note la pdf: cap1

NOTE: 1A se vedea pentru lmuriri suplimentare orice dicionar de filosofie sau etic. 2 Vezi Jerome Ballet et Francoise de Bry, Lentreprise et lethique, Editions du Seuil, Paris, 2001, p. 28. 3 Optm pentru aceast distincie de principiu. In literatura autohton imprtesc acest punct de vedere autori precum Stelian Stoica, Vasile Popescu, Vasile Dem Zamfirescu, Liubomira Miro, Elena Cobianu, Ioan Grigora, Tudor Ctineanu, Doru Tompea, Vasile Macoviciuc, Gheorghe Ceauu, Carmen Cosma, Toma Roman, Sorin Maxim, Dan Crciun (vezi Dan Crciun, Business and Morality, A Short Introduction to Business Ethics, Editura ASE, Bucureti, 2003, p. 21 i urm.). 4 Robert C. Solomon, Morality and the Good Life, New York: McGraw-Hill, p. 3. 5 William H. Show and Vincent Barry, Moral Issues in Business, Fifth Edition, Wadsworth Publishing Company Belmont, California, 1992, p. 3. 6 Idem. 7 D. McNaugton, Moral vision, Blackwell, 1988, p. 12. 8 Jerome Ballet et Francoise de Bry, op.cit., p. 29. 9 Paul Ricoeur, Soi-meme comme un autre, Paris, 1990, Le Seuil, p. 42. 10 Paul Ricoeur, Lectures, Paris, 1991, Le Seuil, p. 45, apud. Jerome Ballet et Francoise de Bry, op.cit., p. 32. 11 Aceast interpretare a tezelor lui Ricoeur o dau Jerome Ballet i Francoise de Bry, in op.cit., pp. 32-34. 12 De George, R.T. Business Ethics, 3rd ed., Macmillan, New York, 1990, p. 3, apud. Dan Crciun. op.cit.. 13 vezi, Dan Crciun, op.cit., p.19. 14 Nash, 1995, p. 5, apud. Dan Crciun, op.cit., p.17. 15 Am parafrazat dup Dan Crciun, op.cit., p. 21. Note: Alasdair MacIntyre, After Virtue, A Study in Moral Theory, Notre Dame 121 University Press, Indiane, USA, 1981 (ed. romaneasc Tratat de moral. Dup virtute, Humanitas, Bucureti, 1998, tr. Catrinel Pleu, cuvant inainte de Aurelian Criuu). 2 Joseph R. Des Jardins in Virtues and Business Ethics, 1984. Articolul este reprodus in William H. Shaw and Vincent Barry, Moral Issues in Business, 5th Edition, Wodsworth Publishing Company, Belmont, California, 1992, pp. 96-101. 3 Aristotel, Etica nicomahic, E.S.E., tr. Stella Petecel, Bucureti, 1988, Cartea Ia, VII, 1098a, 15. 4 G.E.M. Ascombe, Modern Moral Philosophy, 1958. Explicit se afirm: Ar trebui s renunm la concepte precum obligaie i datorie, mai exact, obligaie moral i datorie moral, ca i la cel de corect/incorect din punct de vedere moral sau la sensul moral al lui trebuie... Ar fi mult mai bine dac, in loc de incorect din punct de vedere moral, am folosi termeni precum nesincer, desfranat, nedrept, cf. James Rachels, Introducere in etic, Editura Punct, Bucureti, 2000, p. 154.
1

Vezi James Rachels, op.cit., p. 156. 6 Pe lang Mac Intyre, Greg Pence, The Theory of Virtue, cap. 21, in Peter Singer, A Companian to Ethics, 1992. 7 In continuare folosim, pe larg, argumentaia oferit de James Rachels din Introducere in etic, ed. cit. 8 James Rachels, op.cit., p. 172. 9 Vezi cap. dedicat Responsabilitii morale in afaceri. 10 MacIntyre in After Virtue (1981) consider, de pild, c numai in anumite tipuri de societate i in anumite tipuri de profesii (medicii, dar i managerii), poate virtutea s prospere. 11 Andre Comte-Sponville Petit traite des grandes vertus, Presses Universitaires de France, 1995 (ed.rom.tr. Dan Radu Stnescu, Bogdan Udrea i Corina Hdreanu, prefa de Vasile Morar, Editura Univers, Bucureti, 1998). 12 Vezi Prefaa de la Andre Comte-Sponville, ediie romaneasc, pp. 6-7. 13 Aceast list ii aparine lui James Rachels, op.cit., p. 157. 14 James Rachels, ibidem, p. 163. 15 Idee susinut i de Joseph R. Des Jardins, dar i de Mac Intyre, care argumenteaz astfel: poate fi reinviat concepia neo-aristotelian a binelui uman care se 122 afl la baza virtuilor. O teorie coerent despre bine intr-o societate in care domnesc concepii i tradiii morale extrem de eterogene ar putea genera i o concepie despre viaa cu sens. In fapt, arat el, intrebarea obinuit care este sensul vieii? este aproape intotdeauna o intrebare despre modul in care cei care intreab pot s simt c au i ei un loc in viaa in care munca i afacerile lor le exprim firea i in care binele individual intr in relaie cu un program oarecare mai mare, i care a inceput inainte ca individul respectiv s existe i care va continua i dup dispariia acestuia. Acest sens apare in ceea ce se cheam excelenele (calitile deosebite) care susin prosperitatea societilor raionale: cinste, corectitudine, hrnicie, loialitate, curaj, eficien, sim al datoriei i al responsabilitii. Acest sens permite o anumit ordine narativ a unei viei. In fapt, oamenii doresc, dincolo de bunuri reale i simbolice s aib o via unitar, o poveste, o naraiune coerent consistent i verosimil a vieii lor. 16 Pe lang cele trei teorii, James Rachels include i egoismul etic ca aparinand sferei corectitudinii morale. 17 James Rachels, op.cit., p. 166. 18 Preluat citatul din James Rachels, op.cit., p. 167. 19 Vezi in acest sens, pe lang autoare bine cunoscute in ultimii douzeci de ani (Daly Mary, Andreea Dworkin, Coral Gilligan, Moira Gates, Nancy Jay .a.) crile Mihaelei Miroiu: Gandul umbrei, Ed. Alternative, Bucureti, 1995, i Convenio. Despre natur, femei i moral, Ed. Alternative, Bucureti, 1996. 20 James Rachels, op.cit., p. 170. 21 James Rachels propune aceste corecturi ale teoriei virtuii din perspectiva teoriilor aciunii corecte i le prelum ca atare. 22 Schema de analiz ii aparine lui Rachels, op.cit., p. 171, iar exemplul l-am prelucrat pentru tema eticii in afaceri. 23 James Rachels, idem. 24 Greg Pence, The Theory of Virtue, in A Companion to Ethics, (Ed. Peter
5

Singer), 1992, p. 250. 25 Vezi in acest sens antologia lui Jon Elster, Rational choise, New York University Press, 1986 care cuprinde urmtoarele studii: 1. Derek Parfit, Prudence, Morality and Prisoners Dilema (p. 34-59); 2. Amartya Sen, Behaviour and the Concept 123 of Preferance (p. 60-81); 3. John C. Harsanyi, Advances in Understanding Rational Behoviar (p. 82-107); 4. Gary Becker, The Economic Approach to Human Behoviar (p. 108-122); 5. Amos Tversky and Daniel Kahneman, The Framing of Decisions and the Psychology of choice (p. 123-141); 6. James G. March, Bounded Rationality, Ambiguity and the Engineering (p. 142-170); 7. Raymond Bondon, The Logic of Relative Frustration (p. 171-196); 8. Samuel Popkin, The Political Economy of Peasant Society (p. 197-247); 9. Douglass North, A Neoclassical Theory of the State (p. 248-260). In context autohton, dup tiina noastr au publicat studii in acest domeniu Dan Crciun, Adrian Miroiu, Mircea Dumitru, Mircea Flonta, Adrian Paul-Iliescu, Valentin Murean, Andrei Marga, Ion Mihilescu, Ctlin Zamfir, Lazr Vlsceanu, Radu Solcan, Daniel Barbu, Cabriela Blebea, Alexandru Florian, Cristian Preda, Matei Simandan. O excelent carte a publicat Paul Kun, Raionalitate i rezonabilitate, Ed. Eurbit, Timioara, 2003. Cursuri despre percepie i alegere raional a inut Petre Roman studenilor de la tiine Politice (Universitatea din Bucureti i S.N.S.P.A.) in sem. I II, anul universitar 20012002 i 2003-2004. 26 Pentru tema dilemelor morale vezi mai ales antologia editat de Christopher W. Gowans, Moral Dilemmas, Oxford University Press, Oxford, New York, 1987. Aici este inclus i faimosul studiu al lui David Ross, Prima Facie Duties (p. 101-114) dar i studiul Moral Conflicts de R.M. Hare (pp. 205-238) sau articolul lui Earl Canee Against Moral Dilemmas (pp. 239-249). Oricum, este de notat c Dilema Prizonierului a fost introdus de Luce i Raiffa (1957) i impus prin studiul lui Rapoport (1976). 27 In cele ce urmeaz utilizm traducerea romaneasc i redm in form concis excelenta lui prezentare a Dilemei Prizonierului (vezi paragraful 11.2., pp. 145-144). Dup cum se poate uor constata, n-am fcut altceva decat s prelum i prelucrm densele lui patru pagini dedicate analizei moralitii, ca soluie la problemele de tip Dilema Prizonierului (v. p. 142 i urm.). 28 Am autohtonizat cu prenumele Ion, ceea ce in textul lui James Rachels este Smith. 29 James Rachels, op.cit., p. 141. 30 Vezi James Rachels, op.cit., nota 10 de la p. 142 a traductoarei Daniela Angelescu. 124 31 Schema aceasta ne aparine, dar ea urmeaz, indeaproape, raionamentul lui James Rachels. 32 James Rachels, op.cit., p. 144. 33 Vezi mai ales urmtoarele studii din vol. The Causes of Quarel, Essays of Peace, War, and Thomas Hobbes (Edited by Peter Caws, Beacon Press, Boston, 1988: 1. R. Paul Churchill, Hobbes and the Assumption of Power (pp. 13-22); 2. Charles Landesman, Reflections on Hobbes: Anarchy and Human Nature (pp. 139-148). 34 Preluat citatul din James Rachels, op.cit., p. 144. 35 Descrierea pe care o face Hobbes strii naturale se gsete in Leviathan. A se

vedea Thomas Hobbes, Leviathan, Cambridge University Press, 1991, 1996, 1997 (Edited by Richard Tuck) 520 p. (cap. XIII Of the Naturall Condition of Mankind, as concerning their Felicity and Misery, pp. 86-90 i cap. XIV Of the first and second Naturall Lawes and of Contracts, pp. 91-100). 36 John Locke, The Second Treatise of Government (1690) (ed. romaneasc Al doilea tratat despre guvernare, Bucureti, Ed. Nemira, 1999). 37 In primul rand in carta cu acest titlu aprut in 1762 (ed. rom. Controlul social, Bucureti, Ed. tiinific, 1957). 38 Out of Civil States, there is alwayes Warre of every one against every one, in cap. 13, op.cit., p. 88. Anterior in acelai cap. i aceeai pagin se specific: in the nature of men, we find three principall causes of quarrel. First, Competition; Secondly, Diffidence; Thirdly, Glory. The first, maketh men invade for Gain; the second, for Safety; and the third, for Reputation. 39 Thomas Hobbes, Leviathan, Cambridge University Press, 1997, chap. 13, p. 89. 40 The mutual transferring of Riglt, is that which men call Contract... Signes of Contract are either expresse, or by inference. Expresse, are words spoken with understanding of what they signifie; and such words are either of the time Present, or Past; as, I Give, I Grant, I have Given, I have Granted, I will that this be yours: Or of the future; as, I will Give, I will Grant: which words of the future are called Promise, in Hobbes, Leviathan, op.cit., cap. 14, p. 94. 41 Prelum i prelucrm in continuare argumentaia lui James Rachels, Introducere in etic, Ed. Punct, Bucureti, 2000, pp. 137-138. 125 42 Interpretarea (i definiia) ii aparine lui James Rachels, op.cit., p. 140. Pentru o interpretare recent asupra teoriei virtuii, vezi Carmen Cozma, Introducere in aretologie. Mic tratat de etic, Ed. Universitii, Al.I. Cuza, Iai, 2001. 43 Peter Singer, Now Are We to Live? Oxford, University Press, 1997, pp. 154155. 44 Dan Crciun in Etica in afaceri, Editura ASE, Bucureti, 2005, noteaz in acest sens; Dilema prizonierului nu este ins un model adecvat al realiilor economice. Mult mai apropiat de realitatea parteneriatului in afaceri este un alt gen de dilem social, pe care o descrie Peter Singer, inlocuind povestea celor doi infractori cu istoria a doi fermieri, op.cit., p. 127. 45 In mediul tradiional din Transilvania pe care l-am trit i cunoscut in ultima perioar inaintea intrrii acestuia in disoluie (prin colectiviyare forat, prin deportarea in lagre de munc, tuturor sailor in varst de 18-45 de ani la U.R.S.S., intre 1945-1950) ranii romani i sai foloseau un cuvant extrem de elocvent, cel de soae, de la insoire (in destin). Se spunea, nu so, ci soie mai ales de ctre germani sub forma expresiv: Ce mai faci soae? sau ANe ajutm soae c altfel nu se poate! 46 Prelum aceste idei din Dan Crciun, op.cit., pp. 128-130. 47 Dac Crciun, op.cit., p. 128. 48 James Rachels, Introducere in etic, Editura Punct, Bucureti, 2000, p. 177