meu. Aspiri pesemne la aceast� func�ie."
Nu" r�spunse el. "Aspir la �n�elepciune.
Atunci ast�zi trebuie s� fii un om foarte �n�e-
i t Dar am auzit istorii ciudate despre sfin�ia ta:
uneori faci pomeni, iar alteori refuzi ajutorul pe
care Biserica noastr� trebuie s�-l dea."
Sutana mea are dou� buzunare, �n fiecare este
c�te'o h�rtioar� cu ceva scris pe ea, dar banii nu-i
pun dec�t �n buzunarul st�ng."
Noul episcop fu intrigat de istoria asta; ce spu-
neau peticele de h�rtie?
"�n buzunarul drept am scris: eu nu s�nt nimic
dec�t praf �i cenu��. �n buzunarul st�ng, unde �in ba-
nii, h�rtioar� zice: eu s�nt manifestarea lui Dumnezeu
pe p�m�nt. C�nd v�d mizeria �i nedreptatea, �mi v�r
m�na �n buzunarul st�ng �i ajut. C�nd v�d tr�nd�via
�i indolen�a, �mi v�r m�na �n buzunarul drept �i v�d
c� n-am nimic de dat. �n felul acesta, izbutesc s�
cump�nesc lumea material� cu cea spiritual�."
Noul episcop �i mul�umi pentru frumoasa ima-
gine a milosteniei, �i spuse c� se putea �ntoarce la
parohia lui, dar c� avea s� reorganizeze �ntreaga
regiune. La pu�in timp dup� aceea, primi vestea
c� fusese transferat la Viscos.
�n�elese numaidec�t mesajul: invidia. �i f�g�du-
ise �ns� lui Dumnezeu s�-l slujeasc� oriunde ar fi,
a�a c� o porni la drum spre Viscos, plin de smere-
nie �i fervoare; era o nou� sfidare pe care trebuia
s-o dep�easc�.
147

Se scurse un an. Apoi �nc� unul. La cap�t


cinci ani nu reu�ise s� aduc� mai mul�i credin
la biseric�, oric�t s-ar fi str�duit; era o a�ezare d
nat� de o n�luc� a trecutului, numit� Ahab, si rd
din ceea ce ar fi spus el nu avea mai mare �n^rrf
n�tate dec�t legendele care circulau pe-acolo
Trecur� zece ani. La cap�tul celui de-al zecele
an �i descoperi gre�eala: c�utarea �n�elepciunii!
se transformase �n arogan��. Era at�t de convins d
justi�ia divin�, �nc�t nu �tiuse s� o echilibreze cu art
diploma�iei. Crezuse c� tr�ie�te �ntr-o lume unde
Dumnezeu e peste tot, dar se pomenea printre oa-
meni care de multe ori nu-L l�sau s� intre.
Dup� cincisprezece ani, �n�elese c� nu avea s�
mai plece niciodat� de-acolo: fostul episcop era
acum cardinal important, lucr�nd la Vatican, cu mari
�anse de a fi ales pap� - �i nu putea, sub nici un
motiv, �ng�dui ca un preot dintr-o a�ezare pierdut�
s� pun� �n circula�ie povestea c� fusese exilat din
pricina invidiei �i geloziei.
Ajuns aici, se �i l�sase contaminat de lipsa to-
tal� de emula�ie - nimeni nu poate rezista indife-
ren�ei vreme de at�ia ani. �i trecu prin minte c�, dac�
ar fi p�r�sit preo�ia la timpul potrivit, i-ar fi putut
fi mult mai folositor lui Dumnezeu; �i am�nase
�ns� indefinit decizia, �ncredin�at mereu c� situa�ia
avea s� se schimbe, iar acum era prea t�rziu, nu mai
avea nici un fel de contact cu lumea.
Dup� dou�zeci de ani, se trezi �ntr-o noapte ab-
solut dezn�d�jduit: via�a �i fusese total inutil�. �tia
c�t era de capabil �i c�t de pu�in izbutise s� realizeze,
�i aminti de cele dou� h�rtioare pe care obi�nuia
s� �i le pun� �n buzunare, descoperi c� totdeauna
148

� �n buzunarul din dreapta. Voise s� fie


�i vlra rrvu ^^ ^ politidan Voise s� fie
?? tPdar nu fusese prudent. Voise s� fie bun poli-
- ' dar nu fusese curajos.
tlCiaUnde e m�rinimia Ta, Doamne? De ce ai f�cut
":"" ce ai f�cut cu Iov? Nu voi mai avea nici-
M vreo alt� �ans� �n via��? D�-rni alt prilej!"
l<Se scul�, deschise Biblia la �nt�mplare, cum obi�-
nuia mereu s� fac� ori de c�te ori avea nevoie de un
r�spuns. D�du peste pasajul unde, la ultima cin�
a lui Hristos, acesta �i cere tr�d�torului s�-l dea pe
m�na solda�ilor care-l c�utau.
Preotul se g�ndi ceasuri �n �ir la cele citite: de ce
oare Iisus cerea ca tr�d�torul s� comit� un p�cat?
"Ca s� se �mplineasc� Scripturile", ar zice doc-
torii Bisericii. Dar �i a�a, de ce oare �l incita Iisus pe
un om la p�cat �i la os�nda ve�nic�?
Iisus n-ar face niciodat� a�a ceva; la drept vor-
bind, tr�d�torul era doar o victim�, ca �i El �nsu�i.
R�ul trebuia s� se manifeste �i s�-�i joace rolul, pen-
tru ca binele s� poat� triumfa �n cele din urm�. Dac�
n-ar fi fost tr�darea, n-ar fi fost crucea, scripturile
nu s-ar fi �mplinit, jertfa n-ar fi putut sluji drept
pild�.
A doua zi, �n sat sosise un str�in, ca mul�i al�ii
care veneau �i plecau; p�rintele nu-i d�duse nici
o importan�� �i nici nu-l pusese �n leg�tur� cu ce-
rerea pe care i-o f�cuse lui Iisus sau cu fraza pe care
o citise. C�nd auzi povestea despre modelele folo-
site de Leonardo da Vinci ca s� picteze Cina cea de
"wa, i�1 aminti c� citise acela�i text �n Biblie, dar
crezu ca nu era dec�t o coinciden��.
149

Abia c�nd domni�oara Prym le povestise d


pariu �n�elese c� rug�ciunea lui fusese auzita**6
R�ul trebuia s� se manifeste, pentru ca b'
s� poat� mi�ca �n cele din urm� inimile acelo & ^
meni. Pentru prima oar� de c�nd p�ise �n par h^~
aceea �i v�zuse biserica umplut� p�n� la refuz P ^
tru prima oar�, persoanele cele mai importante H'"
sat veniser� �n sacristie.
"Trebuie s� se manifeste r�ul pentru ca ei s� �n
teleag� valoarea binelui." A�a cum tr�d�torul din
Biblie, care, la scurt timp dup� ce-�i s�v�r�ise fapta
sf�r�e�te prin a pricepe ce f�cuse, la fel avea s� se
�nt�mple �i cu cei de acolo; se vor c�i �n asemenea
m�sur�, �nc�t singurul refugiu pentru ei va fi Bise-
rica, iar Viscos-ul va redeveni - dup� mul�i ani
o a�ezare de credincio�i.
Lui �i revenise rolul de unealt� a r�ului; acesta
era gestul cel mai profund de smerenie pe care I-l
putea oferi Domnului.
Primarul veni, dup� cum stabiliser�.
� Vreau s� �tiu ce anume trebuie s� spun, p�-
rinte.
� Las�-m� pe mine s� conduc adunarea - fu
r�spunsul lui.
Primarul �ov�i; la urma urmelor, el era cea mai
�nalt� autoritate din Viscos �i nu i-ar fi fost pe plac
s� vad� c� un venetic trateaz� public un subiect de-o
atare �nsemn�tate. Chiar dac� preotul tr�ia �n sat
de peste dou�zeci de ani, nu se n�scuse prin p�r-
�ile locului, nu cuno�tea toate istoriile, �n vinele lui
nu curgea s�ngele lui Ahab.
150

Cred c� �n probleme atit de grave trebuie


~~ t PU �nsumi cu oamenii - zise el.
s� S acord E mai bine a�a, fiindc� s-ar putea
~~ m si nu vreau s� v�d implicat� Biserica. Am
^Sun planul meu, �i dumneavoastr� v� va
s� Seina de a-l face public.
revenire ^ ^^ y& ^^ cred ^ ^
ai iust �i mai cinstit s� v� las s�-l �mp�rt�i�i
chiar dumneavoastr� tuturora
Iar�i frica", g�ndi preotul. "Ca sa domini pe
cineva, f�-l s�-i fie fric�."

Cele dou� doamne ajunser� la casa Bertei cu


pu�in timp �nainte de orele nou� �i o g�sir� trico-
t�nd �n micul ei living.
� Satul e altfel �n noaptea asta - zise b�tr�-
na. Am auzit mult� lume trec�nd pe strad�, zgo-
mot intens de pa�i: barul e mic pentru toat� foiala
asta.
� S�nt b�rba�ii - r�spunse patroana hotelu-
lui. Se duc �n pia��, ca s� discute ce e de f�cut cu
str�inul.
� �n�eleg. Nu cred c� s�nt multe de discutat: ori
�i accept� propunerea, ori �l las� s� plece de azi �n
dou� zile.
� Nici nu ne-ar fi dat prin g�nd s�-i accept�m
propunerea - se indign� nevasta primarului.
� De ce nu? Mi s-a povestit c� p�rintele a �inut
azi o predic� minunat�, spun�nd c� sacrificiul unui
om a salvat omenirea �i c� Dumnezeu a acceptat
o propunere a diavolului, pedepsindu-�i p�n� la
urm� slujitorul cel mai credincios. De ce-ar fi at�t
de r�u ca locuitorii din Viscos s� ia �n considerare
propunerea str�inului ca pe o - s� zicem a*a~
cere?
152
Nu cred c� vorbi�i serios.
Eu una vorbesc serios. Dumneavoastr� vre�i
S " d�dur� s� se ridice �i s� plece
imediat; era �ns� riscant.
1 __ Dar ca s� l�s�m asta, c�rui fapt u datorez
oarea vizitei dumneavoastr�? Nu s-a mai �nt�m-
plat niciodat�.
_ Domni�oara Prym, acum doua zile, a spus
c� l-a auzit url�nd pe lupul blestemat.
�tim cu to�ii c� lupul blestemat este o scuz�
stupid� a fierarului - zise patroana hotelului. Se
vede c� s-a dus �n p�dure cu vreo femeie din sa-
tul vecin, a �ncercat s�-i fac� felul, ea s-a �mpotri-
vit, �i el a venit cu povestea asta. Dar �i a�a, ne-am
hot�r�t s� facem o plimbare pe-aici, ca s� vedem
dac� totul e �n regul�.
- Totul e cum nu se poate mai bine. Tricotez
o fa�� de mas�, de�i nu pot garanta c� o s-o ispr�-
vesc; s-ar putea s� mor m�ine, de exemplu.
Urm� un moment de jen� general�.
- Dup� cum �ti�i, b�tr�nii mor de la un ceas la
altul - continu� Berta.
Situa�ia se restabili. Sau aproape.
� E mult prea devreme s� v� g�ndi�i la asta.
� S-ar putea; p�n� m�ine se mai schimb� lucru-
rile. Dar s� �ti�i c� �sta a fost g�ndul care m-a fr�-
m�ntat cel mai mult azi.
� A�i avut vreun motiv special?
� Crede�i c� ar fi trebuit s� am?
i vre-
Patroana hotelului sim�ea nevoia s� schimbe
vorba, dar trebuia s-o fac� cu mult� grij�. La <
153

mea asta, adunarea din pia�� trebuie s� fi �n


�i avea s� se termine peste c�teva minute e
� Cred c�, o dat� cu v�rsta, oamenii �n�eleg p�^
la urm� c� moartea e inevitabil�. �i trebuie s�
v��m s-o primim cu senin�tate, �n�elepciune si
semnare: deseori ea ne scap� de suferin�e inutile"
� Ave�i perfect� dreptate - r�spunse Berta
Exact la asta m-am g�ndit toat� seara. �i �ti�i la c
concluzie am ajuns? Mi-e foarte, foarte fric� s� mor
Nu cred c� mi-a sunat ceasul.
Atmosfera era din ce �n ce mai ap�s�toare, si
so�ia primarului �i aminti de discu�ia din sacris-
tie, despre terenul de l�ng� biseric�; vorbeau de
una, pe c�nd �n realitate se refereau la alta.
Nici una din cele dou� nu �tia cum decurgea
adunarea din pia��; nimeni nu cuno�tea planul
preotului sau reac�ia b�rba�ilor din Viscos. Era in-
util s� o provoace pe Berta la o conversa�ie mai sin-
cer� - dac� n-ar fi fost dec�t faptul c� nimeni nu
accept� s� moar� f�r� a opune o rezisten�� dispe-
rat�. Examina �n sinea ei problema: dac� voiau s�
o ucid� pe femeia aceea, trebuia s� g�seasc� un
mod de-a o face f�r� a declan�a o lupt� violent�,
care ar fi l�sat urme pentru o viitoare investiga�ie.
S� dispar�. B�tr�na trebuia pur �i simplu s� dis-
par�; corpul ei nu putea s� r�m�n� �n cimitir sau
p�r�sit �n desi�; dup� ce str�inul va fi constatat c�
dorin�a �i fusese �ndeplinit�, se impunea s-o ard�,
�mpr�tiindu-i cenu�a �n mun�i. At�t �n teorie c�t
�i �n practic�, Berta i-ar fi ajutat ca p�m�ntul acela
s� redevin� fertil.
- La ce v� g�ndi�i?-�i �ntrerupse Berta reflec-
�iile.
154

La un foc mare - r�spunse so�ia primaru-


� U un foc frumos care s� ne �nc�lzeasc� trupu-
^bin nu mai s�ntem �n Evul Mediu;
t"ti c� unii de pe-aici cred c� eu s�nt vr�jitoare?
Era imposibil s� mint�, altminteri b�tr�na ar fi
devenit suspicioas�; femeile �ncuviin�ar� din cap.
__ Dacg am fi fost �n Evul Mediu, a�i fi putut
s� m� arde�i de vie, a�a, simplu, doar pentru c� ci-
neva a hot�r�t c� trebuie s� fiu vinovat� de ceva.
Ce-o fi asta?", g�ndea patroana hotelului. "Oare
ne-o fi tr�dat cineva? Sau poate c� nevasta prima-
rului, acum l�ng� mine, o fi venit pe-aici mai de-
vreme �i i-o fi povestit totul? Sau poate preotul o
fi avut remu�c�ri �i-o fi venit s� i se spovedeasc�
unei p�c�toase?"
� V� mul�umesc mult pentru vizit�, dar s�nt
bine, perfect s�n�toas�, dispus� s� fac toate sacrifi-
ciile posibile, inclusiv regimurile astea alimentare
idioate, care m� oblig� s�-mi scad colesterolul, c�ci
doresc s� mai tr�iesc mult timp. Berta se ridic� �i
deschise u�a. Cele dou� �i luar� r�mas-bun. Adu-
narea din pia�� nu se terminase.
� �mi pare bine c� a�i venit, acum las tricotatul
�i m� duc la culcare. �i, la drept vorbind, eu cred
�n lupul blestemat; pentru c� s�nte�i tinere, n-a�i pu-
tea r�m�ne pe-aproape p�n� ce se termin� aduna-
rea, ca s� v� asigura�i c� nu se-apropie de u�a mea?
Cele dou� acceptar�, �i urar� noapte bun� �i
Berta intr� �n cas�.
T B�tr�na �tie! ~~ sPuse m �oapt� patroana ho-
telului. Cineva a vorbit! N-ai observat pe ce ton
155

ironic vorbea? Nu vezi c� ea a priceput c� ��


aici ca s� o supraveghem? ena
So�ia primarului era �ncurcat�.
� N-are de unde �ti. Nimeni n-ar fi nebun s� "
spun�. Dac� nu cumva... 1
� Dac� nu cumva ce?
� Dac� nu cumva e chiar vr�jitoare. �i adu "
aminte de v�ntul care a suflat �n timp ce st�team
de vorb�?
� �i totu�i ferestrele erau �nchise.
Inimile celor dou� femei se deschiser� �i veacuri
de supersti�ii revenir� la suprafa��. Dac� chiar era
vr�jitoare, moartea ei, �n loc s� salveze satul, ar sf�r-
�i prin a-l distruge complet.
A�a spuneau legendele.
Berta stinse lumina �i continu� s� le priveasc�
pe cele dou� femei din col�ul ferestrei. Nu �tia dac�
trebuia s� r�d�, s� pl�ng� sau, pur �i simplu, s�-�i
accepte destinul. Avea o singur� certitudine. Fu-
sese aleas� ca s� moar�.
So�ul ei ap�ruse pe sear� �i, spre surprinderea
ei, venise �nso�it de bunica domni�oarei Prym. Cea
dint�i pornire a Bertei a fost gelozia: ce c�uta cu fe-
meia aceea? Dar observ� c�t erau de preocupate
privirile celor doi �i o cuprinse disperarea c�nd �i
povestir� ce auziser� �n sacristie.
Cei doi �i cerur� s� fug� imediat.
"Se vede treaba c� glumi�i", r�spunse Berta.
"Cum s� fug? Picioarele mele abia pot s� m� duc�
p�n� la biserica aflat� la o sut� de metri de-aici,
cum v�-nchipui�i c� a� cobor� tot drumul din sat?
V� rog, rezolva�i problema asta sus �n cer, ap�-
156

�! La urma urmelor de ce-mi petrec timpul


ra�!�Hdu-m� la to�i sfin�ii?"
p o situa�ie mai complicat� dec�t �i �nchipuia
7 Binele �i R�ul erau �n plin� lupt� �i nimeni
le putea amesteca. �ngerii �i demonii erau �n
f ui uneia dintre acele b�t�lii periodice, c�nd con-
damn� sau salveaz� regiuni �ntregi pe o perioad�
�ndelungat�. ^ _ w
Nu m� intereseaz�; eu nu am cum sa ma apar,
lupta asta nu-i a mea, n-am cerut s� intru �n ea."
Nimeni nu ceruse. Totul �ncepuse cu o eroare
de calcul a unui �nger de paz�, acum doi ani. �n
timpul unei lu�ri de ostatici, dou� femei �i aveau
zilele num�rate, dar o feti�� de trei ani trebuia s�
scape. Feti�a aceea, se spunea, �i va m�ng�ia p�n�
la urm� tat�l, va face ca el s� mai spere �n via�� �i
s� dep�easc� teribila suferin�� c�reia avea s�-i fie
supus. Era un om de treab� �i, cu toate c� urma s�
treac� prin momente teribile (nimeni nu �tia moti-
vul, acesta �inea de un plan al lui Dumnezeu, nici-
odat� pe deplin explicat), avea s� sf�r�easc� prin
a se recupera. Fata avea s� creasc� marcat� de tra-
gedie, dar, dup� ce avea s� �mplineasc� dou�zeci
de ani, avea s�-�i foloseasc� propria suferin�� pen-
tru a u�ura durerea celorlal�i. Avea s� �ndeplineas-
c� p�n� la urm� o munc� at�t de important�, �nc�t
urma s� �nr�ureasc� tot globul.
Acesta fusese planul ini�ial. �i totul decurgea
foarte bine: poli�ia invadase ascunz�toarea, �nce-
puser� �mpu�c�turile, persoanele destinate s� fie
ucise �ncepuser� s� cad�. �n acest moment, �ngerul
de paz� al feti�ei - dup� cum �tia �i Berta, to�i co-
pm de trei ani �i v�d �ngerii �i stau de vorb� cu ei
157

tot timpul - �i f�cu un semn s� se retrag� r


perete. Dar copilita nu �n�elese �i se apropie de�
ca s� aud� ce zicea.
Se mi�c� doar trei centimetri; destul pentru
fi atins� de un tir mortal. �ncep�nd de atunci ist
ria o apuc� pe alt� cale; ceea ce era scris s� se trans-
forme �ntr-un frumos episod al r�scump�r�rii se
preschimb� �ntr-o lupt� f�r� preget. Diavolul in-
tr� �n scen�, pretinz�nd sufletul acelui om plm
de ur�, neputin��, dorin�� de r�zbunare. �ngerii nu
se conformar�; era un om bun, fusese ales, chiar
dac� profesia lui nu era dintre cele mai recoman-
dabile, ca s�-�i ajute fiica s� schimbe multe lucruri
de pe lume.
Argumentele �ngerilor �ns� nu izbutiser� s� mai
trezeasc� nici un ecou �n mintea lui. �ncetul cu �n-
cetul, diavolul �i puse st�p�nire pe suflet, p�n� ce
ajunse s� i-l controleze aproape �n �ntregime.
"Aproape �n �ntregime", repet� Berta. "A�i spus:
"aproape"."
Am�ndoi �i confirmar� spusa. Mai r�m�nea o
lumin� imperceptibil�, pentru c� unul dintre �ngeri
refuzase s� renun�e la lupt�. Dar nu era niciodat�
ascultat, p�n� c�nd, noaptea trecut�, izbutise s� vor-
beasc� pu�in. �i instrumentul fusese �ns�i domni-
�oara Prym.
Bunica lui Chantal ar�t� c� tocmai de-aceea se
afla acolo: deoarece, dac� exista cineva care putea
schimba situa�ia, acesta era nepoata ei. Chiar �i a�a,
b�t�lia era mai feroce ca oric�nd �i un �nger al str�-
inului fusese din nou �n�bu�it de prezen�a diavo-
lului.
158

Rprta �ncerc� s�-i lini�teasc� pe cei doi, care p�-


foarte nervo�i; �n definitiv, ei erau gata mor�i,
" cea care trebuia s� fie �ngrijorat�. �i oare nu
63 Iau s-o ajute pe Chantal ca s� schimbe totul?
P Diavolul lui Chantal era �i el pe cale de-a c�-
. b�t�lia. C�nd ea mersese �n p�dure, bunica �l
hlnisese �n c�utarea ei pe lupul blestemat - aces-
ta exista cu adev�rat �i fierarul nu min�ise. Urm�-
ise s� trezeasc� bun�tatea b�rbatului �i reu�ise.
Dar, dup� c�t se pare, conversa�ia dintre cei doi nu
f�cuse ca lucrurile s� mearg� mai bine; am�ndoi
erau personalit�i prea puternice. Acum mai era
o singur� �ans�: ca fata s� fi v�zut ceea ce �i doreau
ei s� vad�. Sau mai bine zis: �tiau c� ea v�zuse deja,
dar ceea ce voiau era s� �n�eleag�.
- Ce anume?
Nu puteau spune; contactul cu cei vii avea �i
el o limit�, unii diavoli tr�geau cu urechea la ce vor-
beau ei acum �i s-ar fi putut s� strice totul dac�
li s-ar fi cunoscut planul dinainte. Puteau garanta
�ns� c� era ceva foarte simplu �i, dac� Chantal ar
fi istea�� - dup� cum sus�inea bunic�-sa - ar �ti
cum s� controleze situa�ia.
Berta accept� r�spunsul; departe de ea s� le
pretind� o indiscre�ie care o putea costa via�a, de�i
tare-i pl�cea s� afle secrete. O explica�ie �ns� tot
lipsea, drept care se adres� so�ului ei:
cu
- Mi-ai spus s� r�m�n aici, �ez�nd pe scaunul
�sta, vreme de at�ia ani, supraveghind satul, pe
motiv c� ar putea s� intre r�ul �n el. Mi-ai cerut-o
cu mult� vreme �nainte ca �ngerul s� se z�p�ceasc�
1 feti�a s� moar�. De ce?
159

B�rbatul ei r�spunse c�, �ntr-un fel sau altul, r�ul


tot ar fi trecut prin Viscos, c�ci el obi�nuie�te s�-�i
fac� necontenit rondul pe p�m�nt �i, spre marea-i
pl�cere, s�-i surprind� pe oameni nepreg�ti�i.
- Nu s�nt convins�.
Nici so�ul ei nu era convins, dar �sta era ade-
v�rul. Poate c� duelul dintre bine �i r�u are loc cli-
p� de clip� �n inima fiec�rui om, c�mpul de b�taie
al tuturor �ngerilor �i diavolilor; ace�tia se lupt� pas
cu pas, ca s� c�tige teren, de-a lungul multor mi-
lenii, p�n� c�nd, �n cele din urm�, una din cele dou�
for�e o va distruge pe deplin pe cealalt�. �i totu�i,
chiar dac� acum tr�ie�te �n plan spiritual, continu�
s� ignore multe lucruri, mult mai multe chiar dec�t
pe p�m�nt.
- �n fine, parc� s�nt ceva mai convins�. Odih-
ni�i-v� acum; dac� o fi s� mor, �nseamn� c� mi-a
sunat ceasul.
Berta nu spuse c� se sim�ea cam geloas� �i c�
i-ar fi pl�cut s� fie din nou cu so�ul ei; bunica lui
Chantal fusese mereu una dintre femeile cele mai
r�vnite din Viscos.
Cei doi plecar� totu�i, sus�in�nd c� era nevoie
s� o determine pe fat� s� �n�eleag� corect ceea ce
v�zuse. Gelozia Bertei spori, dar izbuti s� se lini�-
teasc�, zic�ndu-�i c� so�ul ei dorea ca ea s� mai tr�-
iasc� ni�el pentru a se putea bucura, f�r� a-l deranja
nimeni, de tov�r�ia bunicii domni�oarei Prym.
Cine �tie, poate chiar a doua zi avea s�-�i piar-
d� independen�a de care credea el c� se bucur�.
Berta mai cuget� un pic �i se r�zg�ndi: bietul om
merita c�iva ani de odihn�, nu o costa nimic s�-l
160

lase s� cread� c� era liber s� fac� ce-i trecea prin


cap - fiind sigur� c� el �i sim�ea tare mult lipsa.
V�z�ndu-le pe cele dou� femei tot acolo, afar�,
�i trecu prin minte c� n-ar fi fost deloc r�u s� mai
h�l�duiasc� pu�in prin valea aceea, uit�ndu-se la
mun�i, asist�nd la ve�nicele conflicte dintre b�rba�i
�i femei, dintre copaci �i v�nt, dintre �ngeri �i dia-
voli, �ncepu s� o cuprind� frica �i �ncerc� s� se con-
centreze asupra altui lucru - poate c� m�ine va
folosi un ghem de l�n� de alt� culoare dec�t cel cu
care lucra, c�ci fa�a de mas� avea un aspect cam
monoton.
�nainte de sf�r�itul adun�rii din pia��, ea se �i
cufundase �n somn, sigur� c� domni�oara Prym
va sf�r�i prin a �n�elege mesajul, chiar dac� nu avea
darul de a vorbi cu spiritele.

,f

��J�

'ti
Yy",f

�V
- �n biseric�, �ntr-un loc sf�nt, v-am vorbit de
necesitatea sacrificiului - zise preotul. Aici, pe
p�m�nt profan, cred c� s�nte�i gata de martiriu.
Mica pia��, insuficient luminat� - era un singur
felinar, de�i primarul promisese �n timpul campa-
niei electorale s� instaleze mai multe -, era ticsit�.
��rani �i ciobani, cu ochii c�rpi�i de somn, deoarece
obi�nuiau s� se culce �i s� se trezeasc� o dat� cu soa-
rele, p�strau o t�cere respectuoas� �i �nfrico�at�.
P�rintele pusese un scaun l�ng� cruce �i se urcase
pe el - a�a �nc�t s� poat� fi v�zut de toat� lumea.
� Vreme de secole, Biserica a fost acuzat� de
lupte nedrepte, adev�rul este �ns� c� tot ce-am f�-
cut a fost s� supravie�uim amenin��rilor.
� N-am venit aici s� ne vorbi�i despre Biseric�,
p�rinte - se ridic� un glas. Vrem s� afl�m ceva de-
spre Viscos.
� Nu trebuie s� v� explic c� Viscos-ul e ame-
nin�at s� dispar� de pe hart�, lu�nd totul cu el, pe
voi, p�m�nturile, turmele voastre. N-am venit aici
nici ca s� vorbesc despre Biseric�, ci ca s� v� spun
ceva foarte precis: numai prin sacrificiu �i peniten��
putem ajunge la m�ntuire. �i �nainte de-a fi iar �n-
162

trerupt, vorbesc de sacrificiul cuiva anume, de pe-


niten�a tuturora �i de salvarea satului.
� S-ar putea s� fie doar o minciun� - strig�
alt glas.
� Str�inul ne va ar�ta aurul m�ine - zise pri-
marul, mul�umit c� putea furniza o informa�ie de
care nici p�rintele nu luase cuno�tin��. Domni�oa-
ra Prym nu vrea s�-�i asume singur� r�spunde-
rea, dar patroana hotelului l-a convins s� aduc�
lingourile aici. Nu vom ac�iona dec�t cu garan�ia
asta.
Primarul lu� cuv�ntul �i �ncepu s� vorbeasc� de-
spre �mbun�t�irile posibile �n sat, despre reforme,
despre parcul copiilor, despre reducerea impozite-
lor �i �mp�r�irea bog�iei proasp�t dob�ndite.
- In p�r�i egale - zise cineva.
Era momentul s� fac� un compromis pe care
detesta s�-l fac�; dar toate privirile se �ndreptar�
c�tre el, oamenii p�r�nd a se fi scuturat subit de
somnolen��.
� �n p�r�i egale - confirm� preotul, �nainte
ca primarul s� reac�ioneze. Nu aveau alt� op�iune:
to�i participau cu aceea�i r�spundere �i aceea�i re-
compens�, altminteri unul dintre ei ar fi sf�r�it �n
scurt timp prin a denun�a crima - din invidie sau
r�zbunare. Preotul cuno�tea bine aceste dou� cu-
vinte.
� Cine va muri?
Primarul explic� felul corect �n care ajunseser�
la alegerea Bertei; suferea mult pentru c�-�i pier-
duse b�rbatul, era b�tr�n�, nu avea prieteni, p�rea
nebun� a�a cum �edea din zori p�n�-n sear� �n fa�a
casei �i nu contribuia cu nimic la dezvoltarea satu-
163

lui. To�i banii ei, �n loc s� fi fost investi�i �n p�m�n-


turi sau �n oi, aduceau dob�nzi de la o banc� din-
tr-un ora� �ndep�rtat; singurii care tr�geau foloase
de pe urma ei erau comercian�ii, care, asemeni fur-
gonetei cu p�ine, veneau s�pt�m�nal �n sat ca s�-�i
v�nd� produsele.
Nici un glas din r�ndurile mul�imii nu se ridic�
�mpotriva alegerii. Primarul fu mul�umit c�-i fu-
sese acceptat� autoritatea; preotul �ns� era con�tient
c� �mprejurarea asta putea fi un semn deopotriv�
bun sau r�u, pentru c� nu totdeauna t�cerea sem-
nific� un "da" - �n general demonstra doar inca-
pacitatea oamenilor de-a reac�iona la momentul
potrivit. Dac� cineva nu ar fi fost de acord, mai t�r-
ziu s-ar chinui la g�ndul c� acceptase f�r� s� vrea,
iar urm�rile ar putea fi grave.
- Simt nevoia ca to�i s� fi�i de acord - zise p�-
rintele. Trebuie s� spune�i cu glas tare dac� accep-
ta�i sau nu, pentru ca Dumnezeu s� v� aud� �i s�
�tie c� are b�rba�i viteji �n armata sa. �i dac� nu
crede�i �n Dumnezeu, tot v� cer s� v� exprima�i
acordul sau dezacordul cu glas tare, astfel �nc�t s�
�tim cu to�ii ce anume g�nde�te fiecare dintre noi.
Primarului nu-i pl�cu felul �n care folosise preo-
tul verbul: "simt nevoia", zisese el, pe c�nd corect
ar fi fost "sim�im nevoia" sau "primarul simte ne-
voia". Dup� ce avea s� se �ncheie afacerea asta, avea
s�-�i recupereze autoritatea a�a cum trebuia. Acum
�ns�, ca bun politician, �l l�sase pe preot s� ac�io-
neze �i s� se expun� singur.
- Vreau s� spune�i c� s�nte�i de acord.
Primul "da" veni de la fierar. Primarul, ca s�-�i
arate repede curajul, �i d�du �i el acordul cu glas
164

tare. �ncetul cu �ncetul, fiecare b�rbat aflat acolo de


fa�� spuse cu glas tare c� era de acord, p�n� c�nd se
angajar� cu to�ii. Unii erau de acord pentru c� do-
reau ca adunarea s� se termine repede �i s� se poa-
t� �ntoarce acas�; al�ii se g�ndeau la aur �i la modul
cel mai rapid de-a �nzestra satul cu bog�ia recent
dob�ndit�; al�ii pl�nuiau s� le trimit� banii copii-
lor, pentru ca ace�tia s� nu se mai simt� ru�ina�i
�n fa�a prietenilor din marele ora�; practic, nici unul
dintre cei aduna�i acolo nu credea c� Viscos-ul �i-ar
mai putea rec�p�ta gloria pierdut� �i-�i doreau nu-
mai bog�ia pe care-o meritaser� mereu, dar n-o
avuseser� niciodat�.
Nimeni �ns� nu zise "nu".
� Avem �n sat 108 femei �i 173 de b�rba�i -
continu� preotul. Fiecare locuitor are cel pu�in o
arm�, dat fiind c� tradi�ia local� cere ca to�i s� �nve�e
s� v�neze. Ei bine, m�ine �n zori de zi, v� ve�i l�sa
armele, cu un singur cartu�, �n sacristia bisericii,
�l rog pe primar, care are acas� mai multe pu�ti, s�
aduc� �i pentru mine una.
� Nu ne l�s�m niciodat� armele pe m�ini str�-
ine - strig� o c�l�uz� de v�n�toare. Ele s�nt sacre,
preten�ioase, personale. Nu pot s� fie niciodat� fo-
losite de alte persoane.
� L�sa�i-m� s� termin. Am s� v� explic cum
func�ioneaz� un pluton de execu�ie; s�nt convoca�i
�apte solda�i ca s� trag� �n cel condamnat la moar-
te. Solda�ilor le s�nt �ncredin�ate �apte pu�ti - �ase
dintre ele s�nt �nc�rcate cu gloan�e adev�rate, iar
una nu are dec�t un cartu� de manevr�. Pulberea
explodeaz� la fel, zgomotul e identic, dar nu are
165

plumb care s� fie proiectat �n direc�ia corpului vic-


timei.
Nici unul dintre solda�i nu �tie care este pu�ca
�nc�rcat� cu cartu�ul orb. A�a �nc�t fiecare crede
c� e a lui �i c� numai camarazii ar fi r�spunz�tori
pentru moartea acelui ins, b�rbat sau femeie, pe
care nu-l cunosc, dar �n care au fost obliga�i s� tra-
g�, �n temeiul datoriei militare.
� To�i se socotesc nevinova�i - zise mo�ierul,
care p�n� atunci p�strase t�cerea.
� Exact. M�ine voi face �i eu acela�i lucru: voi
scoate plumbul din 87 de cartu�e �i voi l�sa celelalte
arme cu muni�ie adev�rat�. Toate armele vor r�su-
na �n acela�i timp, dar nimeni nu va �ti care dintre
ele au plumbi �n ele; astfel, fiecare dintre dumnea-
voastr� se poate considera nevinovat.
Oric�t de osteni�i ar fi fost oamenii, ideea p�-
rintelui fu urmat� de un suspin de u�urare. Un alt
fel de energie se r�sp�ndi prin pia�� ca �i cum, de
la un ceas la altul, toat� istoria aceea �i-ar fi pier-
dut aerul tragic �i nu mai era vorba acuma dec�t
de c�utarea unei comori ascunse. Fiecare om era
absolut convins c� arma lui avea s� fie �nc�rcat�
cu un cartu� de manevr�, nefiind deci vinovat, dar
solidar cu tovar�ii s�i, care trebuiau s�-�i schimbe
�n bine vie�ile �i satul. Oamenii erau acum foarte
�nsufle�i�i; Viscos devenise un loc unde se �nt�m-
plau lucruri deosebite �i importante.
- Singura arm� care, pute�i fi siguri, va fi �n-
c�rcat� va fi a mea, pentru c� eu nu pot alege de
unul singur. �i nici partea mea din aur nu mi-o voi
p�stra; dar aceast� hot�r�re o iau din alte motive.
166

Nici de ast� dat� primarului nu-i pl�cu felul


cum vorbea preotul. Se comporta de parc� voia ca
locuitorii Viscos-ului s� �n�eleag� c� era un om cu-
rajos, plin de autoritate �i m�rinimie, capabil de
orice sacrificiu. Dac� ar fi fost acolo �i nevasta lui,
ea ar fi zis c� se preg�te�te s�-�i depun� candida-
tura la viitoarele alegeri.
"Las' c� vine ea ziua de luni", �i zise el �n sinea
lui. Avea s� reduc� at�t de mult taxa pentru bise-
ric�, �nc�t preotului avea s�-i fie cu neputin�� s� mai
r�m�n� acolo. In definitiv, era singurul care nu pre-
tindea s� se �mbog�easc�.
� �i victima? - �ntreb� fierarul.
� Va veni - zise preotul. Voi avea eu grij�. Dar
am nevoie s� fiu �nso�it de �nc� trei in�i.
Cum nimeni nu se oferi, preotul alese trei b�r-
ba�i solizi. Doar unul dintre ei �ncerc� s� zic� "nu",
dar prietenii s�i �l str�punser� cu privirea, iar el
se r�zg�ndi rapid.
� Unde vom aduce jertfa? - �ntreb� mo�ierul,
adres�ndu-i-se direct preotului. Primarul �i pier-
dea autoritatea v�z�nd cu ochii �i trebuia s� �i-o
recupereze numaidec�t.
� Hot�r�rea o iau eu - zise el, arunc�ndu-i o
privire furioas� mo�ierului. Nu vreau ca p�m�n-
tul Viscos-ului s� fie p�tat de s�nge. O vom face
m�ine, la ora asta, l�ng� monolitul celtic. Aduce�i-v�
lanternele, felinarele, tor�ele, pentru ca to�i s� vad�
bine cum �intesc cu arma, nu cumva s� trag� �ntr-o
direc�ie gre�it�.
Preotul se d�du jos de pe scaun - adunarea se
terminase. Femeile din Viscos auzir� din nou zgo-
mot de pa�i pe caldar�m, b�rba�ii se �ntorceau aca-
167

s�, beau ceva, se uitau pe fereastr� sau pur �i sim-


plu se pr�bu�eau �n pat, epuiza�i. Primarul o re-
�nt�lni pe so�ia lui care-i istorisi ce auzise acas� la
Berta �i c�t de tare se speriase. Dup� ce analizar�
�ns� cuv�nt cu cuv�nt - �mpreun� cu patroana ho-
telului - toate cele spuse atunci, cele dou� ajun-
ser� la concluzia c� b�tr�na nu �tia nimic - numai
sentimentul vinov�iei o f�cea s� vorbeasc� a�a.
"Vede strigoi unde nu s�nt, ca �i cu lupul bleste-
mat", coment� ea.
Preotul se �ntoarse la biseric� �i-�i petrecu toa-
t� noaptea �n rug�ciune.

h.; ��.
�-Kiaii''�h

'�O
Chantal �i f�cu cafeaua de diminea�� la p�inea
cump�rat� �n ajun, deoarece furgoneta brutarului
nu venea duminica. Se uit� pe fereastr� �i v�zu c�
b�rba�ii din Viscos ie�eau din casele lor duc�nd c�te
o arm� de v�n�toare. Se preg�ti s� moar�, deoarece
�nc� mai era posibil s� fi fost ea cea aleas�; nimeni
nu-i cioc�ni �ns� la u�� - dimpotriv�, treceau mai
departe, intrau �n sacristia bisericii �i ie�eau de aco-
lo cu m�inile goale.
Cobor�, se duse la hotel �i patroana �i povesti
ce se �nt�mplase noaptea trecut�: alegerea victimei,
propunerea preotului, preg�tirile pentru sacrificiu.
Nu mai avea acela�i ton ostil, iar lucrurile p�reau
a se schimba �n favoarea lui Chantal.
� Vreau s�-�i spun ceva; �ntr-o zi, Viscos-ul �i
va da seama ce ai f�cut pentru locuitorii lui.
� Dar str�inul va trebui s�-�i arate aurul.
- Evident. A �i plecat cu rucsacul gol.
Chantal se hot�r� s� nu se plimbe prin p�dure,
deoarece ar fi trebuit s� treac� pe la casa Bertei �i
i-ar fi fost ru�ine s� dea ochii cu ea. Se �ntoarse la
ea �n camer� �i-�i aminti iar de visul pe care-l avu-
sese.
169

Seara trecut� avusese un vis ciudat: un �nger �i


�ncredin�a cele unsprezece lingouri de aur �i-i ce-
rea s� le p�streze.
Chantal �i r�spundea �ngerului c�, pentru asta,
era nevoie s� omoare pe cineva. �ngerul o �ncredin-
�a c� nici vorb�; dimpotriv�, lingourile dovedeau
c� aurul nici nu exista.
De aceea �i ceruse patroanei hotelului s� stea
de vorb� cu str�inul; �i f�cuse un plan. Dar, cum
totdeauna �n via�� pierduse b�t�liile, se �ndoia c�
�i l-ar putea duce la bun sf�r�it.

Berta privea cum apune soarele dup� mun�i,


c�hd �i v�zu pe preot �i pe �nc� trei b�rba�i apropiin-
du-se. Se �ntrista din trei pricini: �tia c� i-a sunat
ceasul, apoi so�ul ei nici m�car nu i se ar�tase ca
s� o consoleze (poate de teama a ceea ce i-ar fi dat
s� aud�, poate ru�inat de propria-i neputin�� de-a
o salva) �i, �n fine, �i d�dea seama c� banii pe care-i
adunase vor sf�r�i prin a intra �n buzunarele ac-
�ionarilor de la banca unde �i-i depusese, �ntruc�t
nu avusese timp s� �i-i retrag� �i s�-i pun� pe foc.
Se sim�ea mul�umit� din dou� pricini: avea s�-�i
reg�seasc� �n sf�r�it b�rbatul care, la ora aceea, se
plimba pesemne cu bunica domni�oarei Prym; �i
ultima ei zi de via�� nu fusese �nchis� �i friguroas�,
ci �nsorit� �i plin� de lumin�; nu toat� lumea are
privilegiul s� plece definitiv cu o amintire at�t de
frumoas�.
Preotul f�cu un semn ca b�rba�ii s� r�m�n� la
distan�� �i se apropie singur.
- Bun� seara-zise ea. Vede�i ce mare e Dum-
nezeu c� a f�cut o natur� at�t de frumoas�.
171

"N-au dec�t s� m� ia, dar eu voi l�sa aici tot p�-


catul lumii."
� Nu-�i po�i imagina c�t de frumos e Raiul -
r�spunse preotul, dar ea observ� c� s�geata ei �l
atinsese �i c� se str�duia acum s�-�i p�streze s�n-
gele rece.
� Nu �tiu dac� e chiar at�t de frumos, nici m�-
car nu s�nt sigur� c� exist�: a�i fost dumneavoastr�
acolo?
� �nc� nu. Dar am cunoscut infernul �i �tiu c�
e groaznic, oric�t de atr�g�tor ar p�rea v�zut de
afar�.
Ea pricepu c� se referea la Viscos.
� V� �n�ela�i, p�rinte. A�i fost �n Rai, dar nu
l-a�i recunoscut. A�a cum se �nt�mpl�, de altfel, cu
mai to�i oamenii de pe lumea aceasta; caut� sufe-
rin�a �n cele mai vesele locuri, deoarece �i �nchi-
puie c� nu li se cuvine fericirea.
� S-ar p�rea c� to�i anii petrecu�i aici te-au f�-
cut mai �n�eleapt�.
� E mult de c�nd nimeni n-a mai venit s� stea
de vorb� cu mine, iar acum, curios, to�i au desco-
perit c� exist �i eu. �nchipui�i-v� c�, ieri noapte, pa-
troana hotelului �i so�ia primarului mi-au f�cut
cinstea s� m� viziteze; ast�zi, parohul satului face
acela�i lucru - oare pentru c� �ntre timp am deve-
nit o persoan� important�?
� Foarte - zise preotul. Cea mai important�
din sat.
� Am primit vreo mo�tenire?
� Zece lingouri de aur. Viitoarele genera�ii de
b�rba�i, femei �i copii �i vor fi recunosc�toare. S-ar
putea chiar s� �nal�e o statuie �n cinstea dumitale.
172

� Prefer o f�nt�n�; pe l�ng� faptul c� �nfrumu-


se�eaz� locul, potole�te setea drume�ilor �i-i lini�-
te�te pe cei cu sufletul greu.
� Se va construi o f�nt�n�. Ai cuv�ntul meu de
onoare.
Berta socoti c� era timpul s� termine cu farsele
�i trecu direct la subiect:
� �tiu totul, p�rinte. Condamna�i o femeie ne-
vinovat�, care nu-�i poate ap�ra via�a. Fi�i blestemat,
�mpreun� cu p�m�ntul acesta �i cu to�i locuitorii
lui!
� Amin - consim�i preotul. Vreme de peste
dou�zeci de ani, am �ncercat s� binecuv�ntez p�m�n-
tul acesta, dar nimeni nu mi-a auzit �ndemnurile,
�n decursul acelora�i dou�zeci de ani, am �ncercat
s� aduc binele �n inimile oamenilor, p�n� c�nd am
�n�eles c� Dumnezeu m-a ales s� fiu bra�ul Lui st�ng
�i s� dau pe fa�� r�ul de care s�nt capabili. Poate
a�a se vor �nfrico�a �i se vor �ntoarce la credin��.
Berta ar fi vrut s� pl�ng�, dar se st�p�ni.
� Vorbe frumoase, dar g�unoase. Nu s�nt de-
c�t o explica�ie pentru cruzime �i nedreptate.
� Spre deosebire de to�i ceilal�i, nu o fac pen-
tru bani. �tiu c� e un aur blestemat, ca �i p�m�ntul
acesta, �i c� nu va aduce fericirea nim�nui: o fac
pentru c� mi-a cerut-o Dumnezeu. Mai bine zis:
mi-a poruncit, a r�spuns rug�ciunilor mele.
"Inutil s� mai vorbesc", g�ndi Berta, �n timp ce
preotul �i v�ra m�na �n buzunar �i scotea ni�te pi-
lule.
� Nu vei sim�i nimic - zise el. S� intr�m.
� Nici dumneavoastr�, nici altcineva din sat
nu ve�i c�lca pragul casei mele c�t voi fi eu �n via��.
173

Poate azi, la ultimele ore a!e nop�ii, va fi deschis�


u�a - dar acum nu.
Preotul �i f�cu semn unuia dintre b�rba�i �i aces-
ta se apropie cu o sticl� de plastic.
� Ia pastilele astea. Ai s� dormi �n urm�toa-
rele ore. C�nd ai s� te treze�ti, o s� fii �n cer, al�turi
de so�ul dumitale.
� Totdeauna am fost al�turi de so�ul meu; �i
niciodat� n-am luat pastile de somn, �n ciuda fap-
tului c� suf�r de insomnie.
� Atunci cu at�t mai bine, �i vor face efectul
aproape instantaneu.
Soarele disp�ruse, umbrele �ncepeau s� se lase
rapid asupra v�ii, bisericii, satului.
� �i dac� nu vreau s� le iau?
� Le vei lua oricum.
Se uit� la b�rba�ii care-l �nso�eau �i �n�elese c�
preotul spunea adev�rul. Lu� pastilele, �i le v�r� �n
gur� �i b�u toat� apa. Ap�: f�r� gust, f�r� miros,
f�r� culoare - �i totu�i lucrul cel mai important
de pe lume. Ca �i ea �n momentul acela.
Mai privi o dat� mun�ii, acum acoperi�i total
de umbr�. V�zu prima stea ivindu-se pe cer �i-�i
aminti c� avusese o via�� bun�; se n�scuse �i avea
s� moar� �ntr-o a�ezare pe care-o iubea, chiar dac�
a�ezarea nu-i ar�ta aceea�i dragoste -, dar mai
avea vreo importan��? Cine iube�te a�tepund o re-
compens� �i pierde vremea.
Fusese binecuv�ntat�. Nu cunoscuse nici o alt�
�ar�, dar �tia c� acolo, �n Viscos, se petreceau ace-
lea�i lucruri care se petreceau pretutindeni. �i pier-
duse so�ul iubit, dar Dumnezeu �i d�ruise bucuria
de-a fi tot al�turi de el, chiar �i dup� ce murise. V�-
174

zuse apogeul satului, asistase la �nceputul deca-


den�ei lui �i pleca �nainte de a-l vedea pe de-a-ntre-
gul distrus. Ii cunoscuse pe oameni cu defectele �i
virtu�ile lor �i era �ncredin�at�, �n pofida a ceea ce
i se �nt�mpla acum �i-a at�tor �ncle�t�ri la care so�ul
ei o asigura c� asistase �n lumea nev�zut�, c� bu-
n�tatea omeneasc� va triumfa �n cele din urm�.
�i p�ru r�u de preot, de primar, de domni�oara
Prym, de fiecare om din Viscos �n parte: r�ul nu
avea s� aduc� niciodat� binele, chiar dac� ei cre-
deau contrariul. C�nd aveau s� descopere realita-
tea, avea s� fie prea t�rziu.
Ducea cu sine un singur regret din via��: fap-
tul c� nu v�zuse niciodat� marea. �tia c� exist�, c�
era imens�, furioas� �i calm� deopotriv�, dar nici-
odat� nu izbutise s� mearg� p�n� acolo unde se afla
marea, s� ia �n gur� un pic de ap� s�rat�, s� simt�
nisipul sub t�lpile goale, s� se cufunde �n apa rece
ca �i cum s-ar fi �ntors �n p�ntecele Marii Mame (�i
aduse aminte c� cel�ilor le pl�cea termenul acesta).
Afar� de asta nu prea avea de ce s� se pl�ng�.
Era trist�, foarte trist� c� trebuia s� plece astfel, dar
nu voia s� se simt� victim�: cu siguran�� o alesese
Dumnezeu pentru rolul acela �i era mult mai bine
dec�t alegerea pe care o f�cuse tot El �n cazul preo-
tului.
� Vreau s�-�i vorbesc despre bine �i despre
r�u - �l auzi ea zic�ndu-i �i sim�ind totodat� un
soi de mole�eal� �n m�ini �i picioare.
� Nu e nevoie. Dumneavoastr� nu �ti�i ce e
binele. A�i fost otr�vit de r�ul care vi s-a f�cut, iar
acum r�sp�ndi�i ciuma asta pe p�m�ntul nostru.
175

Nu s�nte�i altfel dec�t str�inul care a venit �n vi-


zit� ca s� ne distrug�.
Abia �i auzi ultimele cuvinte. Se uit� la stea �i
�nchise ochii.

Str�inul se duse la baia din camera sa de la ho-


tel, sp�l� cu grij� fiecare lingou de aur �i le puse
din nou �n rucsacul s�u vechi �i uzat. Acum dou�
zile ie�ise complet din scen�, iar acum se �ntorcea
pentru actul final - trebuia s�-�i fac� din nou apa-
ri�ia.
Totul fusese minu�ios pl�nuit: de la alegerea
a�ez�rii izolate, cu pu�ini locuitori, p�n� la ideea
de-a avea un complice, astfel �nc�t, dac� lucrurile
n-ar fi mers bine, nimeni nu l-ar fi putut acuza de
instigare la crim�. Reportofonul, recompensa, pa-
�ii pruden�i, prima etap�, c�nd �i f�cuse prieteni
printre locuitori, cea de-a doua etap�, c�nd urma s�
semene groaz� �i confuzie. A�a cum f�cuse Dum-
nezeu cu el, avea �i el s� fac� cu ceilal�i. A�a cum
Dumnezeu �i d�ruise binele pentru ca apoi s�-l az-
v�rle �ntr-un abis, tot a�a va face �i el cu al�ii.
Se �ngrijise de cele mai mici am�nunte, mai pu-
�in unul: niciodat� nu crezuse c� planul lui avea
s� func�ioneze. Era sigur c�, atunci c�nd avea s�
vin� ceasul deciziei, un simplu "nu" avea s� r�s-
toarne totul, o singur� persoan� avea s� refuze a
�nf�ptui crima, �i aceast� persoan� era suficient�
177 .

pentru a demonstra c� nu era totul pierdut. Dac�


o persoan� ar salva satul, ar fi salvat� �i lumea, spe-
ran�a ar fi �nc� posibil�, bun�tatea ar fi mai puter-
nic�, terori�tii nu erau con�tien�i de r�ul pe care-l
pricinuiser�, iertarea ar sf�r�i prin a-�i face lucra-
rea, iar zilele de suferin�� ar fi �nlocuite de o amin-
tire trist�, el s-ar putea deprinde s� tr�iasc� cu ea
�i ar putea s�-�i caute din nou fericirea. Pentru acest
"nu" pe care i-ar pl�cea s�-I aud�, satul �i-ar primi
cele zece lingouri de aur, indiferent de pariul f�cut
cu t�n�ra femeie.
Planul s�u d�duse �ns� gre�. �i acum era t�r-
ziu, nu se mai putea r�zg�ndi.
Cineva b�tuse la u��.
� S� mergem - auzi vocea patroanei hote-
lului. E timpul.
� Cobor acum.
�i lu� haina, se �mbr�c� �i se �nt�lni cu patroa-
na �n bar.
- Am aurul cu mine - zise el. Dar, ca s� nu
fie nici un fel de ne�n�elegeri, trebuie s� v� infor-
mez c� s�nt dteva persoane care �tiu unde m� aflu.
Dac� v-a�i hot�r� cumva s� v� schimba�i victima,
pute�i fi siguri c� poli�ia va veni s� m� caute aici;
chiar dumneavoastr� m-a�i v�zut d�nd multe te-
lefoane.
Patroana hotelului �ncuviin�� din cap.

Monolitul celtic era la o jum�tate de ceas de


mers pe jos din Viscos. Secole de-a r�ndul, oamenii
crezuser� c� nu era dec�t o piatr� mai aparte, �le-
fuit� de ploaie �i ger, care �nainte vreme st�tuse
�n picioare, dar fusese r�sturnat� pesemne de un
tr�snet. Ahab obi�nuia s� �ntruneasc� acolo sfatul
or�enesc, fiindc� st�nca servea drept mas� natu-
ral�, �n aer liber.
P�n� c�nd guvernul trimisese un grup de spe-
ciali�ti ca s� fac� un releveu al prezen�ei cel�ilor �n
vale, iar cineva descoperise monumentul. Veniser�
apoi arheologii, m�suraser�, calculaser�, discuta-
ser�, s�paser� �i ajunseser� la concluzia c� un grup
de cel�i alesese acel amplasament ca pe un fel de
loc sacru, de�i nu se �tia ce ritualuri se practicau
acolo. Unii ziceau c� era un fel de observator as-
tronomic, al�ii d�deau asigur�ri c� �n acel loc se
s�v�r�eau ceremonii de fertilitate, �n cursul c�rora
tinere fecioare erau posedate de preo�i. Un grup
de savan�i discutase vreme de o s�pt�m�n�, dar
apoi plecase spre alt obiectiv mai interesant, f�r�
a fi ajuns la nici o concluzie asupra descoperirii f�-
cute. **
179

Dup� alegerea sa, primarul �ncercase s� atrag�


turi�ti public�nd �ntr-un jurnal regional un reportaj
despre mo�tenirea celtic� a locuitorilor din Viscos,
dar potecile erau dificile �i rarii aventurieri nu g�-
siser� dec�t un pietroi pr�v�lit, pe c�nd alte sate din
vale aveau sculpturi, inscrip�ii, lucruri mult mai in-
teresante. Ideea nu a prins �i, cur�nd, monolitul �i-a
reluat func�ia sa dintotdeauna: s� slujeasc� drept
mas�, la sf�r�it de s�pt�m�n�, pentru picnicurile
locale.
�n seara aceea, �n mai multe case din Viscos se
�ncinser� discu�ii, toate din acela�i motiv: b�rba�ii
voiau s� mearg� singuri, femeile pretindeau s� ia
�i ele parte la "ritualul de sacrificiu", cum �ncepu-
ser� s� numeasc� localnicii crima pe care se preg�-
teau s� o comit�. So�ii ziceau c� era periculos, nu
�tii niciodat� ce poate face o arm� de foc, femeile
insistau zic�nd c� totul nu era dec�t o manifestare
de egoism, c� b�rba�ii trebuiau s� le respecte drep-
turile, lumea nu mai era cum �i �nchipuiau ei. So�ii
cedar� p�n� la urm� �i femeile �i s�rb�torir� vic-
toria. Acum, c�tre locul acela se �ndrepta o procesi-
une alc�tuit� din 281 de puncte luminoase, pentru
c� str�inul purta o tor��, iar Berta nu ducea nimic,
astfel �nc�t num�rul locuitorilor continua s� fie re-
prezentat cu exactitate. Fiecare b�rbat �inea un fe-
linar sau o lantern� �ntr-o m�n� �i �n cealalt� c�te
o pu�c� nearrnat�, ca s� nu se poat� declan�a acci-
dental.
Berta era singura care nu era nevoit� s� mearg�;
dormea pa�nic pe un soi de brancard� improvi-
zat� pe care o c�rau din greu doi t�ietori de lem-
180 . , � -

ne. "Bine m�car c� nu va trebui s� aducem �i �na-


poi povara asta", g�ndea unul din ei. "C�ci cu to�i
plumbii �nfip�i �n ea, greutatea i-ar cre�te de trei
ori."
Calculase c� fiecare cartu� con�inea, �n medie,
c�te �ase mici sfere de plumb. Dac� toate armele
aduse ar nimeri �inta, corpul ar fi atins de 522 de
buc�i, �n el afl�ndu-se p�n� la urm� mai mult me-
tal dec�t s�nge.
Omul sim�i c� i se �ntorcea stomacul pe dos. Nu
trebuia s� se mai g�ndeasc� la nimic altceva dec�t
la ziua de luni.
Nimeni nu vorbi pe durata traseului. Nimeni
nu se privi �n ochi cu ceilal�i, ca �i cum to�i ar fi fost
prin�i �ntr-un fel de co�mar pe care abia a�teptau
s�-l dea uit�rii c�t mai cur�nd cu putin��. Sosir� abia
tr�g�ndu-�i sufletele - mai mult din pricina �n-
cord�rii dec�t a oboselii - �i alc�tuir� un semicerc
uria� de lumini pe paji�tea unde se afla monumen-
tul celtic.
Primarul f�cu un semn, t�ietorii de lemne o
dezlegar� pe Berta de pe brancard� �i o a�ezar�
culcat� pe monolit.
"A�a nu merge - se pl�nse fierarul, amintin-
du-�i de filmele de r�zboi cu solda�i orbec�ind pe
jos. E greu s� �inte�ti pe cineva culcat.
T�ietorii de lemne o luar� pe Berta �i o puser�
�n pozi�ie �ez�nd, cu spatele la piatr�. P�rea pozi�ia
ideal�, dar deodat� se auzi un glas de femeie sus-
pin�nd.
- Se uit� la noi - zicea ea. Ne vede ce facem.
Era limpede c� Berta nu vedea nimic, dar era
insuportabil s� te ui�i la doamna aceea cu o ex-
181

presie de bun�tate pe chip, dormind cu un z�mbet


mul�umit pe buze, �i care �n scurt timp avea s� fie
sf�rtecat� de o mul�ime de mici sfere metalice.
- �ntoarce�i-o invers - ordon� primarul, st�n-
jenit �i el de priveli�te.
Bomb�nind, t�ietorii de lemne se �ntoarser� la
monolit �i rotir� corpul, pun�ndu-l s� stea �n ge-
nunchi pe p�m�nt, cu fa�a �i pieptul rezemate de
st�nc�. Cum era cu neputin�� s� o men�in� �n pozi�ia
asta, a fost nevoie s�-i lege o fr�nghie de �ncheietu-
rile m�inilor, s� o petreac� pe dup� partea supe-
rioar� a monumentului �i s� o fixeze de partea
cealalt�.
Pozi�ia era acum grotesc�: femeia st�tea �n ge-
nunchi, cu spatele la ei, cu bra�ele �ntinse peste
piatr�, ca �i cum s-ar fi rugat �i implorat. Cineva
protest� iar�i, dar primarul zise c� era timpul s�
ispr�veasc� treaba.
Cu c�t mai repede, cu at�t mai bine. F�r� dis-
cursuri sau justific�ri; toate puteau fi l�sate pentru
a doua zi-�n bar, pe str�zi, �n conversa�iile dintre
ciobani �i agricultori. Cu certitudine, una din cele
trei ie�iri din Viscos avea s� fie abandonat� mult�
vreme de-atunci �ncolo, fiindc� to�i erau obi�nui�i
s� o vad� acolo pe b�tr�n� - privind mun�ii �i vor-
bind de una singur�. Tot era bine c� satul mai avea
dou� drumuri de ie�ire �i �n plus o mic� scurt�-
tur�, cu o scar� improvizat�, care d�dea �n drumul
de jos.
- S� ispr�vim repede treaba - zise primarul,
mul�umit c� preotul nu mai scotea nici o vorb�
�i c� autoritatea �i fusese restabilit�. Cineva din
vale ar putea s� vad� luminile �i va vrea s� afle
182 . ��.;��'

ce se �nt�mpl� aici. Preg�ti�i-v� pu�tile, trage�i �i


s� plec�m.
F�r� solemnitate. �ndeplinind o datorie, ca ni�-
te bravi solda�i care-�i ap�r� a�ezarea. F�r� ezit�ri.
Era un ordin �i trebuia executat.
�i, brusc, primarul, f�r� a apuca s� priceap�
bine semnifica�ia t�cerii preotului, �i d�du seama
c� avea s� cad� �ntr-o curs�. Dac� �ntr-o bun� zi po-
vestea aceasta avea s� transpire, to�i aveau s� poat�
spune ceea ce spuneau asasinii din timpul r�zboa-
ielor, �i anume c� duceau la �ndeplinire ordinele
primite. Oare ce se �nt�mpl�, acum, �n inimile ace-
lor oameni: era o canalie sau un salvator?
Acum, tocmai �n clipa c�nd auzi zgomotul ar-
m�rii pu�tilor de v�n�toare, �eava �mbuc�ndu-se
perfect �n mecanismul de dare a focului, nu mai pu-
tea da �napoi. �i imagin� zgomotul pe care aveau
s�-l fac� cele 174 de arme, dar dac� ar fi ap�rut ci-
neva cu g�ndul de a vedea ce se �nt�mplase, ei ar
fi fost departe de acolo; cu pu�in timp �nainte de
a fi �nceput urcu�ul, d�duse ordin ca la cobor�re
toat� lumea s� sting� felinarele. �tiau drumul pe
de rost, lumina era necesar� doar ca s� evite acci-
dentele �n momentul tirurilor.
Instinctiv, femeile f�cur� c�iva pa�i �nd�r�t, iar
b�rba�ii luar� �n c�tare corpul inert, aflat la o dis-
tan�� de vreo cincizeci de metri. Nu puteau rata,
erau �nv�a�i de mici copii s� doboare animale �n
mi�care �i p�s�ri �n zbor.
Primarul se preg�ti s� dea ordinul de tragere.
� Un moment! - strig� o voce feminin�.
Era domni�oara Prym.
� �i aurul? A�i v�zut aurul?
183

Pu�tile fur� l�sate �n jos, r�m�n�nd �ns� armate;


nu, nu v�zuser� aurul. To�i se �ntoarser� c�tre str�in.
Acesta veni �ncet �n fa�a pu�tilor. Puse rucsacul
jos �i �ncepu s� scoat�, unul c�te unul, lingourile
de aur.
- Iat�-l - zise el, �ntorc�ndu-se la locul s�u,
�ntr-una din extremit�ile semicercului.
Domni�oara Prym se deplas� �n punctul unde
se aflau lingourile �i lu� unul.
- E aur - zise ea. Dar vreau s�-l verific�m.
S� vin� aici nou� femei �i fiecare s� examineze lin-
gourile care mai s�nt pe p�m�nt.
Primarul �ncepea s� fie cuprins de nelini�te,
aveau s� stea �n b�taia pu�tilor, cineva mai nervos
putea trage accidental; dar nou� femei - inclusiv
so�ia lui - merser� unde se afla domni�oara Prymv
�i f�cur� ce le ceruse ea.
� Da, e aur - zise so�ia primarului, verific�nd
cu grij� obiectul pe care-l �inea �n m�ini �i compa-
r�ndu-l cu cele c�teva bijuterii ale ei. V�d c� are un
sigiliu al guvernului, un num�r care indic� pesem-
ne seria, data la care a fost turnat �i greutatea. Nu
ne p�c�le�te.
� Atunci �ine�i aurul �i asculta�i ce am s� v�
spun.
� Nu avem timp de discursuri, domni�oar�
Prym - zise primarul. Pleca�i toate de-acolo, ca^
s� ne putem duce treaba la bun sf�r�it.
� Taci din gur�, idiotule!
Strig�tul lui Chantal �i �nfrico�a pe to�i. Nimeni
nu-�i imagina c� cineva �n Viscos ar fi putut rosti
ceea ce tocmai le fusese dat s� aud�.
184 -�"'��

� Ai �nnebunit, domni�oar�?
� Taci din gur�! - strig� ea �i mai tare, tre-
mur�nd din cap p�n�-n t�lpi, cu fa�a contorsionat�
de ur�. Dumneata e�ti nebun, ai c�zut �n cursa asta
care ne-a dus la condamnare �i la moarte! E�ti ires-
ponsabil!
Primarul avansa c�tre ea, dar �l re�inur� doi
b�rba�i.
- S� auzim ce are de spus fata asta! - strig�
o voce din mul�ime. Cu zece minute �n plus e tot-
una!
Zece sau chiar cinci minute nu erau deloc tot-
una �i fiecare, b�rbat sau femeie, �tia c� a�a e. Pe
m�sur� ce se confruntau cu situa�ia, spaima cre�-
tea, sim�ul vinov�iei se r�sp�ndea, ru�inea c�tiga
teren, m�inile �ncepeau s� tremure �i c�utau cu to�ii
o scuz� ca s� se r�zg�ndeasc�. Pe timpul urcu�ului,
fiecare credea c� poart� o arm� cu cartu�e oarbe,
totul urm�nd a se termina cur�nd; acum le era tea-
m� c� din �eava pu�tii aveau s� ias� cartu�e ade-
v�rate, iar n�luca b�tr�nei - care avea renume de
vr�jitoare - avea s� bage groaza-n ei noaptea.
Sau c� cineva avea s� vorbeasc�. Sau c� p�rin-
tele nu f�cuse ce promisese �i prin urmare to�i
aveau s� poarte vina.
� Cinci minute - zise primarul, �ncerc�nd s�-i
conving� pe to�i c� el �i d�dea permisiunea, c�nd
de fapt t�n�ra femeie izbutise s�-�i impun� re-
gulile.
� Am s� vorbesc c�t vreau eu - zise Chantal,
care p�rea a-�i fi rec�p�tat calmul, nefiind dispus�
s� cedeze nici un centimetru, vorbind acum cu o
autoritate nemaiv�zut�. Dar nu va dura mult. E
185

curios s� vezi ce se petrece aici, mai cu seam� c�,


dup� cum �tim cu to�ii, �n epoca lui Ahab, se �n-
t�mpla adeseori ca prin ora� s� treac� oameni care
sus�ineau c� au un praf special, capabil s� trans-
forme plumbul �n aur. �i ziceau alchimi�ti �i cel
pu�in unul din ei, atunci c�nd Ahab l-a amenin�at
c�-l ucide, a ar�tat c� spunea adev�rul.
Azi vre�i �i voi s� face�i acela�i lucru: s� ames-
teca�i plumbul cu s�nge, siguri fiind c� se va trans-
forma �n acest aur pe care-l �ine�i �n m�ini. Pe de
o parte, ave�i perfect� dreptate. Pe de alta, aurul,
la fel de repede cum v-a ajuns �n m�ini, tot at�t de
repede v� va �i disp�rea din ele.
Str�inul nu pricepea ce spune fata, dar �inea
neap�rat ca ea s� continue; observa c�, �ntr-un un-
gher �ntunecat al sufletului, lumina uitat� �nce-
puse a-i str�luci iar�i.
- Am �nv�at cu to�ii la �coal� o legend� ves-
tit�: cea a regelui Midas. Despre un om care s-a �n-
t�lnit cu un zeu �i zeul i-a oferit ce voia. Midas era
�i atunci foarte bogat, voia �ns� �i mai mul�i bani,
a�a �nc�t ceru s� transforme �n aur tot ce atingea.
Da�i-mi voie s� v� amintesc ce s-a �nt�mplat: la
�nceput, Midas �i-a transformat �n aur mobilele,
palatul, tot ce-l �nconjura. A muncit o diminea��
�ntreag� �i a ajuns s� aib� o gr�din� de aur, pomi
de aur, sc�ri de aur. La amiaz� i s-a f�cut foame
�i a vrut s� m�n�nce. C�nd �ns� a atins pulpa sucu-
lent� de miel pe care i-o preg�tiser� servitorii, s-a
preschimbat �i ea �n aur. A ridicat o cup� de vin
�i pe loc s-a transformat �i aceasta �n aur. Disperat,
a dat fuga la so�ia lui, rug�nd-o s�-l ajute, c�ci acum
186

pricepea ce gre�eal� f�cuse; c�nd �i atinse bra�ul,


deveni �i ea o statuie de aur.
Servitorii fugeau care �ncotro, tem�ndu-se s� nu
li se �nt�mple la fel. �n mai pu�in de-o s�pt�m�n�,
Midas muri de foame �i de sete, �nconjurat de aur
din toate p�r�ile.
- De ce ne spui povestea asta?-�ntreb� so�ia
primarului, l�s�nd jos lingoul de aur �i retr�g�n-
du-se c�tre locul unde era b�rbatul ei. Ce, a venit
un zeu �n Viscos �i ne-a dat puterea asta?
-V� spun povestea asta pentru un simplu mo-
tiv; aurul, �n sine, nu valoreaz� nimic. Absolut ni-
mic. Nu putem s�-l m�nc�m, s�-l bem, s�-l folosim
ca s� ne cump�r�m animale sau p�m�nturi. Ceea
ce valoreaz� e banul; dar cum vom transforma au-
rul �sta �n bani?
Putem face dou� lucruri: s�-i cerem fierarului
s� topeasc� lingourile, s� le �mpart� �n 280 de p�r�i
egale �i fiecare s� se duc� la ora� ca s� �i-o schim-
be. Numaidec�t vom trezi b�nuielile autorit�ilor,
pentru c� �n valea asta nu exist� aur �i e foarte ciu-
dat ca to�i locuitorii din Viscos s� apar� cu un mic
lingou. Autorit�ile vor deveni suspicioase. Noi
vom spune c� am descoperit o veche comoar� cel-
tic�. O anchet� rapid� va dovedi c� aurul a fost to-
pit de cur�nd, c� aici au fost f�cute s�p�turi, c� cel�ii
nu aveau aur �ntr-o asemenea cantitate - altmin-
teri �i-ar fi construit �n p�r�ile locului o cetate mare
�i luxoas�.
- E�ti o feti�can� ignorant� - zise mo�ierul.
O s� ducem lingourile exact �n starea �n care se afl�,
cu marca statului �i toate celelalte. Le vom schimba
la o banc� �i vom �mp�r�i banii �ntre noi.
187

- �sta era al doilea lucru. Primarul ia cele zece


lingouri, se duce la banc� �i cere s�-i fie schimbate
�n bani. Casierul nu va pune �ntreb�rile pe care ori-
cum le-ar pune dac� fiecare dintre noi s-ar pre-
zenta cu c�te un lingou de schimbat; cum primarul
este o autoritate, va cere doar documentele de cum-
p�rare a aurului. Primarul va spune c� nu le are
dar c� - a�a cum zice so�ia lui - se poate vedea
marcajul statului, ceea ce e adev�rat. Se pot vedea
�i data �i seria.
La data aceea, persoana care ne-a dat aurul va
fi departe de-aici. Casierul va cere un r�gaz, c�ci,
de�i �l cunoa�te pe primar �i �tie c� e cinstit, are
nevoie de o autoriza�ie ca s� elibereze o sum� de
bani at�t de mare. Va �ncepe prin a �ntreba cum a
ap�rut aurul. Primarul va spune c� a fost d�ruit
de un str�in - �n definitiv, primarul nostru e inte-
ligent �i are un r�spuns la toate.
Apoi, dup� ce casierul va vorbi cu �eful s�u,
acesta - chiar dac� nu e deloc suspicios, e totu�i
un salariat care nu vrea nici el s�-�i asume riscuri
inutile - va suna la conducerea b�ncii. Acolo, ni-
meni nu-l cunoa�te pe primar �i orice retragere ma-
siv� e considerat� suspect�; �i cer s� a�tepte dou�
zile, p�n� c�nd li se confirm� provenien�a lingou-
rilor. �i ce pot descoperi? C� aurul a fost furat. Sau
c� a fost cump�rat de un grup urm�rit pentru tra-
fic de droguri.
F�cu o pauz�. Frica pe care o sim�ise c�nd �n-
cercase prima oar� s�-�i ia lingoul era acuma frica
tuturora. Istoria unui om e istoria �ntregii omeniri.
- Pentru c� aurul are numere de serie. �i o
dat�. Aurul acesta este u�or de identificat.
188

To�i �i �ndreptar� privirile c�tre str�in, care r�-


mase impasibil.
N-are rost s�-l �ntreb�m pe el - zise Chan-
tal Trebuie s� credem c� spune adev�rul, or, ci-
neva care cere s� fie comis� o crim� nu merit� nici
un fel de �ncredere.
Putem s�-l �inem aici p�h� c�nd vom schim-
ba aurul �n bani - zise fierarul.
Str�inul �ncuviin�� din cap, privind c�tre pa-
troana hotelului.
Nu ne putem atinge de el. Are pesemne prie-
teni puternici. A telefonat �n fa�a mea mai multor
persoane, �i-a rezervat bilete; dac� dispare, se va
�ti c� a fost sechestrat �i vor veni la Viscos �n c�u-
tarea lui.
Chantal puse jos lingoul de aur �i plec� de pe
linia de tir. Celelalte femei f�cur� la fel.
� Pute�i trage, dac� vre�i. Cum �tiu �ns� c� to-
tul este o curs� a str�inului, nu vreau s� particip
la crima asta.
� Nu �tii nimic! - zise mo�ierul.
� Dar dac� am dreptate, �n scurt timp prima-
rul o s� fie �n spatele gratiilor �i la Viscos vor veni
oameni ca s� afle cine a furat comoara asta. Cine-
va o s� trebuiasc� s� dea explica�ii, �i nu eu voi fi
aceea.
Totu�i promit s� tac; voi spune doar c� nu �tiu
ce s-a �nt�mplat. �n plus, primarul este un om pe
care-l cunoa�tem - nu ca str�inul care va pleca din
Viscos m�ine. S-ar putea s�-�i asume el toat� vina
�i s� spun� c� a furat aurul de la cineva care a ve-
nit aici �i a r�mas �n Viscos o s�pt�m�n�. Va fi so-
cotit de noi to�i un erou, crima nu va fi descoperit�
189

niciodat� �i noi vom continua s� ne tr�im mai de-


parte vie�ile - �ntr-un fel sau altul - f�r� aur.
- A�a o s� fac! - zise primarul, con�tient c�
totul era o n�scocire a nebunei �leia.
Se �i auzi �ntre timp primul zgomot al unei pu�ti
fr�nte la loc.
- Ave�i �ncredere �n mine! - striga primarul,
�mi asum eu riscul!
R�spunsul a fost �ns� alt zgomot, �i �nc� unul,
�i zgomotele p�reau a se molipsi unele de la altele,
p�n� ce aproape toate pu�tile au fost fr�nte; de c�nd
se putea pune baz� pe f�g�duielile unui politician?
Doar cea a primarului �i a preotului r�m�seser�
�n pozi�ie de tragere; una era �ndreptat� spre dom-
ni�oara Prym, cealalt� spre Berta. Dar t�ietorul de
lemne - cel care mai �nainte �i imaginase mul-
�imea plumbilor ce aveau s� str�pung� trupul b�-
tr�nei - v�zu cum st�teau lucrurile, se duse la ei
�i le smulse pu�tile din m�ini: primarul nu era ne-
bun ca s� comit� o crim� doar din r�zbunare, p�-
rintele nu se pricepea deloc la arme �i putea rata
�inta.
Domni�oara Prym avea dreptate: e foarte ris-
cant s� ai �ncredere �n al�ii. P�rea c�, brusc, �i d�-
duser� cu to�ii seama de asta, deoarece oamenii
�ncepeau s� plece din lumini�, �ncep�nd cu cei mai
b�tr�ni �i termin�nd cu cei mai tineri.
�ntr-o t�cere deplin�, o pornir� pe coast� �n jos,
�ncerc�nd s� se g�ndeasc� la vreme, la oile care tre-
buiau tunse, la c�mpul care trebuia s� fie arat iar�i,
la sezonul de v�n�toare care st�tea s� �nceap�. Ni-
mic despre cele �nt�mplate, pentru c� Viscos-ul e
un sat pierdut �n timp, unde toate zilele s�nt la fel.
190

Fiecare �i zicea �n sinea lui c� acel sf�r�it de s�p-


t�m�n� nu fusese dec�t un vis.
Ori un co�mar.

Numai trei persoane �i dou� felinare mai r�-


m�seser� �n lumini� - una dintre ele dormind le-
gat� de o piatr�.
� Iat� aurul satului dumitale - i se adres� lui
Chantal str�inul. Am r�mas deci f�r� el �i f�r� r�s-
punsul c�utat.
� Nu e al satului: e al meu. La fel ca �i lingoul
de l�ng� st�nca �n form� de Y. �i dumneata m� vei
�nso�i ca s�-l transform �n bani; nu cred �n nici o
vorb� din ce spui.
� �tii bine c� nu aveam s� fac ceea ce ziceai.
C�t despre dispre�ul dumitale fa�� de mine: la drept
vorbind, e dispre�ul fa�� de dumneata �ns�i. Ar tre-
bui s�-mi fii recunosc�toare pentru cele �nt�mplate,
deoarece, ar�t�ndu-�i aurul, �i-am oferit mai mult
dec�t o posibilitate de a te �mbog�i.
Eu te-am obligat s� ac�ionezi, s� �ncetezi s� te
tot pl�ngi de toate �i s� iei o atitudine.
- Foarte generos din partea dumitale - conti-
nu� Chantal, cu ironie �n glas. De la bun �nceput
�i-a� fi putut spune c�te ceva despre firea omeneas-
c�; de�i Viscos e o a�ezare �n declin, a avut un tre-
cut plin de glorie �i �n�elepciune. A� fi putut s�-�i
192

dau r�spunsul pe care-l c�utai, dac� mi-a� fi amin-


tit de asta.
Chantal se duse s� o dezlege pe Berta; v�zu c�
fusese r�nit� la cap, poate din cauza pozi�iei �n care-i
puseser� capul pe piatr�; dar nu era ceva grav. Pro-
blema, acum, era s� r�m�n� acolo p�n� diminea�a,
a�tept�nd-o s� se trezeasc�.
� Po�i s�-mi dai acum r�spunsul acela? -�n-
treb� b�rbatul.
� Cred c� �i-am �i povestit ceva despre �nt�l-
nirea dintre Sf�ntul Savin �i Ahab.
� Sigur. Sf�ntul a venit, a stat pu�in de vorb�
cu el �i p�n� la urm� arabul s-a convertit pentru
c� s-a convins c� sf�ntul era mai curajos dec�t el.
� A�a e. Afar� de faptul c�, �nainte de a se cul-
ca, au mai stat un pic de vorb�, cu toate c� Ahab
�ncepuse s�-�i ascut� pumnalul chiar din clipa �n
care Sf�ntul Savin p�ise �n casa lui. �ncredin�at c�
lumea era doar un reflex al propriei sale fiin�e, se
hot�r� s�-l provoace �i-l �ntreb�:
� Dac� acum ar intra aici cea mai frumoas�
prostituat� din cetate, ai reu�i s� g�nde�ti c� nu e
frumoas� �i seduc�toare?
� Nu. Dar a� izbuti s� m� st�p�nesc - r�s-
punse sf�ntul.
� �i dac� �i-a� oferi mul�i bani de aur ca s�-�i
p�r�se�ti muntele �i s� ni te al�turi, ai izbuti s� pri-
ve�ti aurul �sta ca pe ni�te pietre?
� Nu, dar a� izbuti s� m� st�p�nesc.
� �i dac� ai fi c�utat de doi fra�i, unul care te
ur�te, altul care vede �n tine un sf�nt, ai izbuti s�-i
socote�ti ca fiind deopotriv�?
193

-n - Chiar dac� a� suferi, a� izbuti s� m� st�p�-


nesc �i i-a� trata pe am�ndoi la fel.
Chantal f�cu o pauz�.
- Se zice c� dialogul acesta a fost important
pentru ca Ahab s� accepte s� se converteasc�.
Str�inul nu avea nevoie ca Chantal s�-i explice
povestea; Savin �i Ahab aveau acelea�i instincte -
�n ei se luptau binele �i r�ul, �ntocmai cum se lup-
tau �n toate sufletele de pe fa�a p�m�ntului. C�nd
Ahab �n�elesese c� Savin era la fel cu el, �n�elesese
�i c� el �nsu�i era la fel cu Savin.
Totul era o chestiune de st�p�nire. �i de alegere.
Nimic altceva.

Chantal privi pentru ultima oar� valea, mun�ii,


p�durile pe unde obi�nuia s� se plimbe �n copil�-
rie �i sim�i �n gur� gustul apei cristaline, al legu-
melor proasp�t culese, al vinului de cas�, f�cut din
cei mai buni struguri din regiune �i p�strat cu cea
mai mare grij� de c�tre locuitori, pentru ca nici un
turist s� nu-l descopere - deoarece produc�ia era
prea mic� spre a permite exportul, dar banii l-ar
fi putut face pe produc�tor s� se r�zg�ndeasc�.
Se �ntorsese doar ca s�-�i ia r�mas-bun de la
Berta; era �mbr�cat� �n hainele ei obi�nuite, a�a
�nc�t nimeni s� nu poat� descoperi, �n scurta ei
oprire �n sat, c� devenise o femeie bogat�: str�inul
avusese grij� de tot ce trebuia, semnase actele ne-
cesare transferului de proprietate asupra metalu-
lui pre�ios, astfel �nc�t s� poat� fi v�ndut �i banii
depu�i �n contul recent deschis pe numele domni-
�oarei Prym. Casierul de la banc� �i privise pe cei
doi cu o discre�ie exagerat� �i nu pusese nici o �n-
trebare �n afara celor strict necesare pentru ca s�
poat� fi efectuate tranzac�iile. Chantal era sigur�
�ns� c� �tia ce g�nde�te: �n fa�a lui era amanta t�-
n�r� a unui b�rbat mai �n v�rst�.
195

"Ce sentiment pl�cut", �i reaminti ea. Dup�


aprecierea casierului de la banc�, se vede c� ea era
at�t de bun� la pat, �nc�t valora toat� suma aceea
uria�� de bani.
Se �nt�lni cu c�iva cons�teni; nimeni nu �tia c�
avea s� plece �i o salutar� ca �i cum nimic nu s-ar
fi �nt�mplat, ca �i cum Viscos-ul n-ar fi avut nici-
odat� parte de vizita diavolului. Le �ntoarse salu-
turile, pref�c�ndu-se la r�ndu-i c� ziua aceea era la
fel cu toate celelalte din via�a ei.
Nu �tia c�t de mult se schimbase datorit� tutu-
ror lucrurilor pe care le descoperise despre sine
�ns�i; avea �ns� destul timp ca s� afle. Berta �e-
dea �n fa�a casei - nu ca s� mai supravegheze r�ul,
ci pentru c� nu �tia s� fac� altceva �n via��.
�- Se va construi o f�nt�n� �n cinstea mea -
zise ea. E pre�ul t�cerii mele. De�i �tiu bine c� nu
va dura mult �i nici nu va potoli setea multora,
pentru c� Viscos-ul e condamnat oricum ai lua-o:
nu din pricina unui diavol care s-a ivit pe-aici, ci
din pricina vremurilor �n care tr�im.
Chantal o �ntreb� cum era f�nt�na; Berta o g�n-
dise ca pe un soare din care apa curgea pe gura
unui broscoi r�ios - ea era soarele, preotul era
broscoiul r�ios.
- Eu le potolesc setea de lumin� �i a�a am s�
r�m�n c�t va sta �n picioare f�nt�na.
Primarul se pl�nsese de cheltuieli, dar Berta nici
nu voise s-aud�, iar acum nici n-aveau alt� ale-
gere; se hot�r�se ca lucr�rile s� �nceap� s�pt�m�na
viitoare.
196

�i tu, fata mea, ai s� faci, �n sf�r�it, ceea ce


ti-am sugerat. Un lucru pot s�-�i spun cu toat� cer-
titudinea: via�a poate fi scurt� sau lung�, dup� fe-
lul cum o tr�im.
Chantal z�mbi, o s�rut� �i arunc� o ultim� pri-
vire asupra �n�l�imilor din Viscos. B�tr�na avea
dreptate: nu avea timp de pierdut, de�i n�d�jduia
s� aib� parte de o via�� lung�.
22/01/2000 23h58